2,715 matches
-
experimentat pe propria piele rafinarea derivată din décadence, dar în același timp că mai are puterea să adopte o viziune sănătoasă și robustă asupra întregului și o reevaluare a valorilor: (...) artă de filigranist a sesizării și înțelegerii în general (...) prin optica bolnavului în căutare de noțiuni și valori mai sănătoase, și invers, din optica belșugului și siguranței de sine a unei vieți bogate, la munca tainică a instinctului de decadență acesta a fost cel mai îndelungat din exercițiile mele, adevărata mea
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mai are puterea să adopte o viziune sănătoasă și robustă asupra întregului și o reevaluare a valorilor: (...) artă de filigranist a sesizării și înțelegerii în general (...) prin optica bolnavului în căutare de noțiuni și valori mai sănătoase, și invers, din optica belșugului și siguranței de sine a unei vieți bogate, la munca tainică a instinctului de decadență acesta a fost cel mai îndelungat din exercițiile mele, adevărata mea experiență, și dacă în genere undeva aici am devenit eu maestru. Acum am
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și ambigua a conceptului de imagine. Tipologia imaginilor oferită de W.J.T. Mitchell (1986: 10), realizată în urmă confruntării dintre procesele verbale și vizuale ale semnificației, cuprinde cele două aspecte menționate mai sus: IMAGINE asemănare, analogie, similitudine Grafică imagini, desene Optică oglinzi, proiecții Perceptuală date senzoriale, aparente Mentală vise, amintiri, idei, utopie Verbală metafore, descrieri Echivocul semantic, care a fost observat în actul definirii imaginii, provine și din varietatea domeniilor centrate pe studiul imaginii: * epistemologia (1. semiotica tradițională și semiotica socială
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
într-o utopie socială construită pe minciună. Chiar dacă Liviu Rebreanu declară în 1943 că realitatea a fost pentru el numai un pretext pentru a-și crea o altă lume, nouă, cu legile ei, cu întâmplările ei, Al. Piru56 critică această optică greșită a scriitorului transilvănean. Reflectarea adâncă a lumii satului românesc transforma opera lui Rebreanu "într-o creație viguroasa, de lungă respirație și mari dimensiuni", după cum afirmă Al. Piru. Dincolo de un text ficțional, Baroneasă rămâne un discurs sociocultural al existenței fetelor
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
continuă căutare înafară, o exterioritate a unei analogii eu-tu, neinstaurate sau pierdute (sublinierea mea, Gh. S.)174"; • psihozele, "[...] modelul psihotic se referă la boli mintale grave care dezorganizează psihismul până la disoluția persoanei și au un determinism corporal. În această optică apare evident că psihoza nu se poate delimita numai în cadrul unei patologii a nivelelor de conștiință și că ea trebuie descifrată în perspectiva unui proces de deformare și regresiune a persoanei în ansamblu. (...) Psihoza instaurează o dezordine mintală progresivă (entropiofrenizare
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
caracteristic de comportare a individului în diferite situații”, ne arată că actuala grupare a testelor în teste de performanță și teste de personalitate nu-și mai găsește justificarea. Ca urmare, în cadrul psihodiagnosticului trebuie să se producă o modificare serioasă de optică: deplasarea finalității demersului investigativ de la diagnosticarea părților sau componentelor în sine la diagnosticarea personalității ca sistem. Menționăm, în treacăt, faptul că practica psihodiagnostică a rămas mult în urma cercetărilor științifice și teoriei actuale, fiind încă tributară concepțiilor mecanicist-asociaționiste, imanentist-fixiste (structuralismul), unilateral-deterministe
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
privat. Punctele de vedere în privința formei privatizate de învățământ universitar sunt cel optimist-triumfalist și cel pesimist. Primul punct de vedere consideră că învățământul privat este o expresie a „progresului”, a „noului”, a „spiritului concurențial benefic în domeniul învățământului”. Susținătorii acestei optici consideră că acest fel de învățământ asigură baza pentru manifestarea dinamismului, flexibilității și maleabilității organizatorice. Detractorii sistemului de învățământ privat susțin că atestarea unor astfel de instituții a stat sub semnul corupției balcanice, manifestată de o coterie birocratică din domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
tipurilor de arme în mai toate regiunile de pe glob. Începând din 1990, în astfel de conflicte interne pe planetă au avut de suferit mai mult de 10 milioane de civili (Rășcanu, 2001, p. 158). În fața unor astfel de schimbări de optică politică și diplomatică pe planul securității internaționale, metodele tradiționale care încearcă să estompeze crizele sunt ignorate, vorbindu-se chiar de crisis management. Vocile psihologilor ar trebui să se facă mai bine, mai distinct auzite în legătură cu prevenirea conflictelor, care devine o
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
