1,319 matches
-
al doilea pentru maltratarea unei alienate, cel de al treilea, în fine, fiindcă căuta (sic) să facă din una din alienate "amanta sa"; singurul gardian despre care dr. Bottez spune că "părea la locul lui" a fost schimbat de administrația ospiciului fără a fi consultat el, ca medic responsabil. Condițiile igienice erau proaste. Exista, ce-i drept, un duș, dar acesta era în afara imobilului, astfel că iarna nu putea fi întrebuințat. Apa de băut constituia o mare problemă și ea: O
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai multe ori un feredeu pentru administrarea băilor calde și reci, atât în scopul terapeutic, cît și pentru curățenie; până astădi, acest feredeu nu s-a dat". Pentru toate aceste motive: depărtare și în special izolare nepermițând exercitarea unui control (ospiciul fiind situat "afară din oraș și în opositiune unde pe timp de iarnă e aproape imposibil să se poată duce cineva"), incurie, insuficiența mijloacelor materiale, dr. Bottez propunea măsurile următoare ("eată acum și ameliorările cele mai urgente ce ved de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
opositiune unde pe timp de iarnă e aproape imposibil să se poată duce cineva"), incurie, insuficiența mijloacelor materiale, dr. Bottez propunea măsurile următoare ("eată acum și ameliorările cele mai urgente ce ved de făcut"), prima fiind transferarea de urgență a ospiciului: 1. Instalarea lui în un local convenabil, "astfeliu ca isolamentul alienaților să se poată face". 2. Instalarea "mai serioasă a unui serviciu hydroterapic, a cărui binefaceri în cura alienațiunei mentale nu mai sunt de demonstrat". 3. Se mai prevedea schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
indispensabile, s-ar putea realiza toate aceste ameliorații și dubla sau chiar tripla fără inconvenient numerul alienaților actualminte tratați". Medicul primar al orașului, dr. Th. Philipescu, a înaintat Consiliului comunal acest raport, care a avut ca primă consecință schimbarea personalului. Ospiciul a funcționat totuși (așa cum rezultă din câteva chitanțe, borderouri de medicamente și acte de corespondență administrative) cel puțin încă un an. A fost vizitat în continuare tot de dr. Bottez În aceleași condițiuni a funcționat până în august 1884, când a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de alienați de peste Bariera Salhana", cum raportează intendentul. Capitolul s-a încheiat cu un inventar de 36 obiecte, între care 4 paturi cu mindire și perne de paie, o putină și un ceaun stricat. IV. DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII DE RECLUZIUNE ȘI CASE DE CORECȚIE Prevederile legislative referitoare la alienați în Pravila lui V. Lupu Începuturile organizării asistenței psihiatrice de stat sunt legate de primele măsuri de ordin legislativ care stabileau remunerația oficială a problemei, recunoscându-i limitele. Periculozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
adevăr, nu putem trata omogen o masă de bolnavi care prin însăși structura nosografiei psihiatrice este eterogenă. Desigur că, pe lângă alienații din mănăstiri, există o categorie mare, aceea a alienaților din penitenciar (categorie care există încă și astăzi). Dacă la ospiciile de mănăstiri represiunea era excepțională și blândă și terapia duhovnicească exprima o înțelegere umanitară, filantropică, alienații din penitenciare aveau, desigur, un tratament opus. Prin structura bolii, deseori aceștia sunt negativiști, violenți, nesupuși, impulsivi. Căutându-i în lumea închisorilor timpului, îi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lacăt". Această situație s-a perpetuat în ambele principate, tradițional și neschimbat, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, secole întregi în care, alături de răufăcătorii sănătoși, au stat la butuc și alienații. Transportul alienatului la închisoare sau la ospiciu era încredințat și el acelorași autorități, care însărcinau pe un dorobanț cu paza sa pe drum. Nu vedem de ce acest dorobanț ar fi procedat altfel cu alienatul decât proceda cu delincvenții de drept comun. Despre transportul acestora, al delincvenților, aflăm
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o categorie de oameni inclusă în sfera psihiatriei mari sau de limită. C. Eraclide, în "Studii practice asupra dreptului criminal" (1865), menționează că, începând din 1874, casele de corecție de la Orgoești (Tutova) și Lipova (Vaslui) au căpătat de numirea de ospicii de "corecție". Peste 4 ani, ele au fost desființate. Nu avem suficiente informații, până acum, despre aceste case. Aflăm doar dintr-un raport al vornicului Anastasie Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
rom., II, 68883). 28. *** Legiuirile României, vechi și noi, publicate de I. M. Bujoreanu, vol. I, București, 1873. 29. *** Règlement Organique de la Principauté de Moldavie, trad. par l'Aga G. Assaky, New York, 370 p. (F.D.-III 3054). 30. *** Regulamentu pentru ospiciile cerșetorilor invalizi din Orgoești, destinatu bărbaților și Lipova, destinatu femeelor, Iași, tip. Adolf Bermann, 1860. V. ÎNCEPUTURILE PSIHIATRIEI ȘTIINȚIFICE Primele publicații de psihiatrie. Premisele psihiatriei științifice Activitatea psihiatrică de mănăstire, exclusiv practică, nu s-a putut ridica, până în a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
