1,525 matches
-
în râs de ceilați, în fapt un semn al înțelepciunii ofertantului care mima doar stupiditatea spre a se pune la adăpost (I 56). Mai târziu, participanții la asediul cetății Ardea îl îndeamnă pe Sextus, tovarășul lor de arme și de ospăț, să le explice ce s-a întâmplat odinioară la Gabii (De ani de zile promiți că ai să ne spui povestea adevărată cu cetatea Gabii), ceea ce îl determină pe fiul lui Tarquinius să relateze pe larg cea mai grozavă tâlhărie
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cu ușurință trudirilor sfinte ale slujirii și pentru a evita crizele de epuizare, atât de frecvente astăzi. Să evităm pe cât posibil invitațiile la masă pentru a nu ne lua angajamente și să nu uităm niciodată îndemnul Evangheliei: Atunci când faci un ospăț, să-i chemi pe cei săraci, șchiopi, ologi și orbi» (Lc 14,13). Haina să fie decentă, dar lipsită de orice eleganță studiată. Nimic în persoana proprie să nu denote înfățișări mondene, ori ceva anume care să ofenseze sărăcia celui
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
laudă și vrednicie, după următoarele rînduieli: Sîmbătă 11 iunie 1988 Ceasurile 9,00 - Înfățișarea la poarta vechii cetăți; Ceasurile 10,00 - Obșteasca Adunare - Amfiteatrul IV - 13; Ceasurile 11,30 - „Pelerinaj” la locuri dragi din trecute vremi; Ceasurile 14,30 - Marele Ospăț - hanul Moldova. Duminică 12 iunie 1988 Ceasurile 9,00 - Ospățul de trezire - hanul Moldova; Ceasurile 11,00 - Scurtă promenadă cu „caleștile” personale în împrejurimile bătrînei cetăți (Ciric, Bucium); Ceasurile 13,00 - Ospățul de despărțire. Întărim prezentul mandat cu propria iscălitură
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Ceasurile 9,00 - Înfățișarea la poarta vechii cetăți; Ceasurile 10,00 - Obșteasca Adunare - Amfiteatrul IV - 13; Ceasurile 11,30 - „Pelerinaj” la locuri dragi din trecute vremi; Ceasurile 14,30 - Marele Ospăț - hanul Moldova. Duminică 12 iunie 1988 Ceasurile 9,00 - Ospățul de trezire - hanul Moldova; Ceasurile 11,00 - Scurtă promenadă cu „caleștile” personale în împrejurimile bătrînei cetăți (Ciric, Bucium); Ceasurile 13,00 - Ospățul de despărțire. Întărim prezentul mandat cu propria iscălitură ca să aibă deplină valoare și putere. În numele Cinstitei Adunări a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
dragi din trecute vremi; Ceasurile 14,30 - Marele Ospăț - hanul Moldova. Duminică 12 iunie 1988 Ceasurile 9,00 - Ospățul de trezire - hanul Moldova; Ceasurile 11,00 - Scurtă promenadă cu „caleștile” personale în împrejurimile bătrînei cetăți (Ciric, Bucium); Ceasurile 13,00 - Ospățul de despărțire. Întărim prezentul mandat cu propria iscălitură ca să aibă deplină valoare și putere. În numele Cinstitei Adunări a colegilor ieșeni, M. Toma UNIVERSITATEA „Al. I. Cuza” IAȘI FACULTATEA DE MATEMATICĂ ȘI FIZICĂ SECȚIA FIZICĂ PROMOȚIA 1963 INVITAȚIE Sărbătorim în ziua
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
să răsune sala Tronului de cele mai entuziaste aclamări. După trecerea celei din urmă deputațiuni, Majestățile și Altețele-Lor s-au retras din sala Tronului, iar delegații s-au îndreptat spre Șosea, unde, lângă palatul monetei, le era pregătit un mare ospăț oferit de Capitală. Pe la orele 5 M.S. Regele, însoțit de adjutantul de serviciu, a mers de a asistat câtva timp la acest ospăț unde a fost, asemenea, primit cu indescriptibile urări și ovațiuni de către delegați, adânc mișcați de această neașteptată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Tronului, iar delegații s-au îndreptat spre Șosea, unde, lângă palatul monetei, le era pregătit un mare ospăț oferit de Capitală. Pe la orele 5 M.S. Regele, însoțit de adjutantul de serviciu, a mers de a asistat câtva timp la acest ospăț unde a fost, asemenea, primit cu indescriptibile urări și ovațiuni de către delegați, adânc mișcați de această neașteptată și Augustă vizită, și Regele a binevoit a se întreține în modul cel mai afabil cu mulți dintre acești reprezentanți și, mai ales
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
legendă spune că atunci când Isus a fost bătut cu pietre, acestea, atingându-L, s-au transformat în ouă roșii. Altă legendă afirmă că, după ce Isus a fost răstignit, cărturarii saducei (adepți ai cultului mozaic) și rabinii farisei au făcut un ospăț de bucurie. Unul dintre ei a spus: Când va învia cocoșul pe care-l mâncăm și ouăle fierte vor deveni roșii, atunci va învia și Isus". Nici nu și-a terminat acela spusele și ouăle s-au făcut roșii, iar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
