2,027 matches
-
semnificația ritualului animist: implorarea magică. Avînd acum un sens mult mai profund, sacrificiul se transformă în acțiune simbolică. Firește, sensul veridic nu se va deforma în nici o altă parte atît de ușor; aceasta nu împiedică faptul ca, prin intermediul tuturor superstițiilor, ofranda să simbolizeze renunțarea la bunurile pămîntești (promisiunea de a nu exalta dorințele), expresie a preferinței acordate principiului "divin", în acest mod poate omul spera să se arate demn de abundența bunurilor (fecunditatea), imaginată ca răspîndindu-se pe pămînt grație divinităților binevoitoare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
net distincte. Armonia vieții psihice este considerată dept o condiție a sănătății fizice. [Astfel devine divinitatea solară, care nu veghease decît la bunăstarea materială și publică (Helios), divinitatea sănătății și armoniei (Apollo)]. Însuși sacrificiul reclamă o nouă aprofundare a semnificației: ofranda simbolică a bunurilor pămîntești începe să însemne că omul, fiecare om în parte, trebuie să se abțină de la exaltarea nevoilor, că trebuie să-și curețe de exaltare propriile dorințe pentru a deveni demn să se apropie de divinitate, simbol al
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
exprime contrariul perfect al acestuia: trădarea. Pîinea muiată în vinul pe care i-l oferă Iisus lui Iuda simbolizează trupul însîngerat, opera trădătorului. Dar, dat fiind că vinul nu este numai simbolul sîngelui, ci în același timp și al sufletului, ofranda care îi desemnează pe trădător și opera acestuia exprimă și faptul că Iisus îi dăruiește sufletul său, îi oferă iertare. Traducerea simbolismului "Mîntuirii" elimină miraculosul și îl înlocuicite prin semnificația firească din punct de vedere psihologic evidentă pentru psihicul uman
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
socială, și proprietățile imateriale, talentele și facultățile personale dobîndite, precum și serviciile, astfel că economia îmbrățișează întregul sistem social. Definiția empirică a obiectului econo-miei politice trebuie, deci, lărgită. Un artist care își primește onorariile (economia culturii) sau un preot care primește ofrandele ("economia ofrandei", după Pierre Bourdieu) nu produc bunuri materiale, ci "obiecte sau servicii soci-ale". Prin urmare, "teoria științei economice trebuie să înglobeze toate elementele care condiționează acțiunea umană. (L. von Mises). 1.4.3.3. Economia ca știință a schimbului
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
proprietățile imateriale, talentele și facultățile personale dobîndite, precum și serviciile, astfel că economia îmbrățișează întregul sistem social. Definiția empirică a obiectului econo-miei politice trebuie, deci, lărgită. Un artist care își primește onorariile (economia culturii) sau un preot care primește ofrandele ("economia ofrandei", după Pierre Bourdieu) nu produc bunuri materiale, ci "obiecte sau servicii soci-ale". Prin urmare, "teoria științei economice trebuie să înglobeze toate elementele care condiționează acțiunea umană. (L. von Mises). 1.4.3.3. Economia ca știință a schimbului La clasici
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
coroana alături” și-a recăpătat adevărata semnificație în perioada următoare. Ea a constituit un moment de maximă afirmare a națiunii române. Acțiunea militară a avut ca suport un puternic efort material al diferitelor categorii sociale, concretizat în subscripții benevole și ofrande, ea fiind însuflețită și imortalizată de cei mai de seamă cărturari ai vremii. Trebuie să subliniem în mod deosebit că sprijinirea luptei pentru independență nu sa limitat numai la vechea Românie; Un sprijin activ a venit și din partea românilor bănățeni
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
tensiunile existenței și ale conștiinței, (ale condiției umane, așadar), romanul întâlnește dincolo de ele o imagine mitică a lumii și a destinului omului..."155 Analiza, dintr-o perspectivă euristică tradițională, evocă un reper mitic binecunoscut: jertfa (impusă de creație). Jertfa și ofranda sunt ritualuri sacrificiale care asigură comunicarea simbolică a oamenilor cu divinitatea. Este un fapt de cultură universal, extrem de vechi: "Jertfele omenești și jertfele animale nu sunt decât evocări solemne ale asasinatului primordial."156 Religiozitatea primitivă îmblânzește actul violent mai greu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
avut nevoie de prea multe modificări, abia ici-colo de-am simțit obligația unor deslușiri, a câtorva întăriri de imagini, de corijat unele lipsuri..."165. În mitemul jertfei, un loc bine definit îl are și Ladima; condiția de om sacrificat (de ofrandă) nu o acceptăm. Dăm atenție altui fapt: construcția capitolului se sprijină pe o existență dispărută. Ladima se redefinește ca o axă actanțială ce străbate întregul episod din camera Emiliei, care este, în fond, miezul romanului: Acum îl vedeam în fotografia
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
