1,597 matches
-
conștiinței ei, nu se temea s-o scruteze și nu-și reproșa nimic, ceea ce o făcea să fie puternică. Numai un singur lucru și-l recunoștea uneori: faptul că și ea își iese din sărite, că și ea este foarte orgolioasă, că și vanitatea ei parcă ar fi reprimată; așa ceva observa uneori, aproape de fiecare dată, când ieșea de la Epancini. Și iată că acum se întorcea tot de la ei, fiind cuprinsă, așa cum am spus, de o îngândurare îndurerată. În această îndurerare licărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
forță a formulelor utilitare, a înțelegerii unanime”. Și continuând: „Pierzania începe cu simptomul conștiinței nu a valorii în sine, ci a valorii raportate la numărul și înțelegerea turmei ș...ț”. E un „elitism” specific avangardei, pe care Voronca îl afirmă orgolios în această primă etapă a reflecției sale literare (ce se va nuanța și modifica pe parcurs), provocat de cvasigenerala ostilitate a „receptorilor” înscriși sub emblema conformismului burghez. Tot ce ține de proiectul pozitivist-utilitarist este astfel respins. „Nu e voie să
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
rozicrucieni, masonerii ș.a. Iisus a fost un ucenic al Botezătorului, în Galileea, cea mai cosmopolită dintre provincii. Cu probabilitate mare, Iisus n-a fost evreu, ci egiptean 284, așa cum arată și Talmudul. Era un om foarte înzestrat, dar și extrem de orgolios, dornic de putere politică și religioasă. Ba chiar "oportunist și lipsit de scrupule"285, ceea ce și explică antipatia ereticilor față de el. Descoperindu-i asemenea defecte, Ioan Botezătorul și-a schimbat atitudinea față de Iisus, încredințându-i lui Simon Magul misiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ale vremii, Franța, statele germane și Austria, urmăreau cu interes confruntarea dintre doi adversari de pe scena internațională, cu forțe atât de inegale. În mod firesc, simpatia se Îndrepta, de obicei, În direcția celui mai slab combatant, care Îndrăznea să sfideze orgoliosul Goliat britanic. În plus, imaginea Irlandei ca zonă calamitată de foamete Întreținea atenția publicului internațional În sensul manifestării unor sentimente filantropice, de compasiune, iar știrile despre violențe și tulburări exploatau interesul mentalităților romantice pentru faptul de senzație. Un caz particular
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
curte, i s-a oferit o arhidioceză drept mulțumire pentru eforturile depuse în educarea prințului, însă i-a fost impus un arest la domiciliu, fiindu-i interzis să părăsească perimetrul arhidiocezei. De asemenea, scrierile apocrife ne oferă imaginea unui rege orgolios și uneori de-a dreptul copilăros în reacțiile sale, pentru care flatarea era una din metodele cele mai ușoare de a obține o serie de favoruri. Astfel, cuvintele bine alese ale lui Colbert rostite cu ocazia cuceririi Besançonului: „Cezar, cucerind
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
supraintendentului finanțelor lui Ludovic, Nicolas Fouquet și până la impresionanta serbare din Piața Caruselului? Versiunile oficiale nu fac nici o legătură între delapidările întreprinse de Fouquet, care, prin viața opulentă pe care o ducea, a reușit să atragă atenția unui rege tânăr, orgolios, în plină afirmare. Pedeapsa a fost pe măsură, Fouquet fiind măturat de furia regelui de pe scena politică și istorică. De asemenea, istoria oficială consemnează numele unui oraș pornind de la un trib obscur care a locuit la un moment dat în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
drept reședință regală principală a fost puternicul antagonism dintre Ludovic al XIV-lea și parizieni. Motivul mai puțin cunoscut a fost ofensa adusă de către intendentul șef, Nicolas Fouquet, care a construit castelul Vaux le Vicomte, o adevărată bijuterie arhitectonică. Regele, orgolios și impetuos, nu a acceptat ca poziția de arbitru al artelor să fie atribuită altcuiva, prin urmare a dorit să aibă cea mai frumoasă reședință. Din acest motiv a ales palatul Versaille, datorită poziției sale strategice, din apropierea Parisului, și datorită
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
filmate în studiourile Barandov din Praga. Este invocat sistematic Partidul, iar referirile la URSS și „calea oamenilor de știință sovietici” abundă. Profesorul Dan Olteanu, interpretat de George Vraca, este un metalurg de mare clasă, după cum înțelegem, dar are „ezitări”, e „orgolios” și „individualist”. El concepe rețeta unui soi de fontă- minune, dar, după eșecul probei practice, cauzat de sabotorii interni conectați cu imperialiștii de peste ocean, demobilizează, devine depresiv, își pierde încrederea în sine. Atunci intervine Partidul, prin activiștii săi de nădejde
