2,820 matches
-
Avem și noutăți. Bunăoară, în ultima adunare UTC, clasa mea a ridicat problema spectacolelor pentru tineret, organizate cu concursul unor teatre mari din țară și din Capitală” „Da, și ce-i rău în asta ?” „Rău nu e, dar copiii au opinat că, și atunci când vin în provincie, mai ales în provincia “în curs de dezvoltare”, cum s-a exprimat cineva, actorii să joace așa cum o fac acasă, la Iași, la Timișoara sau București. Că, orașul nostru o fi el tânăr și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
acum forma excelentă, nu are cum să rateze un atare examen. Decât dacă, Doamne ferește! Ar surveni ceva neprevăzut pe parcurs. Iar atât de temutul neprevăzut avea să apară exact cu trei zile înainte de admitere: profesorul Apostol căzu la pat, medicii opinară că ar fi mai bine să fie transportat, de urgență, la spital, căci e vorba de o boală cu complicații dintre cele mai neașteptate și mai amenințătoare. Chiar în zorii zilei când, pentru Nicolae, trebuiau să înceapă examenele, profesorul Constantin
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
adevărate "dosare de existențe", toate fiind confesiuni de conștiință, pe care fiecare personaj-narator le face la persoana I, pe baza reflectării realității în propria conștiință. Despre acest roman, Nicolae Manolescu <ref id="38"> 38 Manolescu, Nicolae, op. cit. , p . 61 .</ref> opina că e Dacă în "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" autorul se substituie personajului Ștefan Gheorghidiu, ilustrând realitatea prinr-o singură conștiință, în "Patul lui Procust" istoria românească se face auzită prin perspectiva personajelor naratori, care se confesează - Fred
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
mea. a fost trimis de agenții Ligii galactice ca să se facă remarcat și, ei bine, s-a făcut remarcat. Ce-ai de gând, Jim? Thorson ridică neglijent din umeri. ― Îi voi sonda centri memoriei și voi afla cine este. X opină: ― Cred că rezultatele acestui examen nu trebuie să aibă o prea largă circulație. Miss Hardie v-aș ruga să plecați. Buzele fetei se strânseră. ― Aș prefera să rămân. Apoi își ridică sfidător capul: ― La urma urmei, mi-am asumat niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mea. a fost trimis de agenții Ligii galactice ca să se facă remarcat și, ei bine, s-a făcut remarcat. Ce-ai de gând, Jim? Thorson ridică neglijent din umeri. ― Îi voi sonda centri memoriei și voi afla cine este. X opină: ― Cred că rezultatele acestui examen nu trebuie să aibă o prea largă circulație. Miss Hardie v-aș ruga să plecați. Buzele fetei se strânseră. ― Aș prefera să rămân. Apoi își ridică sfidător capul: ― La urma urmei, mi-am asumat niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
se opri râzând încetișor. Râsul cu ochi subțiați și lucioși îl făcea să pară dintr-o dată foarte tânăr. ― Spuneți-mi, cum ați ascunde un cadavru într-o locuință ce urmează să fie percheziționată de Miliție? ― A recurs bănuiesc la chimie, opină Stanley zornăindu-și mărunțișul din buzunar. Am avut un caz asemănător la Copenhaga în '57. ― Doamna Melania Lupu nu este ceea ce aș numi eu o tehniciană. Preferă soluții mai casnice. În speță, a îngropat ambele victime o dată. Stanley se opri
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
v-ați gîndit? ― De vreme ce domnul șofer este aici, iar mașina se află în strada, alături, m-ar putea conduce pe mine până acasă. După aceea s-ar întoarce... Ionescu izbucni în râs. ― Și asta-i întreagă! Ce casă, domnule! ― Senilă, opină Scarlat mârâind. ― Stai jos, Melania, o rugă Șerbănică Miga, Am să-ți explic eu despre ce e vorba. Bătrâna alunecă în fotoliu. Începu să plângă. ― Nu pricep ce se întîmplă astă-seară. Toată lumea mă insultă. Simți privirea fixă a doamnei Miga
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
înghesui zâmbetul. Privirea ascunsă sub sprâncenele groase îi strălucea. ― Să ne grăbim. Avem, bănuiesc, de jucat o mică comedioară. ― Întâi, propuse Melania Lupu, trebuie să-l transportăm pe domnul Panaitescu în camera dumnealui. ― Las' că stă destul de bine și aici, opină sculptorul, căruia îi repugna gândul că ar atinge trupul fără viață. Bătrâna îl mustră dulce: ― Domnule Matei, n-avem voie să facem greșeli. Nimeni nu se sinucide într-un hol comun. Când iei astfel de hotărâri, cred că sînteți de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
