3,747 matches
-
De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime În urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12,0% În acte de lovire și 19,0% În vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime În delictele de omor (1,9% dintre minori) sau tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage atenția și numărul de minori victime ale unor delicte de pruncucidere, a căror pondere se ridică la 1,6% În ansamblul victimelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
devenit victime În urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12,0% În acte de lovire și 19,0% În vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime În delictele de omor (1,9% dintre minori) sau tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage atenția și numărul de minori victime ale unor delicte de pruncucidere, a căror pondere se ridică la 1,6% În ansamblul victimelor. Pe categorii de vârstă, minorii sub 14 ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
numărul de minori victime ale unor delicte de pruncucidere, a căror pondere se ridică la 1,6% În ansamblul victimelor. Pe categorii de vârstă, minorii sub 14 ani au fost victime Într-o proporție de 55,4% În urma delictelor de omor, reprezentând totalul victimelor (63 de minori) În delictele de pruncucidere, În timp ce minorii Între 14 și 17 ani constituie majoritatea victimelor În cazul delictelor de viol (72,0%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
4% În urma delictelor de omor, reprezentând totalul victimelor (63 de minori) În delictele de pruncucidere, În timp ce minorii Între 14 și 17 ani constituie majoritatea victimelor În cazul delictelor de viol (72,0%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (74,0%) (figura 18). Fig. 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Această distribuție a minorilor victime
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
amplificat simțitor, statisticile evidențiind tot mai multe cazuri În care numeroși minori devin victime ale unor abuzuri, loviri și violențe comise asupra lor chiar de către proprii lor părinți sau alte rude apropiate și, cel mai grav, În urma unor delicte de omor, vătămări corporale grave, pruncucidere, loviri cauzatoare de moarte sau tentative de omor. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), numărul minorilor victime ale unor delicte cu violență a cunoscut o creștere continuă, ajungând ca la mijlocul anului 2004 să se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
devin victime ale unor abuzuri, loviri și violențe comise asupra lor chiar de către proprii lor părinți sau alte rude apropiate și, cel mai grav, În urma unor delicte de omor, vătămări corporale grave, pruncucidere, loviri cauzatoare de moarte sau tentative de omor. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), numărul minorilor victime ale unor delicte cu violență a cunoscut o creștere continuă, ajungând ca la mijlocul anului 2004 să se Înregistreze un număr de 235 de minori victime ale violenței intrafamiliale (figura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de minorii aflați Între 14 și 17 ani. Analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În mediul familial În funcție de natura delictului relevă faptul că această categorie de victime este ,,ținta” principală a delictelor de viol, loviri și alte violențe, omor și vătămări corporale simple și grave (figura 21). Fig. 21. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise În mediul familial În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Cea mai mare parte a minorilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
urmată de cea a minorilor care au suferit diverse loviri și violențe (25,9%). Atrag atenția și ponderile destul de ridicate ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt cele de vătămări corporale (15,7% dintre victimele minore) și omor (13,1% dintre victime), ceea ce relevă că, În momentul de față, În multe familii există o puternică Încărcătură criminogenă, concretizată prin acte deosebit de grave și violente comise de părinți sau rude asupra propriilor lor copii. Pe categorii de vârstă și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violente comise de părinți sau rude asupra propriilor lor copii. Pe categorii de vârstă și tipuri de delicte, minorii victime ale delictelor cu violență sub vârsta de 14 ani sunt, Într-o proporție alarmantă de aproximativ 80,0%, victimele unor omoruri comise chiar În mediul familial și În care sunt implicați, În primul rând, părinții acestora (sau unul din părinți), precum și alte rude apropiate. Aceeași categorie de minori devine principala victimă, Într-o proporție de 55,0%, În delictele de