13,244 matches
-
autonomiei locale, de creștere a rolului colectivităților din comune și orașe în gestionarea treburilor care le privesc, nicidecum de o întărire a rolului județului, în detrimentul acestora. Însăși Constituția României limitează rolul consiliului județean numai la coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești "în vederea realizării serviciilor publice de interes județean". Nu este, deci, vorba de o coordonare generală și atotcuprinzătoare a activității consiliilor locale, ci de o coordonare punctuală, precisă, care privește doar serviciile publice "de interes județean", și cu atât mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
era acționată de forțele pieței. De fapt, breslele se opuneau unei piețe libere, forței de muncă libere, comercializării terenurilor și prețurilor concurențiale - caracteristici esențiale ale economiei moderne. Breslele s-au luptat cu clasa politică în formare, folosind codurile și reglementările orășenești pentru a-și impune voința. O categorie de negustori independenți din Anglia secolului al XVI-lea începuse să conteste controlul breslelor asupra producției de bunuri și servicii. Primele care au avut de suferit din cauza dezlănțuirii forțelor pieței au fost breslele
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
naționale. De asemenea, prin art. 24 al Tratatului, s-a admis desființarea privilegiilor de clasă, egalitatea tuturor românilor înaintea legilor, așezarea dreaptă și generală a contribuțiilor în raport cu averea fiecărui contribuabil. În art. 46 se stabilea ca „instituțiile municipale, atât cele orășenești cât și cele câmpenești, să dobândească toată dezvoltarea ce le poate fi dată de stipulările acestei convenții”. Transilvania a fost reîncorporată în Imperiul Austriac după 1848, fiind inclusă în rândul țărilor de coroană. Din punct de vedere administrativ teritorial<footnote
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
singur scop a funcțiunilor polițienești și legarea lor printr-o colaborare activă, intelectualizarea personalului și disciplinarea lui, prin măsuri capabile să asigure o cât mai bună îndeplinire a serviciului polițienesc). În ianuarie 1866, printr-un decret-lege, au fost înființate gărzi orășenești cu rolul de a face serviciul ,,de pază în interiorul comunei”, de a se ocupa de securitatea persoanelor, securitatea proprietăților ,,și în general de menținerea bunei ordini și a liniștii publice”. Ulterior, prin Legea pentru înființarea ,,guardei orășenești”, publicată în Monitorul
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
fost înființate gărzi orășenești cu rolul de a face serviciul ,,de pază în interiorul comunei”, de a se ocupa de securitatea persoanelor, securitatea proprietăților ,,și în general de menținerea bunei ordini și a liniștii publice”. Ulterior, prin Legea pentru înființarea ,,guardei orășenești”, publicată în Monitorul Oficial nr. 62 din 18/30 mai 1866, această instituție, prin atribuțiile stabilite, va deveni strămoșul Poliției locale de astăzi. În iunie 1884 se desființează instituția gărzii orășenești. Printr-un decret lege aprobat de Carol I, LA
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
a liniștii publice”. Ulterior, prin Legea pentru înființarea ,,guardei orășenești”, publicată în Monitorul Oficial nr. 62 din 18/30 mai 1866, această instituție, prin atribuțiile stabilite, va deveni strămoșul Poliției locale de astăzi. În iunie 1884 se desființează instituția gărzii orășenești. Printr-un decret lege aprobat de Carol I, LA 8/ 20, publicat în Monitorul Oficial la 20 iunie 1903, se înființează în cadrul prefecturilor ,,Corpului Sergenților de oraș”<footnote În ceea ce privește atribuțiile sergenților de oraș, regulamentul prevedea: ,,Corpul Sergenților de oraș va
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de pompieri și rezervor regulator pentru rețeaua de alimentare cu apă a orașului, iar în 1894 se inaugurează prima linie de tramvai electric pe ruta Bulevardul Cotroceni - Obor, fiind printre primele din Europa. La Sibiu, în 1858 se inaugurează spitalul orășenesc, în 1871 se deschide prima grădiniță, iar în 1885 se stabilește prima legătură telefonică din oraș. Orașul Timișoara este puternic influențat, în această perioadă, de inovațiile tehnologice ale secolului. Astfel, în 1855 se introduce telegraful, ulterior iluminatul public cu lămpi
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
stat. Ele sunt înzestrate cu competență proprie de decizie. Instituțiile administrative deconcentrate rămân instituții ale statului, subordonate ierarhic, chiar dacă au dobândit competență proprie. Descentralizarea administrativă pe baza principiului autonomiei locale Descentralizarea este acel sistem potrivit căruia administrarea intereselor locale, comunale, orășenești sau județene se realizează de autorități liber alese de cetățenii colectivității respective. Având la dispoziție, conform prevederilor constituționale, mijloace financiare proprii și beneficiind de putere autonomă de decizie, acest sistem răspunde ideii de libertate. Dacă centralizarea corespunde imperativelor de unitate
