2,246 matches
-
complexitatea interioară, adică tot ceea ce contestă critica literară tradițională. El este de părere că opera de artă adevărată este, în chip fatal, morală. Morală, nu moralizatoare. Respectă tradițiile spiritualității românești și face o listă a miturilor esențiale, printre care figurează ospitalitatea, casa (vatra, căminul, loc de sfințenie), cinstea casei (cu „păzitoarea” ei, femeia), concepția netragică a vieții etc. Nu îi place structuralismul și, în genere, e sceptic față de școlile formaliste în critică. Este un tradiționalist, însă unul european, disponibil, permisiv față de
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
pentru că sunt vădite calomnii date la lumină de niște oameni ce, pe lângă reaua lor voință, nu au cel puțin nici cea mai mică idee despre ce este România și ce sunt românii. Vă rugăm, deci, d-le redactor, a da ospitalitate acestei declarațiuni în ziarul d voastră la care, din graba ce am pus pentru a ei publicare, nu am putut aduna mai multe semnături, dar la care promitem a adăoga în curând semnăturile mai tuturor coreligionarilor noștri din România și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se află și cele ale lui Dimitrie Cantemir. 558 Pictorul Tatos urmărea, timid, o eventuală primire În Uniunea Artiștilor Plastici. și Irimescu și Schweitzer-Cumpăna au avut posibilitatea să aprecieze opera artistului fălticenean, socotind-o valoroasă. 929 Te sfătuiesc să primești ospitalitatea d-nei și d-lui Păpușanu 559. Ei sunt foarte amabili și bucuroși de oaspeți. Pe Vasiliu-Falti greu Îl vei vedea. A devenit mizantrop; doar sora sa Nuța Păpușanu să-l poată face să deschidă bârlogul. Faci un mare serviciu mata
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În care ești nevoit să tranșezi Între două imperative contrarii. Femeia beduinului asasinat vede sosind În amurg un fugar, asasinul soțului ei, care cere să fie adăpostit. Această femeie are două imperative: cel de răzbunare a soțului și cel al ospitalității. Ea oferă găzduire pe timpul nopții și a doua zi pleacă Împreună cu frații săi să Împlinească răzbunarea. Ea a fost confruntată, În același moment, cu două datorii contrare și a trebuit să găsească o soluție satisfăcând-o pe una, apoi pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru a renunța la luptă, ci pentru a relua pregătirile de la capăt. Poate n-ar fi rău, mă gândeam, dacă am putea să creem un punct de sprijin clandestin în Ungaria, prin regiunile locuite de Români. După experiența făcută cu ospitalitatea camarazilor național-socialiști, aș fi preferat să nu mai pun piciorul în Germania. Le-am explicat lui Petrașcu și Dumitriu, că desprinderea de plan nu era ușoară. întoarcerea la locul de plecare era împreunată cu nenumărate greutăți și obstacole. Mai întâi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un front și să le spun câteva cuvinte celor ce plecau. Le-am explicat necesitatea de a colabora cu guvernul german în perioada critică a războiului. Aici pe pământ german, aveam datoria să acceptăm condițiile în care ni se oferă ospitalitatea, chiar dacă acestea nu sunt acelea pe care le-am fi dorit noi. Pe primul plan stă bătălia poporului german pentru salvarea civilizației europene și a creștinismului. Ne păstrăm totuși intactă credința în biruința idealului legionar. În final l-am numit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Pitești, Râmnic, Buzău, Focșani). I-a cunoscut bine pe români, despre care spune ca se trag din coloniștii români, si le laudă calitățile de luptători, ca apărători ai țării în fața invaziilor otomane, apreciindu-i deopotrivă pentru agerimea minții și pentru ospitalitate. Cartea este o sursă bogată de informații pentru etnografi, fiindcă memorialistul a descris portul popular (îndeosebi îmbrăcămintea femeilor), interiorul caselor țărănești, prețuind talentul meșterilor populari („Valahii sunt foarte meșteri în orice meserie ... Deprind ușor tot ce văd, si nu e
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
de vorbă. Costumul, ținuta femeilor îi rețin atenția, eleganța fiind tot o marcă a romanității: „Româncele, ca toate femeile latine, au un simț înnăscut de eleganță și se înveșmântează în genere cu o cochetărie ingenioasă.” Alte note caracteristice ale românilor: ospitalitatea, omenia, plăcerea conversației, curiozitatea, care „nu ascunde nici o iscodire răuvoitoare”, politețea. Scriitoarea este preocupată deopotrivă să cunoască lumea satelor și a orașelor, inclusiv a capitalei țării. Cu privire la București, are prilejul să polemizeze cu acei autori de memoriale de călătorie, care
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
