2,457 matches
-
sat; mai puțin de 5% dintre gospodării au telefon funcțional; singurii agenți economici din sat activează în domeniul comerțului sau al alimentației publice. Sursă: Manualul Operațional FRDS La celălalt nivel, definirea criteriilor referitoare la calitatea unei propuneri de proiect - prin operaționalizarea termenilor de oportunitate, relevanță, fezabilitate - exprimă, în fapt, concepția finanțatorului cu privire la parametrii la care trebuie să se deruleze un demers concret de dezvoltare comunitară. Provocări în evaluarea calității unui proiect de dezvoltare comunitară În principiu, evaluarea oportunității și relevanței unui
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cazul FRDS, nivelul de încredere în interiorul și în afara comunității sau istoricul și perspectivele participării comunitare (capitalul social), capacitatea comunității de a duce la bun sfârșit un demers de dezvoltare locală (capitalul uman), previziuni privind sustenabilitatea acestui demers etc. Modul de operaționalizare a acestor dimensiuni ale evaluării, gradul de standardizare a instrumentelor utilizate în evaluare (chestionare, grile, rapoarte narative etc.), formația și experiența evaluatorilor, precum și deprinderile dobândite în timp de aceștia acestea pot genera diferențe semnificative în evaluare, conducând la rezultate uneori
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și dimensionării centrelor de gestiune, a conținutului și a modului de fundamentare a componentelor MO și MB. 3. Coordonează elaborarea programelor de acțiuni și a calendarelor de termene - ca suport al Îndeplinirii obiectivelor și al realizării bugetelor. Ia măsuri pentru operaționalizarea și realizarea bugetelor prin precizarea deciziilor și a acțiunilor solicitate de acestea la nivel de firmă și, parțial, centru de gestiune. Răspunde de conținutul, oportunitatea și necesitatea acestor componente ale managementului prin obiective și ale managementului prin bugete. 4. Asigură
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Participă la stabilirea modalităților de cointeresare materială a managerilor și executanților, În funcție de gradul de realizare a obiectivelor individuale, ale centrului de gestiune și ale firmei. Propune variante (criterii) de motivare materială a personalului de conducere și execuție. Ia măsuri pentru operaționalizarea acestora În politica salarială a Întreprinderii. Răspunde de gradul de implicare În definitivarea acestor propuneri și de oportunitatea lor. 11. Participă la efectuarea de analize economice generale și pe domenii, inițiate de managementul de nivel superior. Face propuneri de Îmbunătățire
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
le explica și pentru a deduce alte informații care încă nu au fost observate. Astfel, pe de o parte, modelul clarifică și completează informațiile observate și, pe de altă parte, orientează investigația pentru obținerea de noi informații. Cercetarea empirică presupune operaționalizarea modelului teoretic. Fiecare concept și atribut sunt transformate în variabile observabile (ce pot fi direct măsurate) sau în variabile latente, derivate din cele observabile. Relațiile dintre obiecte sau fenomene sunt definite ca relații între variabile. Modelul empiric are un grad
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de obiecte similare, în funcție de criterii stabilite. Dar cum estimăm similaritatea dintre obiecte? Cum construim o măsură a similarității acestora? Pentru a putea răspunde la aceste întrebări, trebuie să clarificăm conceptul de similaritate în termenii analizei sociologice și ai modalităților de operaționalizare a similarității. Două obiecte sunt similare dacă au măsuri apropiate pentru caracteristicile în funcție de care sunt comparate. Similaritatea obiectelor este ușor de estimat atunci când le comparăm în funcție de un singur criteriu (de o singură variabilă). În cazul caracteristicilor măsurate pe scale nominale
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