că am putea stabili un izomorfism aproape perfect între valorile umane și planul biologicului, în sensul că fiecare valoare ar avea o corespondență specifică în echipamentul genetic: generozitatea, cinstea, adevărul etc. În prezentul volum, discutând despre tratarea „altruismului” prin această optică, am formulat câteva contraargumente, afirmând, în același timp, că nu este înțelept să respingem ab initio astfel de încercări în măsura în care ele stau sub semnul spiritului științific. Dar, cel puțin până în prezent, abordarea biologică a valorilor este prea puțin convingătoare. În
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
față de care au reprezentări false și atitudini ostile, există șanse să-și schimbe anumite habitusuri de gândire și comportament. Intrarea lor în situații și roluri concrete - fie ele improvizate ca scene teatrale -, plasarea „în interiorul” problematicii au șanse mari să schimbe optica și conduita indivizilor. Sintetic, metoda sociometrică poate fi descrisă astfel (vezi și Radu, coord., 1994; Postelnicu, 2003b): într-un grup mic sau mijlociu, în care oamenii se cunosc reciproc, unde există deci relații „față în față”, se aplică un chestionar
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1837). Cunoscător de limbi străine, a tradus o carte despre Iconomia rurală și dumesnică - una dintre primele lucrări de știință economică la noi -, un cod comercial și o culegere de rețete gastronomice. Între 1849 și 1855, scoate mai multe „acatiste”. Optica prin care D. privește evenimentele în Istoria Moldovei pe timp de 500 ani până în zilele noastre (1857) e aceea a clasei sale, optică tendențioasă, fără ca autorul să fie un om de rea-credință. Acest cronicar întârziat e un spirit conservator, atașat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
un cod comercial și o culegere de rețete gastronomice. Între 1849 și 1855, scoate mai multe „acatiste”. Optica prin care D. privește evenimentele în Istoria Moldovei pe timp de 500 ani până în zilele noastre (1857) e aceea a clasei sale, optică tendențioasă, fără ca autorul să fie un om de rea-credință. Acest cronicar întârziat e un spirit conservator, atașat de legea și de obiceiurile din vechime. Istoria Moldovei începe, în evocarea lui, cu descălecatul și se continuă, după o prezentare generală a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
rândul sau, poate fi, după localizarea pe aripa sfenoidului: 1.b.3.1. de treime internă (dezvoltate în unghiul sfenocavernos și determinând: hemianopsie nazală ipsilaterală sau chiar pierderea totală a vederii la ochiul respectiv, modificări ale fundului de ochi - atrofie optică de tip primitiv ipsilaterală, scăderea acuității vizuale, uneori Sindrom FOSTER-KENNEDY (Fig. 4), (exoftalmia ireductibilă unilaterală cu coborârea ochiului sub axul orizontal), tulburări de motilitate oculară - de la paralizii de oculomotor comun până la paralizia completă a musculaturii extrinseci a ochiului, deficit de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
oftalmică) a nervului trigemen ipsilateral, tulburări psihice și neurologice în faza tardivă (puerilism), crize de epilepsie focală, stări onirice sau crize uncinate, sindrom piramidal frust controlateral și sindroame infundibulotuberiene. 1.b.3.2. de treime mijlocie, determinând tulburări oculare - atrofie optică primitivă unilaterală, Sindrom FOSTER-KENNEDY, halucinații olfactive sau gustative, hemipareză, hiperostoze la acest nivel. 1.b.3.3. de treime externă, care are două variante: 1.b.3.3.1. meningioame plate 1.b.3.3.2. meningioame rotunde. 1.b
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
agramat, incoerent. Fuge într-una de la școala unde este înscris prin grija celui de-al doilea soț al Ilanei, Michel, cade mereu pe mâna unor polițiști de unde este extras cu fermitate prin intervențiile aceluiași al doilea soț. Are pasiuni pentru optică și pentru fete. Crește chipeș, cu o frumusețe aproape sălbatică, dar și nesupus deși dispus să-i asculte pe ceilalți, dar nu orbește. Ripostează dacă este atacat. Are propriile sale principii care fac din el un excentric. Este un om
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de farmec dar nu indiferență. Cine vrea să-mi dea, să știe că sunt bine primiți. Singur se autodefinește ca fiind scrântit la cap sau tâmpit. Își scrie prost scrisorile, eludând orice regulă de ortografie. E pasionat în schimb de optică pe care o studiază cu plăcere. De urât, nu urăște pe nimeni. Iubește în schimb femeile din familia lui: pe micuța lui soră și pe Ilana cea frumoasă. Primește din partea lui Alex acceptul de a locui la o proprietate care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Multă vreme după aceea, și chiar și astăzi, au apărut lucrări care conțin liste sintetice sau kilometrice de trăsături invocate ca esențiale pentru succesul activității de conducere. Este adevărat însă că am înregistrat de‑a lungul timpului două schimbări de optică. Mai întâi, a început să se vorbească nu despre conducător sau lider în general, ci despre liderul specializat în anumite domenii (liderul industrial, liderul militar etc.), fapt care a atras după sine o oarecare individualizare a listelor de trăsături. De