raturat, adăugit, cu facsimilele manuscrisului orgininal. Aici, nimic nu se află la locul lui, tocmai pentru a-și semnala existența de-plasată, ca deplasare, decalaj; am putea adăuga imediat di-feranță, chiar Da-sein, În măsura În care ceea ce caracterizează ambele concepte este deschiderea, ospitalitatea, dar și insistența, neterminarea (desigur, umbra lui Nietzsche le ocrotește). Chiar textele, cele 49, au fost extrase din diverse cărți, nu au fost concepute special pentru revistă. S-au adunat, ca Într-un meeting, toate. Locul e al nimănui anume
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
astăzi sensibilitatea patrioților de facto. Și totuși, valoarea lor, cel puțin în intenție, este una documentară, nu subiectivă. Chiar și constatarea fermă a lipsei oricărei calități a moldovenilor ("...mărturisim sincer că, în moravurile Moldovenilor, înafară de credința ortodoxă și de ospitalitate, de-abia mai găsim ceva ce-am putea lăuda pe merit"90) își va afla confirmări susținute cu argumente factologice în studii precum cel al lui Pompiliu Eliade, Influența franceză asupra spiritului public din România. Autorul Descrierii Moldovei crede, prin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru că a primit și i-a servit pe toți reprezentanții musulmani care au venit și au trecut pe acolo, îl recomand atât domnilor viziri cât și prietenilor noștri bei. Drept care am înmânat această teșcherea pentru a fi cunoscute credința și ospitalitatea susnumitului boier". Said Ali, nepot onoratului Raziz Abdulan Capudan Pașa „Bun venit la noi", „poftiți la masa noastră", „luați de gustați cu noi" etc. erau invitațiile care arată cu prisosință generozitatea, ospitalitatea, caracteristice poporului nostru, felul său de a întâmpina
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
această teșcherea pentru a fi cunoscute credința și ospitalitatea susnumitului boier". Said Ali, nepot onoratului Raziz Abdulan Capudan Pașa „Bun venit la noi", „poftiți la masa noastră", „luați de gustați cu noi" etc. erau invitațiile care arată cu prisosință generozitatea, ospitalitatea, caracteristice poporului nostru, felul său de a întâmpina și primi oaspeții care vin cu gând bun... Dacă ar fi să ne referim la unele însemnări ale călătorilor străini cu privire la ospitalitatea, la modul îndatoritor de primire a celor sosiți pe pământurile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu noi" etc. erau invitațiile care arată cu prisosință generozitatea, ospitalitatea, caracteristice poporului nostru, felul său de a întâmpina și primi oaspeții care vin cu gând bun... Dacă ar fi să ne referim la unele însemnări ale călătorilor străini cu privire la ospitalitatea, la modul îndatoritor de primire a celor sosiți pe pământurile noastre, am găsit destule care să confirme tradițiile nobile ale poporului român în acest domeniu, susțin Constantin Botez și Adrian Pricop în volumul „Tradiții ale ospitalității româneștiprin hanurile Iașilor", București
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ale călătorilor străini cu privire la ospitalitatea, la modul îndatoritor de primire a celor sosiți pe pământurile noastre, am găsit destule care să confirme tradițiile nobile ale poporului român în acest domeniu, susțin Constantin Botez și Adrian Pricop în volumul „Tradiții ale ospitalității româneștiprin hanurile Iașilor", București, 1989, p. 9. „Vechea ospeție românească este un dar sfânt de la strămoși, să-l păstrăm ca unul ce onorează caracterul nației și niciodată să nu-i pară rău străinului că a venit de s-a așezat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
este un dar sfânt de la strămoși, să-l păstrăm ca unul ce onorează caracterul nației și niciodată să nu-i pară rău străinului că a venit de s-a așezat la vatra noastră", omagia Al. I. Cuza străvechiul obicei al ospitalității (C.C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, p. 678-679). „Numai singuri vasluienii, nu au lauda aceasta, că ei nu numai că-și închid casele și cămările de către oaspeți ci, când zăresc pe vreunul că vine, atunce se tăinuiesc, îmbracă haine proaste
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
conac bine amenajat pentru găzduirea trimișilor turci la Iași", iar înaintea construirii beilicului, fusese Frumoasa, locul unde găzduirea se făcea în palatul de acolo „mărginit de un minunat lac, comparat la timpul respectiv cu lacul Albastru din Anatolia" (Tradiții ale ospitalității..., p. 56). Din această cauză Frumoasa era și loc de găzduire dar și de odihnă, în coasta lașului. Mai târziu vor exista chiar regulamente pentru primirea oaspeților la mânăstiri. Iată o prevedere înscrisă într-un astfel de regulament (ziarul „Opinia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
servitoare care altădată spăla scândurile în rateșul lui Novakovski i-a fost dat să fie împreună cu bărbatul ei musafir al regelui Carol și ai reginei Elisabeta la Peleș și să facă parte din corpul diplomatic din Paris"... (din „Tradiții ale ospitalității"..., p. 64-65). Ulterior, Vasile Alecsandri avea să testeze soției sale, Paulina Alecsandri, moșia sa de la Mircești ca să profite toată viața ei de uzufruct, lăsând nuda proprietate nepoatelor sale, doamnei și domnișoarei Catargi. Acestea, în 1910, aveau să reclame că doamna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
