2,747 matches
-
a celor 5R . Produsul potrivit the Right Product Produsul potrivit este un compus unic de trei elemente: funcțiile produsului calitățile intrinseci sistemul de susținere "Ce cumpără de fapt clientul?" este întrebarea care apare în legătură cu produsul . Figura 7.1 Produs în optica de marketing Sursa: Prutianu Ș. -" Inteligența Marketing Plus " p.119 Cantitatea potrivită the Right Quantity Depinde atât de nevoia de cumpărare și utilizare a consumatorului și nevoia de cumpărare și vânzare a comerciantului. Factorii pe care comerciantul trebuie să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
din substantivul "merchandise" care semnifică, într-un sens larg, marfa, respectiv ansamblul produselor ce constituie asortimentul unui magazin și radicalul "ing" care exprimă acțiunea voluntară a comerciantului de organizare a activității sale, în scopul rentabilizării magazinului. Merchandisingul implică o anumită optică de gândire caracterizată prin următoarele elemente definitorii 52: planificarea activității magazinului pentru a atinge obiectivele acestuia, asigurarea satisfacțiilor clientelei în condiții de maximă responsabilitate; orientarea către clientelă: punctul de plecare pentru activitatea oricărui magazin este clientela, de aceea organizarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
în cele din urmă, pătruns de "duhul naționalist". De două veacuri, conștiința identitară a românilor, precum și conștiința lor istorică, șed sub semnul ideii naționale. Acesta este motivul pentru care memoria colectivă a românilor nu poate fi înțeleasă decât inspectată prin optica evoluției doctrinei naționalismului. Construind pe baza tipologiei și modelui teoretic al dinamicii naționalismului elaborate de L. Greensfeld (1992) și M. Hroch (1985), secțiunea ce urmează va examina memoria istorică prin prisma tipului de naționalism predominant în conștiința colectivă românească. Desigur
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca "sistema fatală" care "a supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar putea fi numit, dacă ar fi privit dintr-un alt unghi, "secolul reformelor" (p. 180), ținând cont de amploarea și sistematicitatea cu care toate sectoarele vieții publice au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în vizor (începutul secolului al XIX-lea-1859), ne vom muta punctul focal asupra manualelor de istorie. Inspectând conținutul manualelor de istorie, putem face constatări cu privire la modul în care trecutul se reflectă în aceste "oglinzi retrovizoare", precum și cu privire la deformările prezenteiste inserate în optica acestor ferestre către trecutul colectiv. Totuși, manualele de istorie nu au apărut într-un vacuum cultural, ci în miezul unei culturi istoriografice în curs de consolidare, ale cărei concepții bazale au influențat configurarea discursului didactic prezent în manualele școlare. Din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
latinistă a Școlii Ardelene, literatura didactică din această perioadă absoarde totuși o influență romantică sensibilă în pozitivarea retrospectivă a dacilor. Dacă la cărturarii luminiști ardeleni dacii nu erau demni de atenție istoriografică, odată cu mutația romantică are loc o schimbare de optică, a cărei zenit se va împlini în dacismul care va irumpe în cultura română prin lucrările lui Nicolae Densusianu. Primul pas în această direcție a fost făcut chiar în interiorul paradigmei latiniste, prin valorizarea bravurii militare a dacilor, și în special
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
internaționalismului proletar" (Roller, 1952, p. 6). Libertatea națională are aici o semantică economică, "independența națională" echivalând cu eliberarea de exploatarea financiară a capitaliștilor occidentali. În acest registru, retragerea aureliană este recodată în memoria oficială ca un moment liberator. Schimbarea de optică semantică se reflectă univoc și în etichetele lingvistice elaborate pentru a face referire la acest eveniment: dacă în lungul secol al naționalismului românesc a prevalat expresia "părăsirea Daciei Traiane", acum se glisează către formula "eliberarea Daciei" de "stăpânirea romană" (Roller
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
departe de a fi o împlinire preliminară a Statului național român, este formarea "Statului național burghez" (Roller, 1952, p. 363). Antinaționalismul comunist se exprimă plenar și în privința Unirii din 1918 și în interpretarea războiului mondial care a ocazionat-o. În optica naționalistă distorsionată în favoarea ideii de unitate, cel de-al Doilea Război Mondial a fost conceput drept "Războiul Sfânt de Reîntregire a Neamului". Din perspectiva comunistă, România participa la "războiul imperialist", ale cărui tranșee au reprezentat "un uriaș abator pentru soldații
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