România", publicat la Iași în 1863, deține prioritatea în domeniul organizării asistenței sanitare a alienaților din România, capitolul respectiv al "Proiectului ..." fiind o adevărată valoroasă operă psihiatrică. Tot în Moldova, în 1877, a apărut o interesantă revistă anexată spitalului și ospiciului de la Neamț, revista Nosographu Ospitalului și Ospiciului de Neamțu, iar în 1893 Julian Lukaszewski publică un memorabil articol intitulat "Soarta nebunilor". Despre aceste episoade, care au conturat premizele psihiatriei științifice în Moldova, ne ocupăm în paginile următoare. A. Fătu: Proiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
prioritatea în domeniul organizării asistenței sanitare a alienaților din România, capitolul respectiv al "Proiectului ..." fiind o adevărată valoroasă operă psihiatrică. Tot în Moldova, în 1877, a apărut o interesantă revistă anexată spitalului și ospiciului de la Neamț, revista Nosographu Ospitalului și Ospiciului de Neamțu, iar în 1893 Julian Lukaszewski publică un memorabil articol intitulat "Soarta nebunilor". Despre aceste episoade, care au conturat premizele psihiatriei științifice în Moldova, ne ocupăm în paginile următoare. A. Fătu: Proiectul de organizare a Spitalului de psihiatrie În
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o anticipare are o lumină nouă asupra bolnavilor, judecați în funcție de dinamica tulburărilor, tulburări care nu lasă totdeauna urmări inteligibile. Dintr-o optic predominant socială se trece astfel al o optică predominant medicală. A. Fătu insistă asupra internărilor, care, făcute din ospiciu la cerere, vor trebui să asigure nu numai protecția societății, ci în aceeași măsură protecția bolnavilor, în scopul evitării oricărui abuz. Astfel, pentru internările ex officio se prevede o filieră care exclude, în adevăr, posibilitatea acțiunilor abuzive. În acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
științifice în Moldova. "Nosographul Ospitalului de Neamțu" Un episod care reține atenția în aceeași epocă, de conturare a psihiatriei științifice românești, a fost apariția periodicului Nosographul Ospitalului de Neamțu. Am amintit, pe scurt, despre această revistă al capitolul referitor al Ospiciul de la Neamț. Prin cuprinsul ei, ca și prin faptul că era un buletin al Spitalului și Ospiciului Neamț, revista poate fi considerată ca o primă publicație de specialitate. Până atunci, doar Gazeta medico-chirurgicală a spitalelor, care apărea, din 1870, la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a psihiatriei științifice românești, a fost apariția periodicului Nosographul Ospitalului de Neamțu. Am amintit, pe scurt, despre această revistă al capitolul referitor al Ospiciul de la Neamț. Prin cuprinsul ei, ca și prin faptul că era un buletin al Spitalului și Ospiciului Neamț, revista poate fi considerată ca o primă publicație de specialitate. Până atunci, doar Gazeta medico-chirurgicală a spitalelor, care apărea, din 1870, la București, publicase în mod constant lucrări psihiatrice, datorate, în special, lui Alexandru Șuțu, codirector al Gazetei. Nosographul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Gazeta medico-chirurgicală a spitalelor, care apărea, din 1870, la București, publicase în mod constant lucrări psihiatrice, datorate, în special, lui Alexandru Șuțu, codirector al Gazetei. Nosographul, deși mai modest ca posibilități, a fost însă cel dintâi periodic științific anexat unui ospiciu de alienați. Întemeietorii Nosographului au fost medicii de atunci ai ospiciului, doctorii Ulle și M. Moscovici, primul fiind conducătorul instituției, cel de al doilea medic secundar. Amândoi erau, în același timp, și medicii Spitalului Neamț, ambele funcțiuni, pentru fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în mod constant lucrări psihiatrice, datorate, în special, lui Alexandru Șuțu, codirector al Gazetei. Nosographul, deși mai modest ca posibilități, a fost însă cel dintâi periodic științific anexat unui ospiciu de alienați. Întemeietorii Nosographului au fost medicii de atunci ai ospiciului, doctorii Ulle și M. Moscovici, primul fiind conducătorul instituției, cel de al doilea medic secundar. Amândoi erau, în același timp, și medicii Spitalului Neamț, ambele funcțiuni, pentru fiecare dintre ei, fiind exercitate în cadrul atribuțiilor trasate de Epitropie. Ambii erau doctori
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bine preferăm să mărturisim imperfecțiunea sensilor noștri și a instrumentelor noastre de observație, decât să ne pierdem în discuțiuni și ipoteze scolastice". S-au comunicat, în cele șapte numere, pe lângă cazuistica generală, câteva date, astăzi, prețioase: mișcarea bolnavilor (alienaților) din "ospiciul de lângă monastirea Neamțu" pe perioada respectivă, câteva cazuri clinice de sughiț particular (psihic), câteva cazuri de tulburări psihice consecutive unor tumori cerebrale (neurofiziologice interpretate corect), "colore cronsiată a pielei" (Addison), "delit de halucinație după gangrena prepuciului", tumoare cerebrală de origine