doua a țării Românești s-o văd, și în sfârșit sosi ea, ziua fericită, în care mi-a fost dat să-mi văd visul cu ochii. Iată de unde mi-a venit acest dor. În primăvara anului 1879 am petrecut grație ospitalității, cu care am fost primit de către actualul ministru al afacerilor străine, domnul Titu Maiorescu, vreme de 2 luni de zile la București și acolo am făcut între alte cunoștințe și pe cea a culegătorului tipograf Petre Ispirescu. Cei care cunosc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ilustrația copertei: "Peștera lui Calipso" ("Ulise și Calipso") de Jan Brueghel (prelucrare de Luciana Constantinescu). www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MONTANDON, ALAIN Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka / Alain Montadon; trad.: Muguraș Constantinescu; pref. note semnate de Muguraș Constantinescu. - Iași: Institutul European, 2015 ISBN 978-606-24-0123-8 I. Constantinescu, Muguraș (trad.; pref.) 821.133.1-4=135.1 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
European, 2015 ISBN 978-606-24-0123-8 I. Constantinescu, Muguraș (trad.; pref.) 821.133.1-4=135.1 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Alain Montandon DESPRE OSPITALITATE De la Homer la Kafka Traducere, prefață și note de Muguraș Constantinescu INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Traducere realizată în cadrul Proiectului PN-II-ID-PCE-2011-3-0812 PCE, contract 133/ 27.10.2011 Cuprins Prefață (Muguraș Constantinescu) / 7 Introducere / 25 Variațiuni uliseene / 43 Dorința nimfei Calypso sau ospitalitățile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
OSPITALITATE De la Homer la Kafka Traducere, prefață și note de Muguraș Constantinescu INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Traducere realizată în cadrul Proiectului PN-II-ID-PCE-2011-3-0812 PCE, contract 133/ 27.10.2011 Cuprins Prefață (Muguraș Constantinescu) / 7 Introducere / 25 Variațiuni uliseene / 43 Dorința nimfei Calypso sau ospitalitățile acaparatoare / 46 Circe / 50 Dorința de a fi gazdă / 56 Ulise la Polifem sau curiozitatea batjocorită / 67 Inversarea rolurilor / 75 Visul Nausicăi / 81 Rusticitatea unui porcar / 90 În seara unei zile frumoase / 95 Filemon și Baucis / 96 O teoxenie / 98
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
56 Ulise la Polifem sau curiozitatea batjocorită / 67 Inversarea rolurilor / 75 Visul Nausicăi / 81 Rusticitatea unui porcar / 90 În seara unei zile frumoase / 95 Filemon și Baucis / 96 O teoxenie / 98 Învățăturile poveștii / 105 Posteritatea și avatarurile unui topos / 113 Ospitalitate și dragoste conjugală / 116 Dorința de Itaca / 123 Arhitecturi ale dorinței / 153 Deliciile surprizei / 156 "Doliul rozelor" / 172 Un singur castel. Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea / 189 Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert / 217 Secret și constrângeri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Învățăturile poveștii / 105 Posteritatea și avatarurile unui topos / 113 Ospitalitate și dragoste conjugală / 116 Dorința de Itaca / 123 Arhitecturi ale dorinței / 153 Deliciile surprizei / 156 "Doliul rozelor" / 172 Un singur castel. Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea / 189 Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert / 217 Secret și constrângeri / 257 Străinul și secretul / 262 Ostilitate și deposedare / 290 Umbra și harta / 292 Ospitalități constrânse / 296 Kafka sau oaspetele care nu se simte bine / 309 Hârtia pentru muște sau "este tare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Posteritatea și avatarurile unui topos / 113 Ospitalitate și dragoste conjugală / 116 Dorința de Itaca / 123 Arhitecturi ale dorinței / 153 Deliciile surprizei / 156 "Doliul rozelor" / 172 Un singur castel. Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea / 189 Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert / 217 Secret și constrângeri / 257 Străinul și secretul / 262 Ostilitate și deposedare / 290 Umbra și harta / 292 Ospitalități constrânse / 296 Kafka sau oaspetele care nu se simte bine / 309 Hârtia pentru muște sau "este tare rău să locuiești
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
surprizei / 156 "Doliul rozelor" / 172 Un singur castel. Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea / 189 Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert / 217 Secret și constrângeri / 257 Străinul și secretul / 262 Ostilitate și deposedare / 290 Umbra și harta / 292 Ospitalități constrânse / 296 Kafka sau oaspetele care nu se simte bine / 309 Hârtia pentru muște sau "este tare rău să locuiești cu părinții" / 312 Hotel occidental / 341 Spion fără rădăcini / 367 Asemănătorul neasemănător / 380 Oaspetele limbii / 395 Concluzii - Când dorința de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]