100,485 matches
-
DE ZIUA TATĂLUI Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016 Toate Articolele Autorului 17 Iunie! Chiar într-o zi mai specială, ca cea dedicată tatălui, nu-i putem privi chipul desprins din locul ce-l ocupă alături de mama, asemenea unei unități. Ca și mama, pentru mulți chiar în aceeași măsură, tatăl îmbracă în lumină și căldură întreaga noastră ființă. El are un loc inconfundabil în viața noastră întruchipat din emoție și iubire și învăluit în admirație
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
un foarte instructiv joc de război, momentan virtual. Observă însă că lipsea Manuelito, mezinul! Întrebă, destul de detașată, unde este. Vizibil deranjați, frații mai mari răspunseră că își pusese oala de noapte în cap ca să-i sperie, însă cum ei erau ocupați, nu a mai putut să și-o scoată, iar piciul plecase plângând la vecina cu care ea socializase ceva mai devreme. Scurt și foarte impersonal! Filica scoase un răget și ieși de nebună în uliță să-l recupereze pe nefericit
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
Sorin Lavric Dintre cuvintele pe care uzura morală amenință să le scoată definitiv din circuitul limbii, "burghezia" ocupă un loc aparte. Nici măcar astăzi încărcătura peiorativă pe care a căpătat-o în timpul comunismului nu s-a stins în mințile noastre. Ceva din ferocitatea filistină a burtă-verzimii reacționare a contaminat adînc cîmpul semantic al acestei vocabule atît de inofensive. Și
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
trăim într-o epocă de formare a unei noi burghezii naționale, una fără de care viitorul european al României contemporane nu poate fi conceput. Potrivit lui Ștefan Zeletin, burghezia este alcătuită din trei categorii de oameni: negustorii, industriașii și bancherii. Primii se ocupă cu circulația mărfurilor, cei din a doua categorie cu producerea lor, iar ultimii cu concentrarea și răspîndirea în societate a banilor. Și cum banii înseamnă întîi de toate capital, burghezia este totuna cu clasa capitalistă prin excelență. Altfel spus, acolo
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
în felul următor: dată fiind situația politică, există întotdeauna și există și în clipa de față o literatură oficială care este încurajată de oficiali. Cine sunt oficialii? La noi, oficialii sunt, de la domeniul politic până la cel cultural, exact aceia care ocupau posturi înalte și sub Ceaușescu. E o continuitate exacerbată: toți laudătorii, toți cei care aduceau ode și osanale lui Ceaușescu, îi găsiți astăzi în posturile-cheie din cultură - edituri, ziaristică ș.a.m.d., ceea ce face ca literatura de tip retrograd să
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
lipsa lui în România. Nici în ceea ce privește al treilea punct - literatura de exil - ce se întâmpla ieri la dv., nu putea să se întâmple în România, și nu se întâmplă nici astăzi. Pentru neo-ceaușiști și pentru lăudătorii lui Ceaușescu, care - repet - ocupă posturile-cheie în cultura românească, exilul este, ca și înainte, un exil al "trădătorilor de țară". Aceiași scriitori care lăudau pe Ceaușescu ne împroașcă astăzi cu aceleași epitete ca în timpul lui. Numai că pe atunci, toți laudătorii și oamenii în slujba
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
de care s-a bucurat cu sinceritate. Dar iată scri sorile sale către mine: „Washington DC 18 ianuarie 1991 Dragă Tudorele, Îți mulțumesc pentru cartea de colinde. Iartă-mă că nu ți-am răspuns mai devreme, dar am fost foarte ocupat cu problemele pe care sărbătoarea Crăciunului le aduce, mai ales aici, unde tradiția este mai vie, mai dorită decât în țară, tocmai datorită ruperii de vatră și de rădăcini. Este o compensație firească și noi o constatăm, o cultivăm și
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
cu tine. Scrisorile mergeau numai de la tine spre mine și nu invers. Credeam că te-ai mutat și așteptam timpul să vin în România - timp care a fost în Martie. Nu ai venit și m-am gândit că ești foarte ocupat, sau ești plecat din țară. Nu-mi dau seama de ce mi s-au întors două scrisori pe care ți le trimisesem și atunci nu ți-am mai scris, așteptând timpul întâlnirii din Martie. Îți mulțumesc pentru cărțile trimise, și înainte
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