lovire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Mai menționăm faptul că natura tuturor acestor tipuri de violență poate fi socială, fizică, psihologică, de neglijare sau deprivare. E.I. Megargee (1982, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305) definește violența ca fiind ,,forme extreme de comportamente agresive condamnate de lege (omorul, violul, jaful ș.a.m.d)”. Plecând de la această definiție, E.I. Megargee (1982) supune atenției ,,modelul algebric al agresiunii”. Acesta se prezintă ,,sub forma unui ghid privind problematica teoretică despre violența criminală. Din această perspectivă, variabilele persoană și situație, prin combinare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În baladă conflictul este declanșat de hotărârea luată de ungurean și vrâncean de a-și ucide tovarășul de drum. Ciobanul moldovean trebuie să moară fiindcă e „mai ortoman / Și-are oi mai multe, / Mândre și cornute”. În varianta Alecsandri cauza omorului o constituie invidia celor doi păstori, provocată de averea celui de-al treilea. Variantele presupuse a fi arhaice cuprind ideea judecării ciobanului pentru abateri de la îndatoririle păstorești. O categorie aparte o alcătuiesc variantele de dată mai recentă, în care cauzele
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
sens ritualist și mitologic, ai cărei adepți au fost A.I. Odobescu, G. Coșbuc, Th.D. Speranția și H. Sanielevici. Astfel, Coșbuc considera balada ca fiind un bocet solar, ciobanul reprezentând soarele, iar maica bătrână, pământul. H. Sanielevici mergea mai departe, atribuind omorului un caracter ritual, ciobanul fiind jertfit unei divinități. N. Iorga a folosit o prismă istoricistă, încercând să stabilească o datare riguroasă a momentului apariției baladei. La rândul lor, Duiliu Zamfirescu și D. Caracostea au adoptat un punct de vedere estetizant
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
pățească dacă-l las pe Ahab să-și facă de cap - înseamnă că a ucis cu bună știință peste treizeci de oameni. Dar dacă ar fi să dispară chiar în clipa asta, n-ar mai avea pe conștiință un asemenea omor. Ia te uită! Parc-ar vorbi în somn?! Da, doarme, acolo! Doarme? da, însă e viu și-o să se trezească în curînd. Atunci n-o să-ți mai pot ține piept, bătrîne! Nu-ți vei pleca urechea nici la argumentele, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la viața independentă și familia proprie - enunțarea succintă a categoriilor de criminali (enumerare; se poate folosi creata și tabla) - prezentarea fiecărui tip de criminal în parte: 1) criminalul agresiv - noțiune, caracterizare (prelegere, conversație, dezbatere). Se iau în discuție art. 174-176 (omorul), art. 183 (lovituri cauzatoare de moarte), art. 193, 205, 206 (amenințarea, insulta, calomnia) din Codul Penal. 2) Criminalul achizitiv - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 207, 215 (furtul, înșelăciunea), art. 282 (falsificarea de monede și alte
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pildă una din cele mai izbutite dintre nuvelele adunate În culegerea Editurii de Stat și anume Dușmănie a lui Petru Dumitriu. Eftimie, chiaburul, e viclean, bestial și laș, scena din cârciumă, În care-l ațâță pe Vasile chicotind perfid, episodul omorului, episodul final În care, Încolțit, se aruncă Înnebunit la pământ, transformându-se Într-o masă spasmodică de carne buhăită (animalizarea) sunt situațiile care declanșează resorturile sufletești esențiale, tipice chiaburului. Aici o Întreagă tehnică a nuvelisticii: Nu indivizi „stereotipi”, organici, de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aceasta de tălmăcire a unui jargon animalic, reflex al unor raporturi animalice Între oameni, Îmi provoacă dezgust: dacă o fac, e numai pentru că o socotesc necesară. (Ă). Da, sărmanilor! voi puteți să mințiți, să falsificați, să provocați, să ațâțați la omor, dar nu să vă ridicați cu mintea la Înțelegerea noilor relații dintre oamenii care s-au eliberat de sub jugul capitalului. (Ă). Cum să puteți voi Înțelege cât de bogată, cât de complexă este viața noastră? Cum ați putea Întrevedea de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prima jumătate a anului 1997, s-au adunat date din 38 de județe din cele 40 ale țării. Raportul cuprinde date extrem de relevante pentru analiza de față. Aceste date evidențiază cazuri de femei ucise în perioada 1996-1997, victime ale unor omoruri din culpă care s-au petrecut în familie. Majoritatea acestor crime sunt asociate cu consumul de alcool. Din studiu se remarcă că peste două treimi dintre femeile ucise sunt victime ale unor persoane din familia lor, fapt ce sugerează un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