unității de învățământ. Funcția de negociere/rezolvare a conflictelor • Rezolvă „conflictele de prioritate” dintre cadrele didactice, în interesul elevilor. II. Resurse umane Funcția de proiectare • Elaborează proiectul de dezvoltare a resurselor umane (recrutare, selecție, utilizare, motivare, disponibilizare). • Răspunde de stabilirea/operaționalizarea criteriilor de recrutare, utilizare și disponibilizare. Funcția de organizare • Pune în aplicare procedurile legale referitoare la ocuparea posturilor și a catedrelor vacante. • Realizează cuprinderea în procesul de învățământ a tuturor copiilor și tinerilor de vârstă școlară (a celor înmatriculați sau
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
rețelele sinergice sunt atât de performante, atunci de ce în practică, cel mai des, ne confruntăm cu rețele inerțiale? Soluționarea acestei dileme în favoarea obținerii rețelei sinergice presupune satisfacerea următoarelor ipoteze. Ipoteza 1. Identificarea obiectivelor comune Existența așteptărilor comune sugerează că pentru operaționalizarea politicilor este necesar consensul asupra obiectivelor asumate de toți partenerii din rețea. Practica demonstrează însă că varietatea de agende organizaționale și individuale care sunt prezente în rețea îngreunează realizarea consensului, respectiv ajungerea la un acord. Motivele din spatele „luptelor” pentru realizarea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
total ambiguitatea și incertitudinea. Ipoteza 5. Mediul în permanentă schimbare Presiunile exercitate atât din interiorul, cât și din exteriorul rețelelor generează, pe de-o parte, restructurări ale organizațiilor participante la rețea (crearea de noi alianțe strategice, achiziții, implicarea tehnologiei în operaționalizarea rețelelor), iar pe de altă parte, pot afecta chiar scopul politicii publice (de exemplu, influențele interne pot conduce la modificări ale direcției strategice sau schimbări ale politicilor guvernamentale, în cazul unor perturbări substanțiale ale piețelor). În aceste circumstanțe sunt mai
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
el însuși, nu se schimbă și nici nu ia sfârșit (...); în sărbătoare se regăsește prima apariție a Timpului sacru, așa cum s-a petrecut ea ab origine, în illo tempore".3 Pactul originar cu sacrul este posibil în urma unui proces de operaționalizare a imaginilor primordiale, prin intermediul ritului, ritualului și ceremonialului care se transformă în nivele de semnificație în cadrul mitului. Ca "revelator ontologic și existențial", mitul este "istoria evenimentului fundamental, care produce o lume locuibilă de îndată ce se manifestă în rituri, obiceiuri, instituții și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
publică- un alt mijloc ar putea fi, de pildă, modificarea pedepselor, rezultatul putând fi similar). Una dintre consecințele acestei situații este faptul că succesul implementării poate fi afectat de gradul de imprecizie a inițiativelor administrației publice prin care se urmărește operaționalizarea direcțiilor politicilor publice. Această imprecizie poate conduce la situații în care obiectivele de politici publice propuse în programul de guvernare să nu fie realizate, iar procesul de implementare să fie defectuos. Existența unor perspective diferite asupra politicilor publice atrage o
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
expresia feței: interesată, concentrată, fără crispări, privire deschisă, contact vizual moderat, surâs discret, exprimând disponibilitatea spre dialog; gestica subliniază semnificațiile mesajului verbal (gesturile de reglaj dirijează și întrețin comunicarea). Reunirea celor trei paliere de comunicare - verbală, paraverbală și nonverbală - favorizează operaționalizarea comunicării, contribuind la excelența discursului oral. II. Fișe recapitulative pentru portofoliul candidatului - proba orală 1. COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ 1.1. Situația de comunicare. Elemente și funcții Comunicarea lingvistică (verbală) este definită ca proces de transmitere și, implicit, de receptare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și dacă este nevoie sau nu de formarea resursei umane, în funcție de răspunsurile primite la chestionare. Ipoteza de bază de la care am plecat și pe care o voi demonstra în continuare este: „Dotarea tehnică a scolii presupune formarea resurselor umane”. Prin operaționalizarea conceptelor, care înseamnă rezultatelor definirii conceptelor cu mijloace diferite, ca și elaborarea schemei operaționale, se ajunge la variabilele fundamentale care stau la baza alcătuirii chestionarului. Ipoteza fiind cea enunțată anterior, se observă clar că avem următoarele concepte fundamentale: „resursă tehnică
