1,791 matches
-
Dumitrescu, după Liviu Rebreanu, sau Ion Vodă Cel Cumplit și Decebal, de același compozitor, Peneș Curcanul de Emil Lerescu ori Millo Director de Traian Mihăilescu, ambele după Vasile Alecsandri, ș.a. Chiar de la primele încercări de creare și propagare a genului operetei, Eduard Caudella a folosit temele unuia din clasicii literaturii române, I.L.Caragiale, care i-a scris libretul operei Hatmanul Baltag. Modelul a fost luat și de alții, care au apelat la creația lui Caragiale, ale cărui teme bogate în conținut
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
și pentru care am mai pledat în alte articole, fără ecou la guvernarea trecută! Ne gândim acum, anume, la cele patru instituții de Operă care au în titulatura lor atributul de național, și anume: Operele din București, Iași, Cluj și Opereta Națională din București, să aibă obligația de a monta o lucrare autohtonă pe an, de operă sau balet, până când crește apetitul compozitorilor și intră în obișnuința conducerilor teatrelor lirice montarea unor noi creații. Ar fi, credem, o preocupare nobilă din partea
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
De altfel, aplauzele din timpul spectacolului, și mai ales cele din final, ale unui public destul de numeros pentru canicula serii, grăiesc de la sine. De data asta, în rolul lui Alfred Germont a apărut oaspetele Alfredo Pascu de la Teatrul Național de Operetă București. Artistul, fiind o apariție agreabilă atât din punct de vedere fizic, cât și ca înțelegere convingătoare a datelor personajului interpretat, ne-a determinat să-i trecem cu vederea ușoarele incertitudini tonale de pe alocuri. Germont-tatăl a fost interpretat de baritonul
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
toți melomanii ascultă concertul anual de Anul Nou de la Viena. Ei bine, putem afirma că e greu să stabilim departajări calitative privind interpretarea de față! De altfel, pe 18 octombrie 2004, am urmărit la Volks Opera din Viena spectacolul cu opereta Liliacul. Orchestra ieșeană demonstrează în interpretarea urmărită a uverturii un plus în ce privește componența numerică, iar nivelul calitativ devine comparabil, spre meritul atât al dirijorului, cât și al instrumentiștilor. Am prins acolo o zi obișnuită, iar aici era concert de excepție
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
nespus numai roluri de gingașă copilă (datorită fizicului plăcut și staturii adecvate)! Astfel, a jucat în Baba Hârca pe text de M. Millo, Sâziana și Pepelea de V. Alecsandri, dar mai ales în rolul Luluța din Chirița în provincie, prima operetă românească a lui Alexandru Flechtenmacher, rol interpretat de zeci și zeci de ori! Soprana, cu glas de clopoțel până și în vorbirea curentă, a fost nelipsită timp de zece ani din distribuția de bază, alături de neuitatul Miluță Gheorghiu. După ce s-
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
șansa să facă parte și din rândurile primei generații de membri fondatori ai Operei de Stat din Iași. În această calitate, încă din primele distribuții, s-a numărat printre soliști, în operele Traviata, Hänsel și Graethel, Carmen sau Suzănica din opereta „ăsați-mă să cânt, prima operetă din repertoriul ieșean de după înființarea Operei. Susținea partituri solistice, fiind invitată în concertele Filarmonicii, unde fusese nelipsită ca solistă a începuturilor, cum ar fi Recviemul de Verdi, în Anotimpurile de Vivaldi sau Acis și Galateea
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
din rândurile primei generații de membri fondatori ai Operei de Stat din Iași. În această calitate, încă din primele distribuții, s-a numărat printre soliști, în operele Traviata, Hänsel și Graethel, Carmen sau Suzănica din opereta „ăsați-mă să cânt, prima operetă din repertoriul ieșean de după înființarea Operei. Susținea partituri solistice, fiind invitată în concertele Filarmonicii, unde fusese nelipsită ca solistă a începuturilor, cum ar fi Recviemul de Verdi, în Anotimpurile de Vivaldi sau Acis și Galateea de Händel, făcând dovada valorii
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de Händel, făcând dovada valorii sale. Dar mai ales, era neîntrecută în domeniul interpretării liedului! Apoi, o perioadă de 12 ani pe scena constănțeană, a interpretat roluri mult visate: Violeta din Traviata sau rolul Mimi, din Boema, și în multe operete cum ar fi Văduva veselă, Voievodul țiganilor, Liliacul, Bal la Savoy”ș.a. A dat din preaplinul cunoștințelor sale îndrumări celor mai tineri, în calitate de titulară la catedra de canto de la actuala Universitatea de Arte ieșeană, unde a funcționat și după pensionare
