3,019 matches
-
sublimă și impalpabilă, sau la lăsarea provocatoare a întunericului într-o seară liniștită; și, în fine, întâlnirea - pentru că această apariție nu lipsește niciodată - cu un băiat pe care-l iubești pe dată pentru înclinația către inocență a inimii sale, pentru obișnuința de a fi supus și respectuos fără a fi servil, pentru libertatea pe care i-o dă grația sa; pe scurt, pentru cinstea sa. Se pare că Penna n-a putut fi trădat niciodată în speranțele sale de asemenea întâlniri
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este o cercetare părtinitoare, ce vrea să demonstreze greșelile obiectivității (care poate să-și permită, la adăpostul puterii, să trateze niște ființe umane ca pe niște date). O cercetare „stângistă” în polemică cu cercetarea tipică a „sistemului” nu poate adopta obișnuințele lingvistice și metodologice ale acesteia din urmă. Un roman de Dario Bellezza 2 despre acei Guido, Giorgio, Franco, Lucio, Filippo etc. este infinit mai valid, inclusiv din punct de vedere sociologic, decât acest raport sociologic. Cancrini și echipa sa sunt
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
să spun. Desigur, n-au fost în stare să se gândească, precum Sachiko, la faptul că deja trecuse cam multă vreme de când avusese o discuție intimă și riscantă cu Yukiko 1 și că, prin urmare, relația lor continuase potrivit regulilor obișnuinței. Este obositor să reiei periodic acea discuție „intimă și riscantă”, deoarece ori de câte ori o faci, speri că va fi valabilă pentru totdeauna. Un „om fără calități” s-a făcut purtătorul de cuvânt al întregului șir de comportamente suspicioase față de mine: cel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pentru proliferări infernale catehetice, liturgice, spiritualiste, emanând norme ce sfârșesc prin a se suprapune, într-o involuție nomenclatoare cu caracter undeva între ezoteric și masochist, plin de „tabuuri” și de „ceremoniale de abordare” foarte asemănătoare ceremonialelor nevrotice, cu o întreagă obișnuință ierarhică (Tată, Stăpân, Protecție, Pedeapsă) ce chinuiește la modul clasist masele sărace, așa cum e transferată diabolic în Cer etc. etc.; toate acestea au reușit să-l contamineze și pe „rebelul” Dom Franzoni? Nu era oare primul lucru de care trebuia
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
linie de gândire cu Fourier, o mare organizație națională care se va conduce practic singură și pe care o vede ca pe o rețea tehnică ce va limita acțiunile muncitorilor la activitățile de rutină adecvate prin raționalitatea sa și disciplina obișnuinței. Într-un pasaj Înfiorător de orwellian - probabil un avertisment pentru elementele anarhiste sau sub-proletare care ar fi putut opune rezistență logicii sale -, Lenin arată cât de necruțător va fi acest sistem: „Eschivarea de la această evidență și acest control, Înfăptuite de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
inteligibile. Mai aproape de adevăr este afirmația conform căreia regulile de gramatică sunt derivate din practica efectivă a vorbirii. Metodele moderne de dezvoltare a competențelor lingvistice orale recunosc acest lucru și Încep cu enunțuri simple și repetare automată, menite să creeze obișnuința cu tiparele și accentul limbii, În vreme ce regulile de gramatică rămân implicite sau sunt introduse mai târziu, ca mijloc de codificare și sintetizare a cunoștințelor practice dobândite. Ca și limba, mētis-ul sau cunoașterea locală de care este nevoie pentru a reuși
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1993) e povestea cvasiclasică a unei călătorii care duce la o regăsire de sine, prilejuind împlinirea unor vechi reverii. Dornice de evadare din „sinele zilnic, temător, hotărnicit și rutinier”, două personaje - naratorul și prietenul său doctorul - se eliberează din chingile obișnuințelor și tabieturilor, călătorind fie și numai pe Someș. Spiritul ironico-dezabuzat este prezent și aici. SCRIERI: Glose franceze, Cluj-Napoca, 1981; Ținuta obligatorie!, Cluj- Napoca, 1986; Și pe față și pe dos, Cluj-Napoca, 1989; Marcel Proust et le théâtre, Cluj-Napoca, 1991; Practica
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
le fusese atribuit pentru eternitate (unii au fost chiar somați s-o facă, sub imperiul unor varii exigențe). Nu contează acum sensurile - concrete sau simbolice - pe care le-am putea asocia acestui cuvânt. Fie că este vorba de profesiune, de obișnuințe, de statut sau, pur și simplu, de banala locuință, poziționarea și re-poziționarea fiecăruia dintre noi în spațiile sociale scăpate de sub controlul totalitar au devenit libere și normale. Nu întotdeauna, însă, această re-plasare, simbolică sau materială, s-a potrivit cu ceea ce fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ubicuitatea lui îl desemna ca principiu dominator și negativ al Pământului. În burghez se ura individualismul, în evreu universalismul. Oricât de mult te revolta burghezul egoist trebuia să îți faci puțin timp și pentru evreu. Toate acestea denotau cultură, mentalitate, obișnuință, resentiment. Nu putem ști ce cotă-parte din fiecare își însușise Marx. Poate că, neiertând capitalismul, nu făcea decât să deplângă nenorocul lui, succesul altora. Autorenegându-se atât în plan familial cât și în cel comunitar, recrea, în regie proprie, mitul evreului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