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
schemei operaționale, se ajunge la variabilele fundamentale care stau la baza alcătuirii chestionarului. Ipoteza fiind cea enunțată anterior, se observă clar că avem următoarele concepte fundamentale: „resursă tehnică” și „formare”, acestea constituind indicatorii de la care se pleacă în procesul de operaționalizare. „Resursa umană” este un al treilea indicator, însă definirea lui este de la sine înțeleasă, căci prin lucrarea de față am în vedere cadrele didactice și nu personalul auxiliar al școlii ori elevii săi. Neinclus nominal în ipoteză, însă dedus din
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
prelucrare - cunoașterea limbii engleze la nivel mediu - accesarea programelor de traduceri și utilizarea dicționarelor online - disponibilitatea spre formare o dorința de a învăța ceea ce nu e încă cunoscut, într-un cadru organizat Toate întrebările din chestionar sunt formate pe baza operaționalizării conceptelor din ipoteză, așadar își propun fără îndoială să aducă argumente pentru a spune dacă ipoteza este sau nu confirmată. Ele sunt împărțite în 3 categorii: - existența resursei tehnice: există sau nu resursă tehnică în școală? - necesitatea formării: cadrele didactice
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
existente în prezent), ceea ce ar face ca volumul prezenței militare străine să ajungă la nivelul celei din anii ’80. Spațiul arab s-ar încadra astfel tendinței generale la nivel mondial de reducere a numărului bazelor militare clasice permanente și de operaționalizare a unui sistem de securitate preventivă (tip “early warning” și “early defense”) bazat pe structuri capabile de intervenții flexibile și rapide, dislocate și în alte spații din proximitate (incluzând forțe armate, speciale și informative), care să poată acoperi și regiunea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
b) organizarea. În plan acțional, această etapă este definită drept „un complex de măsuri stabilite și aplicate pentru atingerea obiectivelor condiții de productivitate și eficacitate maxime”. Ea presupune aproximativ aceleași competențe ce sunt antrenate la nivelul practicii educaționale: stabilirea și operaționalizarea obiectivelor, proiectarea activității etc. Foarte importantă în procesul organizării este considerată componenta informațională, în sensul stabilirii unor legături între elementele organizării; c) decizia educațională. Aceasta poate fi definită ca un proces de selectare a unei direcții de acțiune dintr-un
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
economicității; complementarității teoriei cu practica; principii privind obiectivele antrenamentului: maximizarea capacității de performanță; dezvoltării aptitudinilor motrice, cognitive, afective și volitive; controlului, obiectivării și evaluării activității; colaborării dintre antrenor, sportiv și echipa de asistență științifică; principii privind conținutul antrenamentului: interdisciplinarității; raționalizării; operaționalizării; principii metodico - strategice: individualizării; conștientizării; motivației și efortului voluntar; accesibilității; interacțiunii mijloacelor verbale cu cele non - verbale; modelării; stimulării; supraînvățarii; specializării; autoreglării sportivului. R. Manno citat de A. Dragnea clasifică principiile în două categorii: generale: conștiinței de sine (motivației); realității
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
se bazează, în esență, pe importanța crescândă, din punct de vedere economic, a cunoștințelor, ca numitor comun al informațiilor, al tehnologiilor și al capitalului uman, în general. În acest context, informațiile, tehnologiile, capitalul uman reprezintă "modalități de individualizare și de operaționalizare"11 a cunoștințelor. Opinăm în sensul că dintre cele două sintagme, corespunde mai bine realității conceptul de economia cunoașterii, dat fiind faptul că accentuează asupra importanței acestui factor de producție, nou și vechi totodată cunoștințele. Teoria economiei bazată pe cunoaștere