îl veghem. Mâine vom plânge la înmormîntare. Bătrâna clătină capul. Pe figura senină nu se citea deloc oboseala. Se așeză și motanul îi sări în poală. ― Se vor întoarce! E ceva care nu i-a convins. Nu știu ce. Poate atmosfera... ― Aiurea! opină sculptorul întinzîndu-și picioarele. Dacă intrau la idei nu-l returnau pe Panaitescu. Melania Lupu mângâia capul motanului. Zîmbi: ― Tocmai autopsia asta terminată în timp record nu-mi place! De ce s-au grăbit? ― De ce? întrebă Grigore Popa. ― Nu știu. Am să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ăsta însă aproape că urăște tot ce populează universul finit și infinit. Dă-mi voie să fiu surprins că riscă o pneumonie la vârsta lui, de dragul amicului Panaitescu. Nu, hotărât, spectacolul e prea frumos! ― Poate că i-a influențat bătrâna, opină moale Azimioară. Pare un om de treabă. ― Pare... Numai că Grigore Popa este persoana cea mai puțin influențabilă pe care am întîlnit-o vreodată. Ține minte! Altceva decât insistențele și zâmbetele Melaniei Lupu l-a convins să iasă din casă. ― Ce
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
răceală am devenit aceia și prieteni însă niciodată niciunul dintre noi nu am pomenit despre acest incident nedorit dacă poate fi numit astfel, fie din orgoliu personal, fie că niciunul dintre noi nu doream să ne amintim despre eveniment, personal opinez pentru cea de-a doua variantă. Nu pot să închei fără să scriu despre faptul că aflând despre boala grea mi-am exprimat dorința să merg la București să-l văd dar mi-a spus că boala grea este în
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
am pomenit declarîndu-i: „Tocmai am Întîlnit-o pe aceea care va fi soția mea! O să ne logodim! O iubesc, mamă, o iubesc! Mi-am lăsat cheile acasă! Poți să-mi deschizi?“. (Pasajul ăsta Îi plăcea grozav doctorului Zscharnack: „E foarte important“, opina el, “Îți dădeai seama ce spuneai? Nu, deloc, nu-i așa? Ca de obicei!“). Nu-i vorbisem niciodată Tinei despre părinții mei. Nu țineam să-i văd amestecîndu-se prematur În treaba asta. Nu voiam să mă simt obligat să țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
unei expoziții de Fr. Picabia. În Lupta din 15 noiembrie 1920, un anume „Dr. D.” comentează, sub titlul „Expresionism, Dadaism“, marea expoziție Dada din Berlin, taxînd fenomenul de „infantilism și incoherență”. Arătînd că în Germania reacțiile au fost dure, autorul opinează că „probabil viitorul va condamna acest curent în artă și literatură”. Se înșela... Tradiționalistul N. Iorga nu ratează nici el ocazia să se pronunțe drastic; în Gazeta Transilvaniei din Brașov (nr. 101, 12 mai 1921, p.1), marele istoric vituperează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vis. Dinamismul peliculei creiază efectiv iluzia că trăim în vis și deci luăm parte la acțiune”, Ca atare, „Suprarealismul își găsește realizarea mai potrivită aici decît în literatură” (o idee similară va fi formulată și de Filip Corsa în Contimporanul). Opinînd că „singurul element conservator din cinematograf” este „capitalul”, autorul reia în „Perspectiva filmului nou” problema centralității omului/eroului în film: „A izola complect arta de viață și a creia acestei reprezentări un decor unilateral (uzina sau natură) este o eroare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
trădare” și „ingratitudine”. Ceea ce nu l-a împiedicat să îl propună, peste puțină vreme, drept succesor al său la Catedră... Într-o anchetă a revistei Licăriri (nr. 8-10, februarie 1931), Dragomirescu - căruia Marcel iancu îi va desena un expresiv portret - opina „în privința așa-numitei literaturi de avantgardă” că „nu este decît o producțiune care din punct de vedere estetic nu merită nici o atenție. Adevărata literatură de avantgardă este a literaților înzestrați cu genialitate creatoare”. Universitar influent, președinte (din 1922) al Institutului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
creației artistice sînt menționate „procesul de supraspiritualizare în dauna naturii”, „tendința spre irațional” care „face concurență gîngurelii copiilor” și proclamă dezordinea „sacră”, în fine, „absolutismul” în artă (avînd drept reflex predilecția pentru mit și mistică, pentru „stările extatice și vizionare”). Opinînd că „Domeniul psicologic a fost invadat nu numai de fiziologic, ci și de patologic”, autorul se situează în linia adepților „sănătății” organice a operei, taxînd - în spirit dogmatic-clasicizant - „aspectul morbid al poeziei anarhice”. Deși uneori pare a concede că „arta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cultul Urmuz, creat de febrilitatea unei avangarde de a-și căuta puncte de sprijin, acționează acum cu o putere exterioară sporită asupra conștiinței critice. Ne aflăm în fața unuia dintre mecanismele secrete prin care se constituie și se impun unele autorități”, opinînd că fervoarea avangardei românești a fost una „ideologică și politică”. Deținător