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
real au darul de a însemna ceva pe harta unei spiritualități și de ce nu la nivelul timpului în mare. Cu atât mai semnificativă și de apreciat este această permanență a unui comentariu aplicat din interiorul meseriei, asupra ceea ce înseamnă: opera, opereta, baletul, atâta vreme cât asistăm la devastatoarea concurență a muzicii de ultimă oră, devastatoare și în sensul că ne derutează adesea și că chiar ne devastează urechile. Ei bine! Cred că în acest templu al muzicii cum este Teatrul Național și Opera
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
mergeam mereu la teatrele noastre naționale: Teatrul Mic îmi era cel mai drag (cu Ștefan Iordache, Poldi Leopoldina Bălănuță, Valeria Seciu, Monica Ghiuță și toți ceilalți), dar și Naționalul, Nottara, Bulandra, Comedia, Foarte Mic-ul, și mai departe Opera sau Opereta. Cinemateca, întâi la Sala Palatului, apoi Sala, toată mov, de pe Eforie... Galeriile de artă, vernisajele, lumea cosmopolită și aerisită, atâția prieteni și oameni cu care împărtășeam bucuria de a pluti în imaginarul și creația ce ne apăra de frustrările și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de general. Membru al Junimii încă din 1868, a colaborat la „Convorbiri literare” timp de aproape două decenii. Debutează în 1870, când i se joacă piesa Amorul unchiului, prelucrare după E. Sue. A tradus libretele câtorva dintre cele mai apreciate operete din epocă. Astfel, în 1875, ajutându-l pe Edgar Th. Aslan să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, el traduce libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
Debutează în 1870, când i se joacă piesa Amorul unchiului, prelucrare după E. Sue. A tradus libretele câtorva dintre cele mai apreciate operete din epocă. Astfel, în 1875, ajutându-l pe Edgar Th. Aslan să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, el traduce libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul operetei Giroflé-Girofla de Ch. Lecocq. În 1880, a transpus în românește libretul scris de Fr. Zell și R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
i se joacă piesa Amorul unchiului, prelucrare după E. Sue. A tradus libretele câtorva dintre cele mai apreciate operete din epocă. Astfel, în 1875, ajutându-l pe Edgar Th. Aslan să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, el traduce libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul operetei Giroflé-Girofla de Ch. Lecocq. În 1880, a transpus în românește libretul scris de Fr. Zell și R. Gené pentru opereta Fatinița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
din epocă. Astfel, în 1875, ajutându-l pe Edgar Th. Aslan să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, el traduce libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul operetei Giroflé-Girofla de Ch. Lecocq. În 1880, a transpus în românește libretul scris de Fr. Zell și R. Gené pentru opereta Fatinița a lui Fr. Suppé. A mai tradus Corabia Salamandra de Ch. de Livry, Deforges și A. de Leuven, Domnu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul operetei Giroflé-Girofla de Ch. Lecocq. În 1880, a transpus în românește libretul scris de Fr. Zell și R. Gené pentru opereta Fatinița a lui Fr. Suppé. A mai tradus Corabia Salamandra de Ch. de Livry, Deforges și A. de Leuven, Domnu’ Choufleury de Saint-Remy și Martira de A. d’Ennery și Ed. Tarbe Des Sablons. Fără a avea strălucire, tălmăcirile sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
Martira de A. d’Ennery și Ed. Tarbe Des Sablons. Fără a avea strălucire, tălmăcirile sale sunt plastice și scutite de prezența unor neologisme stridente. În anul 1896, a tradus Macbeth de Shakespeare. B.-D. este și unul dintre întemeietorii operetei naționale românești. Dacă libretul scris de el în 1876 pentru opereta Scaiul bărbaților nu a avut succes, în schimb, cu Olteanca (1880), a cărei muzică a fost compusă de G. Otremba și Ed. Caudella, B.-D. își leagă numele de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
a avea strălucire, tălmăcirile sale sunt plastice și scutite de prezența unor neologisme stridente. În anul 1896, a tradus Macbeth de Shakespeare. B.-D. este și unul dintre întemeietorii operetei naționale românești. Dacă libretul scris de el în 1876 pentru opereta Scaiul bărbaților nu a avut succes, în schimb, cu Olteanca (1880), a cărei muzică a fost compusă de G. Otremba și Ed. Caudella, B.-D. își leagă numele de începuturile operetei românești. Libretul are la bază o piesă franceză care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