precum și o unealtă ideologică de "învrăjbire a popoarelor", în faza secundă a socialismului matur ideea națională este complet revizuită. Acum, Partidul recunoaște că "națiunea și statul național au jucat un rol de mare însemnătate" în istoria românilor. Privită prin noua optică ale cărei lentile au fost reșlefuite ideologic, ideea națională apare ca vector identitar în orizontul socialist, ceea ce face ca "întărirea națiunii" și a independenței naționale să constituie "o necesitate legică, obiectivă" (Programul PCR, 1975, p. 145). "Patria socialistă" este reformatată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Istoria RPR în care accentul cade pe dimensiunea socială, clasială, a "răscoalei populare" a lui Tudor. Am văzut cum mișcările pașoptiste cu traiecte și destine diferite în cele trei țări românești au fost unificate în "revoluția română de la 1848-1849". În optica rolleriană, evenimentele pașoptiste erau văzute prin prisma afirmării burgheziei și a dezvoltării capitalului în societatea românească. Național-comunismul reliefează, în schimb, latura națională a revoluției române, evidentă în lupta de eliberare națională. Cucerirea independenței de stat a României, proclamată în 1877
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formă, socialistă în conținut", "națională în formă, naționalistă în conținut", deși a păstrat și un puternic element socialist. Viziunea naționalistă care a dominat spiritul istoriografic românesc începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea până la 1947 s-a văzut re-întronată ca optica oficială prin prisma căreia trebuie vizualizat trecutul autohton. Ideile care i-au obsedat pe naționaliștii români (continuitatea politico-statală, "România eternă", neatârnarea națională, unitatea veșnică a românității) au fost amplificate în discursul istoric național-comunist. În acord cu întorsătura de la antinaționalism la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să arate că și-au câștigat independența prin forțele proprii" (Mitu et al., 1999, p. 48). Antiteza dintre cele două versiuni ale războiului de Independență este evidentă: dacă în varianta naționalistă românii joacă rolul principal în "războiul româno-ruso-turc", prin prisma opticii deconstructiviste, același conflict este un război ruso-turc în care rolul României este redus la acela de "contribuție militară". Conturându-se între cele două, discursul reflexiv-europenist se rezumă la o prezentare mai degrabă factologică-descriptivă, fără o emisiune ideologică prea pronunțată. Spiritualitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de sistem de enunțuri empirice despre trecut, intră la rândul ei sub jurisdicția epistemologică a principiului general al failibilismului. Astfel că și cunoașterea istorică este revizionistă, corectându-și continuu concluziile pe măsură ce apar informații noi despre trecut și pe măsură ce își șlefuiește optica teoretică prin prisma căreia interpretează datele brute ale trecutului. * Aparatul bibliografic este structurat în oglindă cu aparatul conceptual utilizat în corpul teoretic al lucrării. Pentru a maximiza claritatea și a ușura navigarea prin stufosul aparat bibliografic, lucrările menționate au fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a spune că un astfel de scop este întotdeauna atins cu necesitate) în conformitate cu norme și valori cu privire la care există un consens general și, în plus, oferă condiții de legitimare democratică a dominației. Este, de altfel, ideea spre care trimite, în optica noastră, problema culturii politice de tip democratic. Nu intenționez să sugerăm că existența, într-o societate dată, a unei ideologii de tip democratic, cu rolul de a institui dominația legitimă pe model legal-rațional, este și suficientă pentru consolidarea unei ordini
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
două motive. În primul rând, stă mărturie liniei relativ unitare a politicilor adoptate într-un interval mai mare de timp, susținând caracterul coerent al luării deciziilor de către autoritățile statale. În al doilea rând, arată disponibilitatea statului de a-și modifica optica de abordare a relațiilor cu CTN-urile, deci și capacitatea de adaptare și de regenerare a funcțiilor statului. Abordarea neoinstituționalistă este o versiune interesantă a abordării instituționaliste. Kang (1997) refuză atât grupurilor de interese, cât și instituțiilor birocratice rolul de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Const. Cehan-Racoviță, N. Crevedia, D. Iov, Eugen Liteanu, V. Damaschin, Cezar Pruteanu ș.a. Un număr restrâns de tălmăciri completează sumarele. În marginile prescrise de statutul său, de-a lungul intervalului 1919-1930 U.l. cunoaște inevitabile creșteri și descreșteri, legate de optica și îndeosebi de autoritatea celor care îl conduc. Reapărut la 19 februarie 1938, săptămânalul are format mare, specific cotidienelor, și opt pagini. (Mai târziu, în plin război, numărul paginilor se va reduce, iar periodicitatea va fi de trei ori pe
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