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
comunei rurale și urbane, care erau circumscripții teritoriale ale statului, învestite cu personalitate juridică. Baza acestui sistem de organizare a vieții locale a fost Regulamentul Organic din 1831, care, pentru început, recunoaște numai orașelor un drept de autonomie „prin sfaturi orășenești alese de locuitorii acestor orașe”. Ideea autonomiei, în fapt, a unei administrații publice locale autonome, a devenit apoi un punct programatic în revendicările Revoluției de la 1848 din cele două principate, cerându-se „dreptul pentru fiecare județ de a-și alege
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
general, asupra căruia pot opera alte servicii ale administrației publice sau, în virtutea legii, astfel de atribuții pot fi încredințate autorităților administrației locale autonome. ARTICOLUL 122 Consiliul județean (1) Consiliul județean este autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. (2) Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii. ARTICOLUL 123 Prefectul (1) Guvernul numește un prefect în fiecare județ și în municipiul București. (2) Prefectul este reprezentantul guvernului pe plan local
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
în condițiile legii. Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe”, iar potrivit art. 122: „Consiliul județean este autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.” Consiliul local este o autoritate colegială a administrației publice locale, aleasă în vederea soluționării problemelor de interes local ale comunei, ale orașului sau ale municipiului, după caz. Această autoritate se bucură de un statut
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
hotărâri care au fost anulate de instanța de contencios administrativ, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă. 4.3.6.2. Consiliul județean În terminologia Constituției, consiliul județean reprezintă o autoritate a administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Legea administrației publice locale definește consiliul județean ca autoritate a administrației publice județene, consacrând în mod implicit, regula potrivit căreia județul este o colectivitate locală, intermediară între orașe și comune pe de o
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
nivel teritorial, fiecare regiune de dezvoltare are un Consiliu de Dezvoltare Regională și o Agenție de Dezvoltare Regională. Consiliile de Dezvoltare Regională sunt alcătuite din Președinții Consiliilor Județene și din câte un reprezentant al fiecărei categorii de Consilii Locale municipale, orășenești și comunale din fiecare județ al regiunii<footnote În cazul regiunii de dezvoltare București-Ilfov, Consiliul pentru Dezvoltare Regională este alcătuit din președinții Consiliului Județean Ilfov, primarul general al municipiului București, din câte un reprezentant al fiecărui Consiliu Local de sector
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
ridica sapa Și vadra În cap cu apa, Cum ș-n mîini orce apucă Să fie-n stare să-l ducă.” Nu este un dispreț În acest portret, ci o mentalitate pe care Pann, critic al leneviei și al fățăriilor orășenești, o Îmbrățișează fără ezitare. Femeia are În gospodărie un rol precis, crosul este eliminat din discuție. Dragostea s-a stins, a rămas doar Îndatorirea femeii față de casă, bărbat și copii. Însă femeia este, din fire, rea, Înșelătoare, și Pann dă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mănăstire. N-au avut nici un efect jurămintele, blestemele din adiată. Bietul Anton Pann a mai pățit-o o dată. A doua direcție a poeziei merge spre CÎntecul de lume pe care, esteticește, Îl Întemeiază. Speță deformată de canso În medii periferice orășenești: cîntec de petrecere și de iubire petrarchistă din care sensul idealității a dispărut. Multe din aceste cîntece sînt, la origine, producții culte trecute printr-un proces rapid de folclorizare (În mediul periferiei urbane). Publicîndu-le În Poezii deosebite (1831) și Spitalul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
altul în locul lui ar fi trecut prin grele momente. Trupul său nu era făcut pentru munca sedentară de birou, și oricât, vara, cu un rucsac în spate și cu băț cu cioc de fier, ar fi explorat munții, hrana prea orășenească îi lustruise pielița și-i provoca acea lacrimogenitate a ochilor. Conțescu prezentă arhitectului o mapă de carton în care erau prinse și numerotate câteva hârtii, un dosar în regulă, alcătuit cu grija cu care geograful își aduna fișele în cutii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