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ca o cauză primară capabilă să arbitreze și să efectueze prin virtuțile ei intrinseci, orice alegere între solicitări diferite sau contrare. Voința este ridicată la rang de liber arbitru al actelor umane. „ Sunt liber, fiindcă fac ce vreau „ - va spune orgolios personalistul Charles Renouvier, dând o formulare șocantă conceperii liberului arbitru. Mai precis însă, cum remarcă Maxime Glausdorff în: . Liberul arbitru n-ar fi deci, în fond, nimic altceva decât facultatea umană de a decide între mai multe posibilități de acțiune
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ei poate ieși din potență. Ea poate accede atunci la adevărurile libere de timp, căci este autonomă, dar nu va putea niciodată să cuprindă Marele Absolut care, în contrapondere i se refuză, lăsînd-o închisă în sine în măsura în care ea însăși închide orgolios celelalte căi spre acesta . La polul opus îndoielii sceptice, interogație sterilă și fără sfârșit, se situează îndoiala cartesiană care datorită faptului că este hyperbolică, reușește să evite starea de suspensie, aflînd în final un prim și singur răspuns, dar unul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și în privința căreia nu a fost consultat. În felul acesta el pune în discuție însăși condiția libertății gravitaționale: capacitatea mea de a mă hotărî și de a hotărî nu se poate exersa decât pe un teren hotărât în prealabil. Cel orgolios ignoră faptul că umilința nu survine cu adevărat decât în clipa în care cineva hotărăște nu numai în privința mea, ci și în locul meu. Or, faptul de a fi, de a fi conștient, de a fi om etc. nu au fost
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
recentrarea: de vreme ce am intervenit acolo unde se alesese pentru mine și am rectificat, prin realegerea mea, conturul inaugural al eului meu, eu iubesc cu o pasiune sporită rezultatul acestui gest categoric ca dovadă tardivă a libertății mele. Recentrarea este fapta orgolioasă a eului care a realizat un transplant de libertate în spațiul predeterminării: ceea ce provine de dinaintea alegerii proprii suferă o redefinire în spațiul deciziei mele. Recentrarea operează astfel o deplasare de sursă: limba, zeii, tribul, locul etc. nu mai provin dintr-
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
libertății este împărtășirea, și tocmai de aceea nimeni nu poate fi liber într-o lume de ființe constrânse. Instituirea proiectului propriu, izvorâtă din nevoia de a-i împărtăși pe ceilalți din libertatea ta, este ctitorirea. Ctitorirea nu este opera eului orgolios, ci, dimpotrivă, ea este livrare obiectivată, proiecție a preluării celuilalt în spațiul libertății proprii. La rândul său, cel ce primește să fie preluat în vederea propriei lui eliberări știe că numai în felul acesta, prin supunerea lui, libertatea celui puternic este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de trădare de țară. A stat în lagărul de la Tg. Jiu până în 1944, când mulți deținuți politici, printre care și cei din lotul ”Griviței”, au fost eliberați, ori au reușit să evadeze, datorită evenimentelor politice tensionate din vara acestui an. Orgolios, îndoctrionat kominternist, Alexandru Iliescu va intra în conflict cu Gheorghe Gheorghiu Dej, care avâns mare influență în partid, a reușit să-l excludă din rândurile membrilor săi. Intrând în dizgrație, a fost victimă a unor serii de asasinate politice, dictate
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
releva semnificația cezarismului bisericesc Sed is, qui amat primatum genere in eis, Diotrephes, non recipit nos (dar Diotref, care ține să fie primul între ei, nu ne primește) (A treia Epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Ioan 9). Diotref, "un episcop orgolios și despotic", a căutat să submineze autoritatea Sfântului Apostol Ioan; el a excomunicat creștinii pe care apostolii îi numeau frați, a încercat chiar excomunicarea episcopilor potrivnici, dorind să întrupeze, el singur, Biserica. Iată o dovadă categorică de cezarism eclezial. Dacă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
acest text metaforic concentrat În Înțelesuri, multe adevăruri ce ne oferă libertatea de a interpreta și de a Înțelege. Este povestea eșecului Între Începutul comunitar și sfârșitul individualist, a eșecului Între proiectul firesc al Întemeierii așezării și proiectul inutil al orgoliosului turn până la cer, dar și Începutul unui proces plin de riscuri datorate utilizării noilor tehnologii mai ieftine, mai rapide, mai eficiente, În aceeași măsură Însă energofage, poluante, având ca urmare răni urâte pe toată fața pământului. Control lor poate fi
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