americane. Sigur că nu a răspuns nimeni și astfel ne-am dat din nou seama că Instituția Prezidențială se eschivează atunci când trebuie apărată onoarea națiunii. Aceasta spre frustrarea și tristețea Antenei 1, de altfel, singurul post de televiziune care se ocupă în mod constant de spectacolul salvării pisicilor de prin copaci... Revizie tehnică până a doua zi, când invitatul lui Robert Turcescu, la emisiunea "100%" de pe Realitatea Tv, domnul Theodor Stolojan, într-un moment de efuziune dizidențială, a spus: - Eu, când
"Noi râdem unii de alții,iar Aghiuțăde toți!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10247_a_11572]
-
nici în noua ediție, care nu mai avea a se teme de cenzura comunistă, nu figurează numele Monicăi Lovinescu, iar Virgil Ierunca apare vag, sub inițiala V, într-o discuție cu Marin Preda. Faptul este oarecum surprinzător dată fiind poziția ocupată de cei doi în cadrul comunității românești din Franța. Mai ales că, din jurnalele Monicăi Lovinescu se știe, relațiile lor cu Eugen Simion au fost bune, cel puțin până în anul 1989. Pe de altă parte, găsim în actualul jurnal o condamnare
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
denumire entitate nonprofit", "repartizare fonduri". Faptul că în aceste formulări se evită în mod sistematic genitivul sau prepozițiile care ar dezambiguiza secvența nu se explică decît aparent prin nevoia de economisire de timp și spațiu: formele flexionare sau prepozițiile nu ocupă un loc (mult) mai mare decât juxtapunerea; e mai curând vorba de crearea unui efect de "stil telegrafic", asociat birocrației eficiente - ca și cînd, stilistic, ar fi foarte important ca limbajul administrației să nu se confunde cu cel de toate
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
V), dar n-o face cu răutate ori spirit șovin. Totodată, nu trece cu vederea virtuțile și calitățile celor pe care îi pune sub lupă. Nemții, americanii se bucură de atenție și cad sub incidența bisturiului său. Locul privilegiat îl ocupă, bineînțeles, românii - luați câte unul și câte toți. Spre deosebire de anatemele apocaliptice ale lui Cioran, pe care Sîrbu l-a citit cu atenție, mușcătura sa filosofică e din dragoste. Ca prelungirea unui sărut. Am citat abundent, dar tot mai transcriu o
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
citească Jurnalul lui Henri-Frédéric Amiel (1821-1881), singura lui operă de referință (publicată postum și fragmentar). Vor învăța ce înseamnă să fii moralist cu măsură și cât de profund este sufletul omenesc. Merită să fie explorat, spun cei care s-au ocupat de...literatura lăsată de celebrul elvețian, fost profesor de filozofie la Universitatea din Geneva. A doua notă, nu fugară, poate chiar barbară! Aș defini Jurnalul intim un fel de cutie neagră a scriitorului sau a individului care s-a hotărât
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
În cel mai recent număr al revistei "Poetics Today" (vol.27, nr 1,2006, p.35-66), se află articolul Cristinei Vatulescu "The politics of estrangement; tracking Shklovsky's device through literary and policing practices", în care jumătate din articol se ocupă de relația dintre estetică și politica alienării în "Jurnalul fericirii" și în "Monologul polifonic" ale lui Nicolae Steinhardt, în contextul Est-european al problemei (Brecht, Shklovsky, Brodsky etc.). Aceeași autoare a publicat în "Comparative literature" 56, 2004, p.243-261, un articol
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
s-a scris mereu, acad. Ionel Haiduc a publicat un articol în Revista 22, în anul 1997, dând un adevărat semnal de alarmă, prin reproducerea clasificării țărilor din Europa în privința impactului în cercetare, clasificare din care rezulta locul aproape codaș ocupat de România. În plus, se semnala în acel articol, cred că pentru prima oară în revistele noastre de cultură, situația cu totul precară a domeniului socio-uman, cu o foarte slabă prezență internațională. Nici acest articol nu a înregistrat reacții? Nu
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
admite că există anumite tipuri de cercetare care se pretează mai greu la publicarea în limbi internaționale, în reviste internaționale. Dar dacă, așa cum se întâmplă acum, cea mai mare parte a cercetărilor în domeniul socio-uman este publicată în românește și ocupăm locuri codașe în monitorizările pe care le fac diferite instituții internaționale, ceva nu este în ordine. Pentru a nu mai vorbi de incompatibilitatea în care ne aflăm cu standardele științifice europene, în care ar urma să ne încadrăm în mod
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