din familia lor, fapt ce sugerează un nivel ridicat al violenței domestice. Majoritatea victimelor trăiau în uniuni consensuale, mod de conviețuire caracteristic categoriilor sociale cu un grad ridicat de dezorganizare socială. ● Femei care la rândul lor au comis crime. Numărul omorurilor comise de femei care și-au ucis soții, sau partenerii, sau alte rude. ● Femei victime ale unor lovituri cauzatoare de moarte și ale unor vătămări corporale grave. ● Cazuri de infanticid. Cele mai multe s-au petrecut în zona rurală. Presiunile economice foarte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
îndeplinească îndatoririle reciproce în relațiile de familie”. Se poate deci estima că, în general, sistemul juridic intervine destul de ineficient în combaterea violenței împotriva femeii și, implicit, și în prevenire. „Implicarea sa este manifestată mai ales în cazurile extrem de grave, precum omorul și vătămarea corporală gravă. Actele violente nu sunt sancționate cu severitate când victima este soție sau parteneră de viață.” (Macovei, 1999) Divorțul reprezintă ultimul mecanism eficient de apărare împotriva violenței domestice. Regimul socialist a practicat o politică de încurajare și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Cercetare și Prevenire a Criminalității al Ministerului de Interne arată că femeile care depun o plângere sunt cele ce au suferit patru-cinci incidente de violență foarte gravă și recurg la această soluție din disperare. Faptul că o proporție semnificativă a omorurilor care au avut ca victime femei s-au petrecut în familie sugerează o incidență ridicată a violenței nefinalizată prin crimă și care, în consecință, nu ajunge în atenția justiției (Vintileanu, 1999). În mod practic, protecția oferită prin actualele resorturi legislative
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sexuală la locul de muncă, ce afectează în mod semnificativ și femeile din clasa de mijloc, nu a fost încă definită ca o problemă socială importantă. Violența împotriva femeii a fost foarte adesea identificată în special cu situațiile-limită, ca violul, omorul, vătămarea corporală gravă, fiind percepută drept ceva ce se petrece mai cu seamă „de partea cealaltă”, în rândurile categoriilor marginale și sărace ale societății. 5. Aceasta constituie probabil o explicație a faptului că mișcarea feministă din clasa de mijloc nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
numeroase victime umane și prejudicii materiale, generând sentimente de teamă și insecuritate socială. Criminalitatea violentă „acoperă un spectru larg de comportamente, cu o etiologie complexă” (Stănoiu et al., 1994), în care se includ atât delictele și crimele comise împotriva persoanei (omor, viol, loviri de tot felul, vătămări corporale simple sau grave, loviri cauzatoare de moarte etc.), cât și cele comise asupra persoanei și patrimoniului acesteia (jafuri, tâlhăriri etc.). Reprezentând o problemă socială, cu consecințe distructive și demoralizatoare la nivelul indivizilor și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
stări de frustrare individuală resimțite de anumite persoane. 4. Consumul de alcool, care precedă în multe situații acțiunea violentă, reprezintă o condiție (ocazie) criminogenă favorizantă. 5. Între mobilurile urmărite de agresori, cele mai frecvente sunt jaful, răzbunarea, gelozia (în cazul omorurilor și al tâlhăriilor), satisfacerea unor instincte sexuale (în cazul violurilor) etc. La rândul lor, victimele delictelor cu violență sunt reprezentate de acele persoane care suportă sau sunt obligate să suporte amenințările fizice sau constrângerile morale și agresiunile fizice exercitate prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și crimele au cunoscut o tendință de creștere permanentă, cu excepția anului 1996, când descresc ușor, având ponderea cea mai ridicată în ansamblul criminalității judecate de 29,9% în anul 2000; scăzut la 27,0%. În cadrul delictelor contra persoanei, cele de omor înregistrează creșteri și descreșteri anuale, atingând volumul cel mai mare în 1997, când au fost condamnate 1.472 de persoane, iar pe ansamblul perioadei analizate ponderea lor, din totalul delictelor contra persoanei, a oscilat între 5,8 și 7,4
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Sexul Reprezintă un indicator semnificativ pentru etiologia și tipologia delictelor și crimelor cu violență împotriva persoanei (vezi tabelul 1). Tabelul 1. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de sex, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Bărbați (%) Femei (%) Omor 93,0 7,0 Loviri cauzatoare de moarte 96,7 3,3 Vătămare corporală gravă 96,4 3,6 Viol 99,8 0,2 Tâlhărie 96,4 3,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]