românești. Dacă libretul scris de el în 1876 pentru opereta Scaiul bărbaților nu a avut succes, în schimb, cu Olteanca (1880), a cărei muzică a fost compusă de G. Otremba și Ed. Caudella, B.-D. își leagă numele de începuturile operetei românești. Libretul are la bază o piesă franceză care a inspirat și nuvela lui N. Gane Două nebunii, dar prelucrarea este atât de iscusită, încât textul emană un incontestabil specific autohton, evident în intrigă și atmosfera de șezătoare. În 1893
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
piesă franceză care a inspirat și nuvela lui N. Gane Două nebunii, dar prelucrarea este atât de iscusită, încât textul emană un incontestabil specific autohton, evident în intrigă și atmosfera de șezătoare. În 1893, a scris libretul pentru o nouă operetă, Insula florilor, pe muzică de M. Cohen-Lânaru. B.-D. a fost și un dramaturg prolific. Ca autor de piese originale, a debutat în 1871 cu O palmă la bal mascat, reușită comedie de situații, publicată în „Convorbiri literare”. A doua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
pentru când mă întorc la Chișinău... Citesc pe Internet câteva titluri din ziarele românești. Mare luptă pentru Primăria Bucureștiului. Traian Băsescu îl atacă virulent pe Adrian Năstase. Acesta din urmă intenționează să-l dea în judecată. Un adevărat scandal de operetă, cu un final previzibil: cei doi se vor împăca și se vor ierta reciproc. VITALIE CIOBANU: O promenadă pe Champs-Elysées - cel mai lung bulevard din Europa - constituie elementul obligatoriu al unui sejur la Paris. Începe din Place de la Concorde și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
restituit materialul documentar și pentru frumoasele Dv. aprecieri cu privire la activitatea artistică a mamei și bunicului meu. Într-adevăr s-a comis o mare nedreptate că a fost dată uitării activitatea artistică atât de bogată a Norei Marinescu, prima artistă de operetă din țara noastră, care la timpul ei a fost atât de apreciată și divinizată. Ne bucură faptul că datorită Dv. artista Nora Marinescu va figura la loc de cinste În camera artiștilor de la Muzeul din Fălticeni. De fapt și Dl.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
În evocarea vieții și activității artistice a unor mari artiști ai scenei noastre. Vă voi indica unele lucrări În care veți găsi pasaje referitoare la familia mamei mele - o familie de artiști - precum și amănunte și aprecieri cu privire la activitatea trupei de operetă Al.P. Marinescu și a mamei mele Nora Marinescu: Aristizza Romanescu 30 de ani - Amintiri - ediția 1960, Editura de Stat pt. literatură și artă. Vladimir Maximilian - Evocări, ediția 1956, Editura ESPLA și ediția 1962 - Editura Meridiane. George Niculescu-Basu - „Amintirile unui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că George Enescu, Agatha BÎrsescu, Constantin Tănase, Chirescu etc. au fost primiți de mama la noi În casă cu ocazia trecerii lor prin orașul Fălticeni , dar nu avem nimic scris. Despre materialul documentar ce se găsește la Muzeul Teatrului de operetă și la Muzeul Teatrului Național vă pot spune următoarele: După câte știm, Teatrul de operetă din București și-a procurat materialul documentar de la familia artistului de operetă Grigoriu. La Muzeul Teatrului Național se găsesc următoarele materiale: o autobiografie a mamei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
noi În casă cu ocazia trecerii lor prin orașul Fălticeni , dar nu avem nimic scris. Despre materialul documentar ce se găsește la Muzeul Teatrului de operetă și la Muzeul Teatrului Național vă pot spune următoarele: După câte știm, Teatrul de operetă din București și-a procurat materialul documentar de la familia artistului de operetă Grigoriu. La Muzeul Teatrului Național se găsesc următoarele materiale: o autobiografie a mamei, un memoriu de 10 pagini cu biografiile tuturor membrilor familiei mamei mele, luate de la artistul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
avem nimic scris. Despre materialul documentar ce se găsește la Muzeul Teatrului de operetă și la Muzeul Teatrului Național vă pot spune următoarele: După câte știm, Teatrul de operetă din București și-a procurat materialul documentar de la familia artistului de operetă Grigoriu. La Muzeul Teatrului Național se găsesc următoarele materiale: o autobiografie a mamei, un memoriu de 10 pagini cu biografiile tuturor membrilor familiei mamei mele, luate de la artistul V. Maximilian; fotografii, versuri omagiale etc. Ar fi bine să consultați acest
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]