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care aceștia se găsesc la un moment dat, `ntr‑un cuvânt, de modul în care ei percep intensitatea celor trei forțe. De aceea afirmam ceva mai sus că tipologia lui Tannenbaum și Schmidt a prefigurat încă din anul 1958 lărgirea opticii de conceptualizare și interpretare a conducerii. Clasificarea stilurilor de conducere propusă de Tannenbaum și Schmidt a avut un larg ecou în epocă, stând la baza altor numeroase clasificări. Înșiși creatorii ei au reluat‑o peste ani (1973) și au perfecționat
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îndelungat exercitării funcției de previziune decât managerii de nivel mediu sau de primă linie. Viziunea pragmatic‑procesuală asupra managementului transpare și din nenumărate alte definiții. Totodată, la o parcurgere mai atentă a acestora, se remarcă și o ușoară schimbare de optică, dacă nu chiar de paradigmă, în definirea managementului. În 1980, președintele Asociației Americane de Management (American Management Association - AMA) definea managementul în felul următor: „Managementul face să meargă lucrurile prin oameni”. În momentul de față managementul este definit astfel: # Managementul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a sa, fără de care managementul ca atare nici nu există. Unui asemenea punct de vedere i se raliază și autorii români. „Leadership‑ul este o componentă majoră a managementului” (Nicolescu, Verboncu, 1999, p. 513). Concluzia care se degajă din această optică este următoarea: managementul este în primul rând, leadership‑ul în al doilea rând. Punctul de vedere potrivit căruia managementul constituie o parte a leadership‑ului este și el prezent în literatura de specialitate, deși cu o mai redusă frecvență. Managementul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a lua decizii corecte. Așa stând lucrurile, este de înțeles de ce uneori distincția dintre conducere și decizie este greu de operat, cele două variabile fiind elemente-cheie care hotărăsc destinul și finalitatea organizațiilor. De-a lungul timpului s-a schimbat și optica de abordare a deciziei. Dacă prin anii ’50 se vorbea despre importanța deciziilor în general, astăzi se insistă mai mult pe specificul deciziilor în contextul lumii în care trăim. „Deciziile de astăzi pentru rezultatele de mâine” își intitula Drucker capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu este membru al organizației, deține poziția și puterea de a o influența. Clienții, utilizatorii, furnizorii permanenți, inspectorii, agenții publici de reglaj și supraveghere etc. devin din ce în ce mai importanți. Un asemenea fapt și-a găsit expresia în dezvoltările teoretice prin schimbarea opticii de definire și interpretare a organizațiilor, acestea fiind văzute ca adevărate combinații de probleme, soluții, decizii și posibilități de alegere ce converg sau diverg, se întâlnesc sau se separă fără distincția foarte clară dintre „înăuntru” și „în afară” (Cohen, March
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la abordări extinse, încercându-se realizarea unei joncțiuni între comportamentele devotate, cooperante și consensuale și cele de autonomie, delegare și descentralizare, care multă vreme au fost considerate ca fiind separate între ele. Iată câteva constatări care au condus la schimbarea opticii de interpretare a participării: participarea funcționează slab dacă este limitată doar la un singur nivel ierarhic; programele de participare de scurtă durată și lipsite de suportul managerial superior sunt sortite eșecului; introducerea izolată a programelor de participare neînsoțită de alte
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a atitudinilor. În această perioadă se considera că atitudinea în muncă indică, de fapt, satisfacerea nevoilor unei persoane prin intermediul experienței de muncă. De aceea, nu-i de mirare faptul că termenii satisfacție și atitudine devin interșanjabili. O altă schimbare a opticii de interpretare a satisfacției se produce prin anii ’70-’80 ai secolului trecut, când cercetătorii încearcă să circumscrie mai precis sfera și conținutul noțiunii de satisfacție a muncii. Cum atitudinile conțineau sub raport psihic aspecte cognitive, afective, comportamentale, ele fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
își are originea nevoia de a întreprinde demersuri teoretice și investigații practice aprofundate asupra adevăratului rol al motivației în activitățile de muncă. Este ceea ce ne propunem să facem în acest capitol. Câteva probleme generale ale comportamentului organizațional motivat Schimbări de optică Multă vreme în psihologie, cu precădere în psihologia muncii, s-a crezut că randamentul/ productivitatea/reușita/eficiența muncii ar fi determinată, în principal, de gradul de dotare al individului, de cunoștințele, deprinderile, aptitudinile, capacitățile pe care acesta le posedă - într-
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]