doar al unui „absurd logico-formal”, „Urmuz rămîne (și aici e «valoarea» lui) tocmai prin vacuitate un excelent semn convențional căruia avangarda îi substituie propriile ei avataruri și incertitudini”. Exemplele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Întrebă Brunetti. — O, făcu Ambrogiani cu un chicot amarnic, nu e niciodată atât de brutal. Este pur și simplu sugerat, și oricine are un dram de minte Înțelege ce Înseamnă asta. — Și nu se apropie de signor Gamberetto? — Întocmai. — Interesant, opină Brunetti. — Foarte. — Așa că-l tratați ca și când ar fi un simplu om de afaceri cu treburi prin zonă? Ambrogiani clătină din cap. — Și pe lângă lacul Barcis, se pare. — Da, așa pare, nu? — Crezi c-ai putea afla ceva despre el? — Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
cu adevărat frumoasă, trebuie să fie Înaltă. Așadar, Înălțimea constituie, după marele gânditor din antichitatea greacă, condiția sine qua non a unei reale frumuseți feminine. Și era Diana Înaltă, suplă și sveltă ca o balerină. Iar un cunoscut scriitor francez opina că oamenii frumoși pe dinafară sunt tot așa și pe dinăuntru, având suflete bune și caractere plăcute, integre. În Sfânta Scriptură se spune că farmecul unui om vine de la bunătate. Așa era Diana: o fată deosebit de frumoasă, veselă, plină de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și de voioșie. Cu atâtea trăsături admirabile nu este de mirare că domnul doctor Daniel Ioniță știe prea bine să se apropie de orice pacient, de Îndată ce Îi devine medic curant și, dacă-i cazul, chirurgul care Îl va opera. Mozart opina cu toată convingerea că Însușirea umană cea mai prețioasă este bunătatea. Iar marele apostol erudit al neamurilor, Sfântul Pavel, afirmă, În prima sa epistolă către Corinteni, că dragostea este cea mai importantă virtute a omului creștin, chiar deasupra credinței și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
văzut de oculta mondialistă și, astfel, va avea asigurat perpetuum, pe viață, postul de senator. Se pare Însă că un lichelism atât de nerușinat și de scârbos a avut darul să-i dezguste până și pe evrei, chiar pe sioniști. Opinăm, pe de altă parte, că acest ins nu are ce căuta În parlament și În A.F.D.P.R. ,,Incident diplomatic la comisiile parlamentare de politică externă. Delegația libaneză aflată În vizită În România a fost jignită de un senator P.N.Ț
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
la Podul Înalt și, În sfârșit, mă văd la Războieni, Împotriva turcilor, Încerând să-l opresc pe domnitorul nostru, care era călare de unul singur Înspre dușman, voind să moară.” Ne place atât de mult această carte de amintiri (care opinăm că poate fi considerată roman biografic și istoric), Încât credem că, dacă nu toate acele povestioare-evocări, măcar multe dintre ele merită să fie reproduse succesiv Într-o publicație, sub forma unui roman-folieton. Astfel, se vor delecta și vor avea un
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
că nu va fi deloc religios, dar și că același veac nu va exista defel, ceea ce Înseamnă că anul 2000 va constitui sfârșitul nu doar al secolului al XX-lea, ci și al istoriei. Rămânând la sensul profetic al frazei, opinăm că afirmarea ambelor posibilități nu poate fi o reală prorocire. Este la fel cum ar zice un meteorolog: „Mâine va ploua sau nu va ploua”. Ca să fi fost corect formulată, prevestirea trebuia să afirme doar una dintre cele două posibilități
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
p. 5, r. 2 din ultimul alineat). Scriem „odată” numai când aceasta este adverb și prezintă sinonimie cu „cîndva”). 7) Nu „Creeatorul” ci „Creatorul” (p. 5, penultimul rând). 8) Ca să nu se repete, În cuprinsul aceleiași propoziții dezvoltate, genitivul „gânduri”, opinez c-ar fi mai indicată Întrebuințarea și a unui sinonim (aproximativ, desigur) ca, spre pildă, „cugetării”. De altfel, atributul adjectival „omenești” mi se pare de prisos (sună pleonastic) Întrucât gîndirea nu poate fi decât omenească, iar dacă-i ai În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
10 august a.c., către revista „Flacăra”: „Stimată redacție... Prin urmare, mi-au fost mâncate 6 (șase) zile lucrătoare de concediu recreativ. Toți factorii de răspundere, În cap cu jurisconsultul, cărora m-am adresat cu suplica și cu argumente susținătoare, au opinat asertoric că n-am deloc dreptate. Dumneavoastră ce credeți și ce spuneți? Aștept răspunsul dumneavoastră prob și pertinent acasă, prin poștă. Nu vreau ca numele meu să fie publicat În presă, nu de alta, ci pentru că nu veți reproduce in
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]