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Welfare", în Journal of Political Philosophy, 7, 4, 1999, pp. 478-487. 21 Julian Le Grand, op. cit., p. 103. 22 John Roemer, "Equality and Responsibility", în Boston Review, XX, 2, 1995, pp. 3-7, http://bostonreview.net/ BR20.2/roemer.html. Pentru operaționalizarea și implementarea acestei idei, Roemer a propus, de asemenea, o formulă "pragmatică" care, cel puțin în opinia sa, permite, printre altele, atât identificarea persoanelor responsabile pentru stilul lor nesănătos de viață cât și evaluarea gradului lor de responsabilitate. Vezi, în
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
organizarea. În plan acțional, această etapă este definită drept „un complex de măsuri stabilite și aplicate pentru atingerea obiectivelor condiții de productivitate și eficacitate maxime”4. Ea presupune aproximativ aceleași competențe ce sunt antrenate la nivelul practicii educaționale: stabilirea și operaționalizarea obiectivelor, proiectarea activității etc. Foarte importantă în procesul organizării este considerată componenta informațională, în sensul stabilirii unor legături între elementele organizării; c) decizia educațională. Aceasta poate fi definită ca un proces de selectare a unei direcții de acțiune dintr-un
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
compatibile din punct de vedere calitativ cu cele ale firmelor cele mai competitive în domeniu, fapt pentru care acestea se bucură de aprecierea generală a clienților. Pentru menținerea și ridicarea acestui nivel calitativ, societatea face eforturi permanente în ceea ce privește achiziționarea și operaționalizarea unor tehnologii de ultimă oră cât și pentru pregătirea corespunzătoare a personalului. Clienții obișnuiți ai complexului sunt persoane care provin din diferite medii sociale și au vârste cuprinse între 15 și 60 de ani. Ceea ce au cu toții în comun este
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
evoluția de la noțiune la concept, până la o poetică a intertextualității. Descrierea calitativă a abordărilor care au rotunjit noțional intertextualitatea, de la teoria textului la critica genetică, este completată cu o prezentare cantitativă, în sensul că acest prim capitol se încheie cu operaționalizarea intertextualului. Câteva delimitări taxinomice evidențiază faptul că a fost depășită învăluirea eseistică reproșată etapei de început, precum și interpretarea intertextualității prin prisma citatului, care a făcut carieră până la "majoratul" noțiunii. Momentul de cotitură este determinat de introducerea în arhitext a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de suprafață/structură de adâncime, intertextualitate globală/parțială, homotaxă/heterotaxă, homo intertextualitate/heterointertextualitate, intertext/interdiscurs, rescriere/hipertextualitate, réécriture/récriture, intertext/intertextualitate, intertextualitate internă/externă, intertext/intratext. Ca și cum nu era destul, am adăugat și noi patru categorii intratextuale, care să faciliteze operaționalizarea intratextualului în opera unui autor sau a altuia. Pentru proza eminesciană, ele au ajutat. Capitolul 2. "O perspectivă antropologică asupra intertextu alității. De la intertext la mit" avansează ipoteza în virtutea căreia intertextualitatea ar putea fi percepută în cheia MER. Caracteristicile esențiale
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
textul nou de un altul. Imprecizia conceptuală care dezavantajează înțelegerea fenomenului intertextual este încurajată de un alt demers taxinomic, de această dată aparținând lui Jean Ricardou: Într-adevăr, intertextul general sau ansamblul tuturor textelor se subdivide, pentru o mai bună operaționalizare, în mai multe specii de intertext restrânse vom vorbi de: o grafotext sau ansamblu de texte asumate de același semnatar; o antologigotext, adică ansamblu de texte ale unor autori diferiți, dar reunite în paginile aceleiași cărți; o bibliotext sau ansamblul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]