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
trei decenii de la apariția proiectului lui A. Fătu, problema asistenței sanitare a alienaților s-a reluat în Moldova, în mod științific de data aceasta, de un practician psihiatru. Ne referim al lucrarea publicată în 1893 în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon din Iași de către doctorul Julian Lukaszewski, Soarta Nebunilor. Despre biografia și activitatea lui Julian Lukaszewski avem puține informații. El eset semnalat ca medic al Spitalului Cantacuzino-Pașcanu (?-1833) și ca medic al Ospiciului de la Golia începând cu anul 1833
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1893 în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon din Iași de către doctorul Julian Lukaszewski, Soarta Nebunilor. Despre biografia și activitatea lui Julian Lukaszewski avem puține informații. El eset semnalat ca medic al Spitalului Cantacuzino-Pașcanu (?-1833) și ca medic al Ospiciului de la Golia începând cu anul 1833. La 1893 era încă în funcțiune. Documentele de arhivă privind Ospiciul Golia, citate în capitolul respectiv, atestă activitatea sa la acel ospiciu până în 1894. Din diferitele rezoluții și scurte consemnări pe acte cu caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Despre biografia și activitatea lui Julian Lukaszewski avem puține informații. El eset semnalat ca medic al Spitalului Cantacuzino-Pașcanu (?-1833) și ca medic al Ospiciului de la Golia începând cu anul 1833. La 1893 era încă în funcțiune. Documentele de arhivă privind Ospiciul Golia, citate în capitolul respectiv, atestă activitatea sa la acel ospiciu până în 1894. Din diferitele rezoluții și scurte consemnări pe acte cu caracter administrativ, rezultă că, nici în 1894, încă nu se deprinsese suficient de bine limba română, frazele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
eset semnalat ca medic al Spitalului Cantacuzino-Pașcanu (?-1833) și ca medic al Ospiciului de la Golia începând cu anul 1833. La 1893 era încă în funcțiune. Documentele de arhivă privind Ospiciul Golia, citate în capitolul respectiv, atestă activitatea sa la acel ospiciu până în 1894. Din diferitele rezoluții și scurte consemnări pe acte cu caracter administrativ, rezultă că, nici în 1894, încă nu se deprinsese suficient de bine limba română, frazele sale având o construcție și o ortografie sui-generis, evident aparținând unui străin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
susține încă în 1862 (la Viena). Cel puțin zece ani din activitatea sa fuseseră, până atunci, închinați îngrijirii bolnavilor psihici. Nu rezultă de nicăieri că ar fi avut o pregătire specială în psihiatrie. Indiferent de aceasta, lucrând în psihiatrie, la Ospiciul Golia, a putut să-și însușească experiența practică și perspectiva teoretică necesară. Aceasta rezultă din studiul Soarta nebunilor. Acest studiu, astăzi puțin cunoscut, despre care a scris doar o scurtă notă T. Pirozynski 89, nu este scutit de o notă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
A. Șuțu, profesor de psihiatrie la București, care era mai rezervat în această privință. (Vorbește chiar de "ignoranța" lui A. Șuțu.) Este remarcabilă optica sub care prezintă organizarea unor secții diferențiate, cum sunt acelea de "azile închise pentru incurabili" și "ospicii închise pentru pacienți curabili dar vătămători societății", în care vede niște instituții sanatoriale, cu o mișcare a bolnavilor dinamică și caracterizate prin activitatea științifică. Este de reținut faptul că Julian Lukaszewski preconizează crearea unor instituții pentru bolile psihice "de limită
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de profil. Necesitatea imperioasă a acestor discipline rezultă din numărul mare de solicitări făcute de universitate către Ministerul de Interne care era ministerul tutelar la acea vreme. În aceste condiții, Epitropia Spitalului Sf. Spiridon pune la dispoziția Facultății de Medicină ospiciul de alienați de la Golia, ca bază de învățământ neuropsihiatrie. Medicul Al. Brăescu, ce era medic secundar în 1893 la serviciul de primire al Spitalului Sf. Spiridon, se oferă să asigure onorific cursurile de neuropsihiatrie, fapt aprobat ulterior de Ministerul Cultelor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de primire al Spitalului Sf. Spiridon, se oferă să asigure onorific cursurile de neuropsihiatrie, fapt aprobat ulterior de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice (în 1895). Astfel cursul susținut de Al. Brăescu se numea "Patologia boalelor mintale". Devenit medic primar al ospiciului Golia, doctorul Al. Brăescu reorganizează cu o vigoare rar întâlnită acest așezământ spitalicesc, trezind din inerție organele de resort, solicitând reparații, îmbunătățiri, dotare. Introduce pentru prima dată la noi pecula, mijloc activ de tratare a psihopatiilor, care constă în remunerarea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]