unor deslușiri, a câtorva deslușiri de imagini, mai ales am schimbat câteva nume și date, complicând puțin lucrurile nude, pe care bănuiesc că el însuși le mai complicase de asemeni, ca să evit indiscrețiile."370 Trecerea sub tăcere a simțămintelor, reala "ofrandă" adusă actului creator prin îndepărtarea de persoana iubită pot fi reținute ca semnificative pentru dimensiunea sacrificială a demersului creatorului. Interesul sporit pentru construirea întregului roman pe "existențe dispărute" transcende aceleași limite și intensifică sistemul conotativ. Solicitarea de a scrie formulată
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
grație, dintr-o perspectivă parcă marcată de fatalitate, care le statuează ca totalitate, ca entitate le fondează pentru universalitate. Momentul "fertil", în cazul lui Camil Petrescu, este desemnarea doamnei T. ca acel element superior, demn de a fi jertfă și ofrandă în actul creației. Din acea clipă, Opera depășește lumea obiectelor și începe să vorbească datorită contactului dintre obiect și apariția "celei sortite" a sta la temelia creației. Procesul imanent al Operei se exteriorizează ca o lucrare de sine stătătoare, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cel Mare în Biserica Ortodoxă Română este afirmată mai ales de nenumăratele traduceri în românește din oprea sa. Alături de cinstirea cultică a Sfântului Vasile cel Mare prin sărbători, cântări, iconografie, cuvântări etc., melozii anonimi ai neamului nostru și-au adus ofranda simțirii lor duioase preamărind pe marele ierarh ortodox în colindele noastre românești. În Biserica Ortodoxă Română Sfântul Vasile cel Mare este unul dintre cei mai populari sfinți, opera sa constituie și astăzi un izvor bogat de învățăminte folositoare, iar exemplul
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
de mure portocalii - din care laponii prepară gemuri și lichioruri, iar apele sunt bogate în păstrăvi, bibani, lipani, somoni și boișteni. Fauna ornitologică este formată din rândunici de mare, rațe, cufundaci, lăstuni. Insula Ukko era locul în care laponii lăsau ofrande zeilor. Pe malul lacului s-au dezvoltat centre turistice, așezări specifice populației lapone, cum ar fi: Inari, Ivalo, dintre cele mai renumite. ISEO ĂSEBINO, SELUNUS LACUS) - lac glaciar din nordul Italiei cu adâncime mare Ă250 m), dar suprafață mai mică
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
coroana alături” și-a recăpătat adevărata semnificație în perioada următoare. Ea a constituit un moment de maximă afirmare a națiunii române. Acțiunea militară a avut ca suport un puternic efort material al diferitelor categorii sociale, concretizat în subscripții benevole și ofrande, ea fiind însuflețită și imortalizată de cei mai de seamă cărturari ai vremii. Trebuie să subliniem în mod deosebit că sprijinirea luptei pentru independență nu sa limitat numai la vechea Românie; Un sprijin activ a venit și din partea românilor bănățeni
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
perspectiva creștinismului, cu figurile emblematice și schemele ritualice bine cunoscute, de la facerea femeii la apocalipsă, de la turnul Babel și arca lui Noe la întruparea și crucificarea lui Iisus (Noe, Scara, Mesager, Cain, Abel, Lilith, Isaac, Cădere, Sodoma I, Sodoma II, Ofrandă, Epilog). Teme dificil de abordat, cu atât mai mult cu cât formula psalmodică pentru care poetul optează nu îi ușurează defel procesul po(i)etic. Dimpotrivă! Din fericire, marea majoritate a textelor capătă astfel o priză aproape magică, datorită laitmotivelor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Marea înfățișare (Editura Junimea, Iași, 1977), exclamația onctuoasă a practicantului-tip al acestui ritual îl va invoca, într-adevăr, direct pe patronul spiritual al alchimiștilor: "Hermetică enigmă! Și cele opt simboluri/ sunt cupe opaline pe cele opt altare/ ale ofrandei pure. Cu noi este acela/ născut din însuși Hermes!/ Pe coapsa lui de aur/ e scrisă cifra triplă a Cheii absolute". Dar când "soarele mistic apune în cețuri", ca în sacramentala Instauratio noctis din Poemul de purpură..., cel care se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poporul respectiv, de fapt, nu există. Soluția ar putea fi cuprinsă în îndemnul lui Jean Luc Godard: "Radeți Alpii, pentru a se vedea marea!". 7.9. BRAZILIA În plină recesiune economică, după ce și carnavalul și-a luat, precum zeul Baal, ofranda anuală de suflete tinere, Brazilia a fost potopită de ape, parcă pentru a confirma zicala că un necaz nu vine niciodată singur. Apa însă trece, frumoasele amazoane metise se trec și ele, numai criza financiară rămîne, ca un blestem. Dinspre
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
fac făr-de-cale, să se lase, și să se leapede". La Ioan Zoba din Vinț, în Prédoslovie Cătră măriia sa craiul Ardealului... la Sicriiul de aur, Sas-Sebeș, 1683, sunt, cu siguranță, mai multe elemente ce pot fi circumscrise auto-reprezentării. Mai întâi, ofranda primei cărți "aceasta iaste pârga dintâi a tipografiei noastre" imagine regăsită în diferite variante în predosloviile românești, de fiecare dată purtând cu ele o încărcătură estetică particulară, pentru că relaționează emoția celei dintâi reușite tipografice ori cărturărești cu ideea de rod