În caz contrar, însăși capacitatea de relaționare cu semenii săi poate fi serios periclitată, alimentându-i tendința spre însingurare. Levinson et al. (1978), optează pentru termenul anotimp, în locul celui de „stadiu”. Important de reținut este că maturitatea se obține, conform opticii sale, printr-o suită de structurări și restructurări. Cât privește tinerețea, aceasta se extinde între 22 și 30 de ani, individualizându-se prin mai multe trăsături, dintre care câteva devin cruciale: dorința de a evada din „marsupiul” parental și de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În caz contrar, însăși capacitatea de relaționare cu semenii săi poate fi serios periclitată, alimentându-i tendința spre însingurare. Levinson et al. (1978), optează pentru termenul anotimp, în locul celui de „stadiu”. Important de reținut este că maturitatea se obține, conform opticii sale, printr-o suită de structurări și restructurări. Cât privește tinerețea, aceasta se extinde între 22 și 30 de ani, individualizându-se prin mai multe trăsături, dintre care câteva devin cruciale: dorința de a evada din „marsupiul” parental și de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În măsura În care aceste domenii nu sunt acoperite de disciplinele evocate mai sus, aparținând științelor politice. În fața acestui redutabil arsenal pluridisciplinar, principala dificultate de ordin epistemic și metodologic a imagologiei comparate o constituie realizarea efortului transdisciplinar și de sinteză necesar unificării unor optici, metode și concepte atât de diferite, care se focalizează totuși, deși din unghiuri diverse, asupra unei problematici comune. Printr-un travaliu de reunire a bagajului terminologic, conceptual și metodologic al științelor interesate În studiul alterități se poate imagina proiectul unei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apoi faptul că, adeseori, imaginile despre o țară nu sunt unitare, existând, la nivelul percepției colective, două sau mai multe „Franțe” ori „Germanii”, În funcție de timp, de loc, de trăsăturile societății reflectoare sau de perspectiva socială, fără a mai vorbi de opticile personale, subiective, ale feluriților scriitori. Importanța clișeelor și a stereotipiilor naționale pentru studiul alterității reprezintă un alt element remarcat În mod pertinent de imagologia literară, iar abordarea insistentă a acestui domeniu are loc pe fondul contactului interdisciplinar cu psihologia socială
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sinteză: În cazul de față, a imagologiei comparate. Dificultățile de transpunere În practică a acestei scheme generale apar mai ales atunci când se pune problema dozării contribuțiilor aduse de diferite discipline, a distanței, variabile, care va despărți perspectiva unificatoare propusă de optica specifică uneia sau alteia dintre științele particulare. Afirmarea caracterului distinct al fiecărei discipline, promovarea perspectivei sale de cercetare - eventual pretenția de a impune viziunea respectivă ca paradigmă universală - reprezintă principalele obstacole În calea unui veritabil travaliu transdisciplinar și de sinteză
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tind uneori să privească cercetarea mentalităților ca pe un simplu auxiliar util În explorarea alterității. Atâta timp Însă cât obiectivul rămâne comun, iar filologii acceptă să preia nu doar tehnici și surse, ci să-și modifice și perspectiva, alăturându-i opticile și conceptele istoriei mentalităților, conlucrarea este, Într-adevăr, una transdisciplinară, de sinteză. În fond, este și o chestiune de prioritate. Literatura comparată a fost cea care a inițiat cercetările de alteritate, așa că este firesc să dea și tonul colaborării, impunându
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Figurile alterității, spune Boia, reprezintă răspunsurile simbolice ale colectivităților sociale În fața tuturor categoriilor de diferențe: spații diferite, ființe diferite, societăți diferite. În raport cu acestea, iau naștere geografiile imaginare, biologiile fantastice, stereotipiile etnice și imaginile naționale, utopiile sociale. Abordarea fenomenului alterității prin optica istoriei imaginarului evidențiază Încă o dată, dacă mai era nevoie, caracterul prin excelență interdisciplinar al imagologiei. Imagologia , ca obiect de cercetare, nu a fost niciodată proprietatea exclusivă a istoricilor. După cum am văzut În capitolul anterior, ea s-a născut și a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Întâlni cu obiectivitatea), să remarcăm În acest volum, alături de semnăturile lui Marino sau Duțu, și prezența lui Alexandru Zub, mentorul școlii ieșene de istorie a istoriografiei. Cu altă ocazie, istoricul moldovean producea și el o lucrare consacrată imaginii Europei În optica intelectualilor pașoptiști, insistând asupra rolului special pe care l-a jucat francofilia românească În construirea acestei reprezentări. Studiul publicat de Alexandru Duțu pe tema care ne interesează aici se Înscrie, de asemenea, În genul de istorie culturală comparată pe care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
naturii și cerințelor societății. În raport cu aceste noi criterii, cu spiritul liber al veacului, moravurile clerului ardelean se reconfigurau Într-o lumină nouă. La 1821, Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" nota: „Pre călugări Îi Însoară, ca să nu moară”. În optica mentalității populaționiste a vremii, celibatul era identificat cu extincția. În aceste condiții, era firesc ca persistența lui, Într-un mediu nepregătit și care Îi era defavorabil, să producă unele disfuncționalități la nivelul comportamentelor. Marja de „imoralitate” În care evoluau clericii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]