plutitor. Era un spectacol cum n-am mai văzut niciodată, cutremurător. Începuse din nou să plouă. Picuri mari și reci cădeau din cerul înnorat pe chipurile sătenilor, în timp ce Amaradia, în fața noastră, insensibilă și stranie, asemenea unui canibal ce-și pregătește ospățul, dansa pe ritmuri diavolești cunoscute numai de adâncurile ei. Ploaia cădea din ce în ce nai tare. Pâlcuri-pâlcuri de oameni se grăbeau spre casele lor. Silvia nu avea baticul la ea. Ploaia îi udase părul ei blond și frumos din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nu cred în Dumnezeu. Descurcați-vă!" (Jean-Paul Sartre) " A privi spectacolul tulburător, atotstăpânitor, la care ne invită natura pe noi, trecători efemeri și tremurânzi, asta înseamnă pentru mine a te ruga." (Claude Debussy) 1. TIMIȘOARA O RĂSCRUCE ISTORICĂ După un ospăț "à la Lucullus", constituit dintr-o felie de pâine și o bucățică de brânză de oaie, oferită cu multă parcimonie de moș Butu, din rezervele sale pentru "zile negre", am băut câte o gură de apă și ne-am culcușit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
urșii. Unii dintre ei cutreieră parcul zi și noapte, uneori dormind În mijlocul șoselei, Împiedicând circulația. La ora mesei, spre seară, tineretul se adună pe această pajiște. Bătrânii stau mai departe, Înaintând cu oarecare neîncredere. Dar uneori vin prea târziu la ospăț. Tineretul a luat aproape totul. Gherontocrația se aplică deci puțin aici. Spectacolul cu urșii ne-a făcut să uităm că pentru noapte avem nevoie de un culcuș. Zorim spre marele hotel al parcului. E plină noapte. Hall-ul e plin de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
caută obîrșiile rasismului și celor pe care-i interesează prototipurile Birocrației". Hristos, cel care multiplică pîinea, vinul, peștii, este un Dumnezeu al bogăției, belșugului, al hranei și veseliei și unde se vede și se afirmă mai în plinătate ca la ospăț, printre puținele locuri unde omul se bucură "de bucuria altuia, ba și are nevoie de această bucurie: ospățul e cu atît mai frumos și mai izbutit cu cît toți cei de față sînt mai veseli. Ospățul este poate în chip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
este un Dumnezeu al bogăției, belșugului, al hranei și veseliei și unde se vede și se afirmă mai în plinătate ca la ospăț, printre puținele locuri unde omul se bucură "de bucuria altuia, ba și are nevoie de această bucurie: ospățul e cu atît mai frumos și mai izbutit cu cît toți cei de față sînt mai veseli. Ospățul este poate în chip paradoxal singurul loc în care bucuria celuilalt nu este pizmuită. Și unde nu există concurență, numerus clausus; the
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în plinătate ca la ospăț, printre puținele locuri unde omul se bucură "de bucuria altuia, ba și are nevoie de această bucurie: ospățul e cu atît mai frumos și mai izbutit cu cît toți cei de față sînt mai veseli. Ospățul este poate în chip paradoxal singurul loc în care bucuria celuilalt nu este pizmuită. Și unde nu există concurență, numerus clausus; the more the merrier: creșterea numărul comesenilor departe de a constitui o piedică, o primejdie, multiplică bucuria fiecăruia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
loc în care bucuria celuilalt nu este pizmuită. Și unde nu există concurență, numerus clausus; the more the merrier: creșterea numărul comesenilor departe de a constitui o piedică, o primejdie, multiplică bucuria fiecăruia și a tuturor. Dacă-i așa, atunci ospățul realizează condiția paradisiacă: ea presupune în primul rînd capacitatea de a te bucura de bucuria altuia, de a o împărtăși". Lumea creștină este un ospăț, o continuă bucurie a împărtășirii reciproce. Tapat mereu de un fost coleg de pușcărie, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
constitui o piedică, o primejdie, multiplică bucuria fiecăruia și a tuturor. Dacă-i așa, atunci ospățul realizează condiția paradisiacă: ea presupune în primul rînd capacitatea de a te bucura de bucuria altuia, de a o împărtăși". Lumea creștină este un ospăț, o continuă bucurie a împărtășirii reciproce. Tapat mereu de un fost coleg de pușcărie, pe motive evident mincinoase, este sfătuit de duhovnic să-i dăruiască și să nu-l judece dăruind vei dobîndi. Se simte fericit: cît de bine îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
atât prin platourile de aramă ale narghilelelor și prin palatele nu prea luxoase ale marilor familii de odinioară, ghemuite printre zgârie-nori, cât prin dulciuri și prin abundența meselor. E și ceea ce șochează cel mai mult avariția mea franțuzească: la sfârșitul ospățului, fie el acasă la un particular sau la restaurant, jumătate, sau chiar mai mult, din felurile servite sfârșesc intacte la lada de gunoi. Legile ospitalității persistă în mod miraculos. Înfierez risipa, insulta adusă celor săraci (amintirea perenă a anilor de după