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
întreba ce subliniază aici acest cu de-adinsul. Este, oare, o sugestie de nuanță politică religioasă, cu referire la strategiile calvine? Rămâne un răspuns de căutat într-o altă cercetare. Deocamdată, focalizăm imaginea cărții-"pomană neuitată în veaci": act de milostenie, ofrandă, danie binecuvântată 83 prin care cel ce dăruiește (domn, boier, neguțător înstărit, tipograf ori prelat) este, ca în predoslovia la Tâlcuirea Liturghiei, Iași, 1697, a Hatmanului Lupu Bogdan, semănătoriu de-nțelepciune. Și, tot aici, notăm remarcabila strategie a enumerării elogioase
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
posibil să fie zei, e posibil să fie oameni; pe de altă parte, imposibil să nu fie zei. Vrînd să știe dacă aceste ființe pot fi vrăjite, Moctézuma trimite un al doilea grup de mesageri (magicieni și vrăjitori) încărcați cu ofrande de mîncare: "Spaniolii, văzînd însă așa ceva, s-au umplut de dezgust; au scuipat, s-au frecat la ochi, au închis ochii, au scuturat din cap. Mesagerii stricaseră mîncarea, acoperind-o cu sînge. Spaniolii au fost cuprinși de grețuri și li
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
coroane din pene și, cu evantaie în mîini, să danseze pentru Huichilobos. După un astfel de exercițiu ridicol erau luați și întinși pe piatra sacrificiilor; acolo, preotul le spinteca pieptul cu un cuțit din obsidian, smulgea inima și o dădea ofrandă idolilor, încă palpitînd (...). Trupul era apoi luat de picioare și azvîrlit pe scări la vale, pînă jos, unde îl așteptau măcelari care îi tăiau brațele și picioarele, jupuiau fața pentru a o tăbăci precum pielea de mănuși. Păstrau aceste chipuri
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
socială, și proprietățile imateriale, talentele și facultățile personale dobîndite, precum și serviciile, astfel că economia îmbrățișează întregul sistem social. Definiția empirică a obiectului economiei politice trebuie deci lărgită. Un artist care își primește onorariile (economia culturii) sau un preot care primește ofrandele ("economia ofrandei", după Pierre Bourdieu) nu produc bunuri materiale, ci "obiecte sau servicii sociale". Prin urmare, conform lui Ludwig von Mises, teoria științei economice trebuie să conțină toate ingredientele și variabilele care stabilesc un raport de dependență cu acțiunea umană
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
proprietățile imateriale, talentele și facultățile personale dobîndite, precum și serviciile, astfel că economia îmbrățișează întregul sistem social. Definiția empirică a obiectului economiei politice trebuie deci lărgită. Un artist care își primește onorariile (economia culturii) sau un preot care primește ofrandele ("economia ofrandei", după Pierre Bourdieu) nu produc bunuri materiale, ci "obiecte sau servicii sociale". Prin urmare, conform lui Ludwig von Mises, teoria științei economice trebuie să conțină toate ingredientele și variabilele care stabilesc un raport de dependență cu acțiunea umană. 2.3
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a muri. Umanul înglobează și debordează, din toate părțile, economicul. Iar umanul, la rîndul său, face parte din realitatea vie. Concepte de bază: * oikos (casă, gospodărie) + nomos (lege, principiu) = oikonomia; * economia reală (ktemata) și economia monetară (khremata); * "subzistența abundentă"; * "economia ofrandei" (Pierre Bourdieu); * "economia catalactică" (R. Wathely, F. Von Hayek ș.a.); * economia ca știință a schimbului; * economia ca știință a prețurilor; * economia ca știință a alegerilor eficace; * principiul utilității marginale; * principiul non-risipei; * economia ca știință a alocării resurselor; * economia ca știință
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
la umbra Orașului interzis, la Pekin, după ce au săvîrșit 'uciderea' rituală a lui Elisabeth în ochii lumii. Odată împlinită datoria familială și publică, în sfîrșit liniștită, ea dispare pentru toți, mai puțin pentru omul ei care, la final, aduce o ofrandă simplă și sublimă Celui care a permis unei străfulgerări amoroase să dureze: "Mulțumesc", regăsind începutul care deschidea deja poarta fabulosului: "Și eu am căzut într-un vis." Houellebecq este imens de departe și foarte aproape în același timp. În mod
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pahar de apă și am remarcat fără să vreau că sticla era plină până la dopul de cristal". La capătul unui nou vis teribil, naratorul descoperă că recipientul nu mai are apă, întocmai ca în scenariile devoționale hinduse, când divinitatea acceptă ofranda credinciosului, făcând-o să dispară fizic: "mi s-a făcut iar sete; am aprins o lumânare și m-am dus la masa pe care se găsea sticla. Am ridicat-o și am aplecat-o deasupra paharului; n-a curs nimic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]