ești scriitor la Europa liberă (câți n-au făcut anticameră la emisiunea literară), marele ideal literar al aceleiași epoci, a fi citat oriunde, oricum și oricând într-o publicație străină (mitul prezențelor românești) etc. Între izolare și evadare, între naționalismul orgolios și șovin, furia naționalistă exacerbată și alinierea occidentală docilă, chiar umilă, bătând pe la toate porțile din zona vestică a continentului, conștiința cultural-românească nu și-a găsit încă, din păcate, echilibrul și liniștea de spirit necesară și creatoare. psihologia seducției occidentale
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
care-i zise: Eu te voi mângâia... Dar cine ești tu? Eu sunt știința lumii acesteia. Omul însă răspunse: Nu, nu mă poți mângâia, căci adeseori te-am urmat și mi-ai otrăvit cugetul și sufletul. Veni atunci o femeie orgolioasă și atrăgătoare și-i zise: Eu îți voi putea aduce mângâierea. Dar, cine ești tu?, întrebă omul. Eu sunt slava oamenilor... Omul își acoperi fața să n-o mai vadă și zise: O, te-am ascultat de multe ori și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
greșit. Rămâne doar să spuneți, după ce-ați chibzuit: Atuncea când În casă băiatul a intrat Cu cine-a stat de vorbă, pe cine a aflat? 3. ÎMPĂRATUL ȘI ÎNȚELEPTUL Zice-se că În vremurile de demult trăia un Împărat orgolios nevoie mare. Se credea cel mai puternic și mai deștept om din lume și se mânia nespus numai la gândul că ar putea exista cineva mai grozav ca el. Și iată că, din gură În gură, ajunse zvon la urechile
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
și argumentată de autor și în „Dedicație”.În „Prolog”, scriitorul realizează, în spiritul epocii, o „fiziologie” a ciocoiului pe care îl definește în aspectele caracteristice, la modul generic: „Ciocoiul este totdeauna și în orice țară, un om venal, ipocrit, laș, orgolios, lacom, brutal, până la barbarie și dotat de o ambițiune nemărginită”. Romanul este structurat pe o temă generalumană, aceea a setei de parvenire dobândită prin orice mijloace necinstite. Aspectul realist al vremii zugrăvit în roman se reflectă in antiteza dintre destrămarea
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
medievală pentru imaginarul regalității, înspre simbolul pământului stăpânit, care preia și atributele unei mirese. "Nuntirea" care are loc prin ceremonialul înscăunării așează imaginea pământului mai presus de corelativul său uman, femeia - stigmatizată de păcat -, simplu mijloc pentru o continuitate asumată orgolios de către bărbat ("Domnului i s-au născut fiu", expresie-standard în majoritatea cazurilor când sunt menționate nașterile de moștenitori masculini în familia domnitoare). Chiar dacă i se recunoaște o oarecare competență în administrarea spațiului privat, femeia, indiferent de poziția sa socială, este
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aceea care, izgonind din ea orice speranță în viitor, ar descrie viața unui om fericit. Cu cât viața e mai plină de bucurii, cu atât e mai absurd gândul de a o pierde. Poate aici trebuie căutat secretul acelei aridități orgolioase pe care o întâlnim în opera lui Nietzsche. În această ordine de idei, Nietzsche pare a fi singurul artist care a tras consecințele extreme ale unei estetici a absurdului, de vreme ce mesajul său ultim constă într-o luciditate sterilă și cuceritoare
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
operă este esențial. Ea pune, în orice caz, problema absurdului în deplinătatea sa. Dacă aceste concluzii vor fi apropiate de observațiile noastre inițiale, fondul de formă, sensul ascuns al Castelului de arta firească în care este turnat, căutarea pasionată și orgolioasă a lui K... de decorul cotidian în care se desfășoară, se va înțelege mai bine măreția operei lui Kafka. Căci dacă nostalgia este semnul umanului, nimeni, poate, n-a dat atâta viață și atâta relief fantomelor regretului. Totodată, se va
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
în fine, când era aproape sigur că ordinatoru-i are o defecțiune gravă la butoanele Copy & paste. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Peștele și chelia Emil BRUMARU Peștele și chelia. Vatel și Ivan Dmitrici Cerviacov, doi celebri slujbași orgolioși, mor, fiecare în stilul vremii sale, neputând suporta umilința de a-și cere iertare. Primul (secolul XVII) nici nu încearcă. Știe dinainte că e inutil. Ia spada și la a treia împunsătură cade lat, dar cu onoarea salvată. Gestul pare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
ca pe un test suprem de rezistență. Partea diaristică - încadrată de o ramă teoretică/descriptivă Dar să revenim la structura cărții: două jurnale independente care se întâlnesc abia în final pentru a pune între oglinzi paralele o relație amoroasă/sexuală/orgolioasă între cei doi diariști. Partea diaristică este încadrată de o ramă teoretică/descriptivă ce amintește de celebra nuvelă a lui Cortázar în care personajul-cititor din fotoliu urmărește în carte scena care-l conține: „V-ați dat seama, iubiți cetitori, parantezele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]