EminescuOpIX 126} BELGIA ["ÎN URMA ÎNVINGEREI ÎN ALEGERI... "] În urma învingerei în alegeri a clericalilor, în mai multe orașe mari ale Belgiei s-au ivit grave neorânduieli, dar mai cu samă în Anvers. Mase de popor au avut serioase ciocniri cu garzii orășenești, iar acești din urmă au dat foc. Mulți din tumultuanți au fost împușcați, mulți arestați. Astfel se anunță din 15 iunie c. că o colonă de mii de oameni străbătea ulițele orașului Anvers strigând "Trăiască regele! Jos Malou! Demisia! " Primarul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de lucruri, față cu o țară care se despopulează se înțelege că influența austriacă economică va trebui să propășească răpede și să umple golurile noastre cu prisosul populației sale. Meserie și negoț, parte din arendași, parte din proprietari, proprietatea fonciară orășenească e străină. în orașul Iași abia a treia parte a populației sunt supuși românești. Și asta merge crescând. Vecinătatea Austriei e omorâtoare pentru noi dacă nu ne vom trezi de cu vreme și nu vom arunca la naiba toți perceptorii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cauză până acuma încă sfântă. Departe de noi de a fi panslaviști. Dar un stat de cămătari, risipitori și hetere, cum durase de-o mulțime de ani în Constantinopole, hrănindu-se din esploatarea neomenoasă a populațiilor agricole și a breslelor orășenești, era ceva neauzit pe continentul european, mai ales în veacul nostru. Și contra acestui sistem s-a ridicat Serbia, având în parte-i sfințenia muncei și a culturei, o administrație regulată și îngrijitoare, o justiție solidă, finanțe neîncurcate, o stare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la șirul de idei espus la începutul acestei dări de samă, esprimăm dorința de-a vedea continuîndu-se începuturile bune din anul acesta. Numai rămâind {EminescuOpIX 350} mulți ani aceeași trupă, numai prefăcîndu-se trupele ambulante într-o companie statornica a teatrului orășenesc se vor forma cu vremea atât un repertoriu, cât și o companie aleasă. Moldova joacă în dezvoltarea modernă a românilor un rol însemnat. Aici, în mai mare depărtare de șarlatanismul intelectual, de suficiența și corupția centrului politic al țării, s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de lucruri, față cu o țară care se despopulează se 'nțelege că influența austriacă economică va trebui să propășească repede și să împle golurile noastre cu prisosul populației sale. Meserie și negoț, parte din arendași, parte din proprietari, proprietatea fonciară orășenească e străină. În orașul Iași abia a treia parte a populației sunt supuși românești. Și asta merge crescând Vecinătatea Austrei e omorâtoare pentru noi dacă nu ne vom trezi de cu vreme și nu vom arunca la naiba toți perceptorii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost parte componentă și teritoriul umbrăreștean. Până la formarea primelor state românești a dominat modul de viață rurală, satele fiind structurile care impuneau legea de organizare a muncii și de reglementare a problemelor de interes intern și extern. Modul de viața orășenească lipsea în străvechimea românească și își va face simțită prezența o dată cu constituirea și lărgirea formațiunilor social-politice din cadrul uniunilor de obști. Acum se impune ca necesitate permanentă existența cetelor de viteji, ce implică o ierarhizare graduală în rândurile cetașilor, după cum și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un înscris care îndeplinește cerințele prevăzute de lege pentru a fi considerat autentic (art.1171 C.civ.), astfel, recunoașterea se poate face prin act autentic întocmit prin Notariat sau, în localitățile unde nu funcționează Notariate Publice, prin primăriile comunale sau orășenești (art.8 si 12 din Legea nr. 36 din 12 mai 1995 a notarilor publici și a activităților notariale), ori prin declarație dată în fața instanțelor judecătorești (cum ar fi, de exemplu, recunoașterea făcută la interogator în cursul unui proces); Recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
părintele nu are nici un drept asupra veniturilor produse bunurile copilului. Modul lor de administrare este supus controlului și supravegherii autorității tutelare. Principiul exercitării ocrotirii părintești sub supravegherea și controlul autorității tutelare. Atribuțiile autorității tutelare sunt exercitate de către consiliile locale comunale, orășenești sau municipale, așa cum ele sunt organizate și funcționează în baza prevederilor Legii nr.215/2001. Ocrotirea părintească se înfăptuiește sub îndrumarea și controlul efectiv și permanent al autorității tutelare 3 (art.158 C. fam.), acest control reprezintă, totodată mijlocul cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
piele de porc, cu gurgui și încrețite la călcâi, obiele din suman alb, țesut și împletiți din lână. Iarna s-au purtat „dârligi’’7 cu talpa din opincă și tureatcă din suman. În satele cojanilor portul național a suferit influența orășenească, predominând stofa „Azuga’’. Minteanul din stofă de Azuga era ornamentat „cu șoricelu”8, denumire care provenea de la ornamentul cu fir împletit „coada șoricelului” situat de-a lungul clinilor, care servea și pentru confecționarea nasturilor și cheutorilor. Cațaveica, tot din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]