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
scări, iar cei mai mici ca vârstă defilează în strană. În locul cel mai apropiat de Hristos, titlurile de vechime și titlurile de proprietate se află într-un raport invers proporțional. Sau despre importanța de a ajunge mai târziu. Atât la ospețele din oraș, cât și la palatele republicilor sau în ierarhiile bisericești. Cine-i mai bine plătit ca muncitorul care vine în al douăzeci și cincilea ceas? Îngrețoșarea militanților, de stânga sau de dreapta, când, în seara duminicilor în care au
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
1925 precizare de amănunt: "Joi am recitit pagini foarte interesante din Stendhal: Despre educația femeii. Amorul la arabi". În 1926 notează cuvinte indiene din Kipling (Cartea junglei) "bună lectură pe care nu ai digerat-o crede Sadoveanu e ca un ospăț bun rău digerat". Adesea notează anecdote, cuvinte de spirit, curiozități felurite; trei pagini reproduse din Omul de geniu de Lombroso îi vorbesc despre Caractere degenerative, despre Precocitate și Genii tardive. Nu ni se spune cine sunt autorii reflecțiilor despre artă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
alianță cu Lupul; și ne-a dat și două scrisori, scrise latinește și românește, pe care să i le aruncăm în față (Lupul încheiase tratat de alianță în 30 Oct. 1638)." După nunta Mariei cu Radziwill: "După trei zile de ospăț, au început tratativele. I-am reproșat jurămintele călcate. Nu putea nega scrisorile, pecețile, iscăliturile; dar se mira cum de-a putut face asemenea legământ scris. Trebuie, zicea, să fi fost nebun sau bat. Căci el este sub mâna Sultanului, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sultanului în Asia, turcii reușesc să-1 convingă pe nobilul ungur, că una din marile dorinți ale sultanului și adevărata bucurie a acestuia era să-1 vadă pe reprezentantul unuia din marii regi, care stăpânesc peste semințiile care cred în Christos. Vânători, ospețe, o călătorie în mod intenționat întârziată de noi spectacole și mărturii de înaltă prețuire erau prilejuri pentru a îndepărta cât mai mult ziua întâlnirii dintre sultan și sol. Și când, în sfârșit, după încheierea campaniei din Asia, sultanul 1-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cetatea sa de scaun. Atunci, mitropolitul, cu tot clerul bisericesc, „i-a făcut o minunată și frumoasă întâmpinare, dar mai mult au proslăvit pe Dumnezeu pentru toate câte le dăduse robului său Ștefan voievod. Și acolo a făcut atunci mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi”. Domnul trimite două solii în Polonia ca să anunțe victoria obținută, dar și ca să ceară ajutor, deoarece el se pregătea să facă față unui conflict de lungă durată. Cu una din solii, domnul i-a trimis lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pus domn pe Vlad Călugărul „domnul Ștefan voievod s-a întors de acolo ca un purtător de biruință cu toată oastea sa și cu toți boierii săi în cetatea sa de scaun a Sucevei. Și a făcut acolo Ștefan voievod ospăț mare mitropolitului și episcopilor și boierilor săi și întregii lui oștiri. Și mulți viteji a numit atunci și a dăruit multe daruri și veșminte scumpe boierilor săi și vitejilor și întregii lui oștiri. Și pe toți, după vrednicie, i-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la ale sale, și astfel a poruncit tuturor vitejilor și boierilor săi să se adune, în ziua Sfântului Nicolae, în orașul Hârlău. Și astfel s-au adunat toți în acea zi, și acolo a făcut atunci domnul Ștefan voievod mare ospăț tuturor boierilor săi, de la mare până la mic, și mulți viteji a numit atunci, dăruindu-i cu daruri scumpe, pe fiecare după vrednicia sa. Și i-a trimis la ale lor și i-a învățat să laude și să binecuvânteze pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în scaunul său de la Suceava, „mitropolitul cu tot clerul bisericesc i-a făcut o minunată și frumoasă întîmpinare, dar mai mult au proslăvit pe Dumnezeu pentru toate cîte le dăruise robului său, Ștefan voievod și acolo a făcut atunci mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi”. După bătălia de la Vaslui, din 10 ianuarie 1475, în Letopiseț se precizează: „iar Ștefan voievod însuși a făcut mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi și tuturor boierilor săi de la mare pînă la mic” (p. 46). După
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]