refacerea În urma unei probleme de sănătate este lentă. Corpul reacționează În acest mod pentru a-și conserva resursele, sacrificînd pe moment modelele Încrucișate din sistemele sale energetice, necesare funcționării optime. Totuși, foarte des se Întîmplă ca modelarea homolaterală să devină obișnuință. După unele estimări, beneficiați de mai puțin de 50% din capacitatea de vindecare atunci cînd energiile dumneavoastră curg printr-un model homolateral. Astfel, readucerea energiilor homolaterale În modelul Încrucișat, mai ales În timpul bolii, depresiei sau pur și simplu cînd simțiți
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
că eu ajutasem oameni cu probleme de Învățare, și-a programat o ședință la mine. N-am găsit nicio dizabilitate, Însă am perceput faptul că, după ce lucrase un sfert de veac Într-o meserie de orientare profesională, cîmpul său de obișnuințe nu se mai putea adapta la un studiu concentrat de orientare internă. I-am explicat acest lucru și a fost extrem de entuziast după ce i-am spus cum poate utiliza metoda Bătăii Temporale pentru a-și schimba cîmpul de obișnuințe care
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
de obișnuințe nu se mai putea adapta la un studiu concentrat de orientare internă. I-am explicat acest lucru și a fost extrem de entuziast după ce i-am spus cum poate utiliza metoda Bătăii Temporale pentru a-și schimba cîmpul de obișnuințe care-i afecta abilitatea de a studia. A revenit, Însă, după o săptămînă, profund descurajat. Îmi urmase indicațiile cuvînt cu cuvînt și a alocat tot timpul necesar, Însă nu observase nicio schimbare. Mi-a reprodus afirmațiile utilizate În metodă și
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Probabil și mai interesantă pentru dumneavoastră ar fi fost partea a doua a studiului meu, unde fac o analiză a metaforelor În care se scrie În epoci diverse cunoașterea. Indiferent de epocă, mecanismul cunoașterii, pentru că funcționează, este un mecanism analogic. Obișnuințele noastre de a imagina și gândi analogic sunt atât de adânci, Încât mie mi se pare că deocamdată, inclusiv În momentul de față, nu pot fi dislocate decât cu mare greutate. Astfel, e vizibil cum trecem prin trei tipuri mari
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Hațiegan: La un moment al discuției se vorbea de reluarea numelor partidelor istorice. Se punea problema de ce la noi s-au reluat aceste denumiri și În celelalte țări, nu. Mă gândeam că ceilalți estici nu acceptau comunismul ca pe o obișnuință. Ei presimțeau că acest ism dur, comunismul, va trece, motiv pentru care au luptat ca acesta să dispară, pe când la noi nu a existat această conștiință a tranziției. Și apoi a venit ruptura. Ceilalți estici au simțit că evoluează. Ei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
versuri în „Steaua” (1960), iar prima carte, placheta Poeme, îi apare în 1970, fiind urmată de Reci limpezi cuvinte (1971), Copac înflorit (1978) și Picătura de ploaie (1987). În poezie, abordarea eseistică din lucrările de critică și istorie literară transferă obișnuințe intelectuale și idei ce exprimă o structură temperamental-artistică. M. cultivă un lirism ușor abscons, explorând spații de dincolo de obiectualitatea concretă, evanescente stări emoționale, nelămurite mâhniri transcendente. Versurile albe nu recurg nici măcar la o ritmică a semnelor de punctuație, conținând nu
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
repună în discuție semnificația botezului și, mai ales, să nege necesitatea acestuia pentru copii: ei, într-adevăr, nu erau atinși de nici un păcat, dat fiind că nu erau afectați de cel originar (botezul, așadar, potrivit lui Celestius, era celebrat din pură obișnuință). Celestius a fost denunțat lui Aureliu pentru unele din afirmațiile sale de către Paulinus, biograful lui Ambrozie, care administra în Africa bunurile Bisericii din Milano; ideile lui Celestius se încadrează în esență în sfera gândirii lui Pelagius pe care o împinge
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
prin care G. fixează, cu aplicație de scriitor, momente de război și tipuri revelate de condițiile prizonieratului. Romanul Cartea facerii (I-II, 1928-1931) ilustrează viziunea autorului în legătură cu efectele războiului asupra conștiinței și realității românești. Sunt urmărite mutații importante - ruperea unor obișnuințe nefaste, solidarizarea, intensificarea sentimentului național -, care pot constitui premisele unei posibile regenerări, ale unui nou început. Pe acest fond are loc evoluția personajului principal, un tânăr ofițer crescut în Franța, de la disperarea de a fi condamnat să trăiască în „vizuina
GOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
politică (FDJ, ȘED, PDS sau altele), la posturile (funcțiile) ocupate În aceste organizații, la domiciliul și eventual la schimbările forțate de adresa, precum și la titlul și la activitatea științifică (titlul tezei de doctorat, publicații Înainte și după 1989), la practicile (obișnuințele) culturale menținute sau abandonate după 1989. Ancheta asupra centrelor de excelență, pe care am realizat-o În 2002 de-a lungul mai multor săptămâni la Berlin, București și Sofia, Isi propunea să observe funcționarea câtorva institute și centre de excelență
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Înainte raporturi mai strânse, ca la academie: În departamentul de etică, erau maxim 15 doctoranzi și li se Întâmplă adesea să-și sărbătorească aniversările Împreună sau să organizeze ieșiri În oraș. Chiar dacă și-au menținut Într-o oarecare măsură aceste obișnuințe, conținutul raporturilor s-a schimbat: este vorba mai mult despre forme de Întrajutorare și de un interes mutual pentru evoluția situațiilor personale În vremuri de șomaj. Unora le-a trebuit mult timp până au Încercat să se revadă. Pe 13
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Rayuela”, românul care „a făcut ca două generații să simtă că le fuge pământul de sub picioare”, „Curierul național”, 1998, 2 236; Andreea Deciu, De ce nu iertam și de ce nu iubim, RL, 1998, 12; Mariana Sipoș, De ce să te supui mării obișnuințe?, LCF, 1999, 14; Andreea Deciu, Moartea la Oxford, RL, 1999, 17; Gabriela Necheș, „Șotron” de Julio Cortázar sau Artă traducerii, LCF, 1999, 23; Andreea Deciu, Demonii vremii noastre, RL, 2000, 24; Cornelia Maria Savu, Ilustrata cu demoni din Caraibe, „Curierul
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
Recurgând la un paradox - nu întru totul gratuit, credem -, e posibil de imaginat descoperirea bazei genetice a plasticității, a maximei deschideri axiologic-comportamentale a omului, deschidere care poate însemna câteodată inclusiv anularea a ceea ce noi în actualul stadiu de cunoaștere și obișnuință intelectuală numim „biologic”, „natural”, „genetic”. Oricum, apare limpede că ființarea și practicarea axiologicului presupun disponibilități biologice; societatea există și se reproduce prin indivizi, iar, dacă asemenea disponibilități înnăscute n-ar fi prezente, n-ar putea exista nici valorile. Chiar cei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
biodemografice, cum ar fi vârsta, sexul etc. În realizarea conduitelor concrete intervin și multe alte variabile de personalitate, astăzi insistându-se mult pe cele ce țin de procesarea informațiilor în structuri cognitive. Cercetări concrete arată, pe de altă parte, că obișnuințele sunt, în multe cazuri, predictori mai puternici decât atitudinile (Azjen și Madden, 1986). Sinteza unor studii de metaanaliză arată că obișnuințele (habitusurile) contează extrem de mult, așa cum ne așteptam, în comportamentele cotidiene de rutină, cum ar fi punerea centurii de siguranță
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mult pe cele ce țin de procesarea informațiilor în structuri cognitive. Cercetări concrete arată, pe de altă parte, că obișnuințele sunt, în multe cazuri, predictori mai puternici decât atitudinile (Azjen și Madden, 1986). Sinteza unor studii de metaanaliză arată că obișnuințele (habitusurile) contează extrem de mult, așa cum ne așteptam, în comportamentele cotidiene de rutină, cum ar fi punerea centurii de siguranță la condusul autoturismului (Eagly și Chaiken, 1998). 3) Presiunile situației. Examinând o serie de studii cu privire la legătura dintre atitudini și conduite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
consecințelor sunt mai puțin prezente. Eventual, au intrat și ele în câmpul gândirii automate, implicite, pe care scontează destul de mult psihologia cognitivă contemporană. Dar, în fond, aceste mecanisme se suprapun în considerabilă măsură pe ceea ce de multă vreme omenirea numește obișnuințe sau deprinderi, fenomen luat în serios de P. Bourdieu (1999) sub formula de „habitusuri” chiar în explicarea macrosocialului (vezi Iluț, 2000). „Habitusul” a fost introdus însă ca un factor deosebit de important în modele atitudinal-comportamentale care încearcă să prindă sintetic atât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
perspectivă ar putea, la o primă vedere, să mențină latura negativă a conflictelor, punând sub semnul întrebării progresul de orice tip după rezolvarea conflictului;de aceea, subliniem importanța exercițiilor de corelare a capacităților acestor parteneri în special prin consolidarea unor obișnuințe de interacțiune la elevii/studenții noștri. În virtutea acestor argumente, putem identifica în practică trei motive principale ale eficacității conflictului sociocognitiv: informația, activismul și creativitatea: 1) Informația. Suportul informațional oferit de către celălalt este deosebit de util în elaborarea propriului model de evoluție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]