în care am fost marcat, direct sau indirect, de toți aceștia. Din păcate, memoria matematicii românești este încă deficitară, nu dispunem încă de o Istorie profesionistă a matematicii în România. Ați format discipoli? A fost o mare plăcere să mă ocup de studenții foarte buni, să-i provoc cu teme de cercetare. Uneori a fost suficient să pun în mâna unui tânăr, la momentul potrivit, o carte sau un articol anume, să le semnalez o idee, o revistă, un autor, pentru ca
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
dorința confirmării nu a existenței unei iubite imaginare, ci a propriei existențe, fără s-o poată face altfel decât prin inventarea de confruntări hâtre, iluzorii, pe motive dintre cele mai serioase". n P.S.: Citesc în volumul de care m-am ocupat mai sus următoarele rânduri privitoare la persoana mea: "Așadar, nu e ușor să te cheme azi Gheorghe Grigurcu - din cauza mitului contradictoriu, edificat pe admirația câtorva, pe ura celor mai mulți". Mi-ar fi greu, negreșit, să admit "admirația" ce mi s-ar
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
se întâmpla în Anglia) sau e vreun mecanism care declanșează funia? Nici prin cap nu-mi trecea că, de fapt, totul era programat electronic. Surescitat de aceste idei am început să sondez și la nivel administrativ, interesându-mă cine se ocupă de clopotele orașului. După puțin timp am primit o invitație de la organistul Domului, Herr Wunsch, care s-a oferit să-mi explice câte ceva din secretele clopotelor Domului din Bamberg. Am acceptat cu entuziasm, și iată-ne, pe mine, încă doi
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
Mulți sunt cei care cred că au ceva de spus, puțini cei care sunt pregătiți să le acorde atenție. Pentru a ajunge la potențialii cititori avizați, trebuie să publici în reviste frecventate de cât mai mulți dintre cei care se ocupă de probleme similare cu ale tale. Este în primul rând interesul fiecărui autor de a ajunge să fie îbăgat în seamă' de cât mai mulți dintre cei care probabil se află pe aceeași lungime de unda cu el. A fost
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
ani, aproape invizibil în lumea noastră culturală. Mai mereu plecat din țară, fără să participe în vreun fel la discuțiile, polemicile, revizuirile și adăugirile canonice din câmpul literaturii autohtone, el dă acum impresia că își lasă opera să "dospească", să ocupe singură ecranul atenției critice. Comparându-l cu alți autori, deosebit de activi în a-și susține firava literatură printr-o publicistică masivă și agresivă, ajungem inevitabil la concluzia că nici "nouăzecismul" nu mai este ce-a fost odată... Din "vechiul" Daniel
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
ca într-un puț adânc. Mi-am luat la revedere, nu înainte de a-i fi spus noului nostru pensionar că va fi primit a doua zi de domnul de Coulmiers, și m-am întors acasă, în locuința pe care o ocup, în stânga intrării în ospiciu, la doi pași de apa care curge, neîncetat, spre ocean. Domnul de Sade e conte, am aflat imediat din gura domnului de Coulmiers. Nu este un "celest", ca ceilalți. Este înregistrat aici ca "bolnav de poliție
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
de bun augur. Dar ministrul m-a prevenit că își încalcă cuvântul la fel de ușor cum promite. Singura veste bună e suma pe care familia s-a angajat să o plătească: trei mii de franci pe an. Tonnerre, dumneata te vei ocupa personal de tot ce ține de confortul lui. Trebuie închis și supravegheat îndeaproape, dar nu hărțuit. Procură-i servitorii, rufele și mâncărurile pe care le dorește. Și cărțile. Are voie să citească. Întocmește lunar o factură cu toate cheltuielile suplimentare
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
în anii '50, nu doar jucărelele grațioase de azi, dl. Cosașu ar trebui să-și reboteze rubrica. Având în vedere prodigioasa-i activitate, mi se pare că formula scurtă, " Din viața unui extremist", ar fi perfect acoperitoare. De centru se ocupă alții.
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
din care 100 speciale, cu semnătura autorului, 26 "alfabetice", și mai speciale, hors-commerce. Tipicuri retro... "Cît despre designul copertei, diafan, el închipuie, în celofan sau fără, un receptacol: un cratčr, o pîlnie (de vulcan), un potir, o cupă (ce-i ocupă două treimi din suprafață); o mască (de spectacol) pe o față - într-adevăr; reușit de-a binelea trompe lîoeil (n.m.); o jumătate de clepsidră; o elitră; scheletu,-ntors, al unei rochii malacov (cu coșul amplu și, în talie, roșu); o
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]