KorAP: Find »[drukola/base=ostil & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...229 >

5,719 matches

Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534

parabolă uluitoare prin complexitatea, profunzimea și dureroasa franchețe a discursului, o carte matură și responsabilă despre condiția dramatică a intelectualului vremii contemporane românești, peregrin întru regăsirea Adevărului Unic al sinelui. Într-o lume ternă, lipsită de orizont, într-un univers ostil, golit de repere valorice esențiale, ziaristul cândva celebru, asumându-și condiția de ... boschetar, trăiește experiența dantescă ... a Iadului pământean la parametri dezumanizanți, căci ... „Diavolul s-a întins peste măsură, din pricini pe care nu le cunoaștem” - scrie Mihai Sin. - „Ar

O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536

toate formele de guvernământ sunt de la Dumnezeu. Unele domnii sunt îngăduite de Dumnezeu să ne pedepsească pentru păcatele și fărădelegile noastre, altele sunt folosite de Dumnezeu să ne întărească sau să ne încerce credința, alte regimuri politice sânt tolerate, altele ostile, altele indiferente față de credință, toate însă cu un rol în planul divin de mântuire a lumii. Și mai paradoxal pentru înțelegerea omenească, tot după textul biblic, toate guvernele lumii acesteia sunt date pentru o vreme, când se apropie împlinirea profețiilor

FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
Corola-llms4eu/Law/285383

a legislației în vigoare. Eventuale intervenții legislative pot fi necesare în vederea îndeplinirii unor obiective specifice din strategie, respectiv a legislației referitoare la prevenirea și stingerea incendiilor, protecția civilă, asistența medicală de urgență și prim ajutor calificat, intervenția în medii ostile vieții, mediul muntos, speologic, pe mare etc. Inițiativele legislative de promovare, modificare și/sau completare a unor acte normative de nivel superior precum legile și ordonanțele Guvernului și a celor de nivel inferior precum hotărâri ale Guvernului și ordine ale ministrului

STRATEGIA din 4 iulie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/285383]
Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

evoluția raporturilor internaționale. CAPITOLUL III Istoria unui statut și a unui stil VECINĂTATEA UNGARĂ În secolul al XlV-lea, două puteri își dispută spațiul carpato-danubian: regatul ungar și Imperiul tătar. Întemeierea celor două state românești se realizează într-o atmosferă ostilă, după cum arată istoricul român Adolf Ambruster într-o lucrare din 1977 consacrată Romanității românilor. "De acum înainte, viața românească își va urma evoluția în acest cadru politic consolidat scrie Ambruster, care adaugă: În acest moment, în exterior, situația nu oferă

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
1977 consacrată Romanității românilor. "De acum înainte, viața românească își va urma evoluția în acest cadru politic consolidat scrie Ambruster, care adaugă: În acest moment, în exterior, situația nu oferă aceeași stabilitate, țările române fiind confruntate fără încetare cu forțe ostile, care au încercat, de-a lungul întregii perioade medievale, să le impună propria dominație, astfel încît cele două state românești au fost nevoite să facă un joc diplomatic de o mare abilitate pentru a putea să găsească, în fiecare situație

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
de respingere a influențelor Reformei. Dar însăși această ortodoxie este împărțită: este cînd militantă, cînd în funcție de alianțele politice convenite deschisă influențelor catolice sau ale Reformei. Fiecare fază de deschidere declanșează reacții defensive de respingere. Astfel, ortodoxia militantă nu a fost ostilă influenței iezuiților din Polonia. Această situație paradoxală a fost totuși folosită cu abilitate de Ștefan cel Mare (1457-1504), a cărui domnie este considerată ca unul din punctele culminante ale istoriei Moldovei. Ștefan este vasalul Turciei și al Poloniei. Cu toate

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
de Putna pentru a sublinia rolul Bisericii în istoria țării. Fascicolul de rețele care susțin înălțarea imaginii lui Ștefan se organizează plecînd de la mai multe rădăcini. Apar două linii de influențe, via Serbia și via Ungaria. În 1473, Ștefan și ostile sale moldovenești au ocupat Curtea domnească din Țara Românească. Ștefan capturează pe soția prințului valah, Maria Despina, și pe unica sa fiică. Or, prințesa este de origine sîrbă, iar Ștefan se va căsători cu fiica sa la moartea Măriei de

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
În urma invaziei și a întinderii maghiarilor în Transilvania, Biserica catolică maghiară și Biserica reformată maghiară apar și se instalează în scopul obținerii de prozeliți în rîndul populației românești din Transilvania. Aceste două presiuni, confesională și politică, au creat un climat ostil credinței ortodoxe și culturii românești din Transilvania. In numele unei culturi occidentale superioare și a unei apropieri intelectuale și raționaliste de creștinism, Reforma a denigrat evlavia populară a țăranilor și și-a bătut joc de practicile ritualice atît de dragi

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
constituții se va desfășura în deceniul dintre 1820-1830. Energiile se consacră modulării raporturilor de forțe socio-economice. Definirea rangului de nobil este una din aceste preocupări majore. Problemele originii, ale rolului și privilegiilor sale vor fi reluate, spre 1821-1830, de pe poziții ostile acestei elite, căreia i se reproșează că ar fi pactizat cu fanarioții. Fanarioții așază în față noblețea funcției; boierii "de țară" sînt legitimați după cum explică cronicarul Cantemir în Descrierea Moldovei de o decizie a voievozilor întemeietori care și-au înnobilat

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
de a face politică în România. Oamenii politici, liberali sau conservatori, sînt condamnați cu toții: divizarea lor politică i-a împiedicat să ia în calcul adevărata problemă, problema țărănească. Campaniile de opinii din străinătate care denunță antisemitismul românesc irită o opinie ostilă oricărei priviri a altora asupra afacerilor interne. Această recrudescentă a antisemitismului s-a manifestat cu prilejul crizei agrare și financiare din 1899-1900. Marile valuri de emigrație evreiască de la începutul secolului XX au dat naștere unei mobilizări importante. Washington-ul face

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
de renașterea dezbaterilor din 1878. Alianța Israelită Universală din Paris a luat asupra sa dosarul și l-a delegat pe Astruc în România. Bernard Lazare a venit și el aici, iar vizitele lui la lași și București au generat manifestații ostile. S-au declanșat polemici între publiciști. Într-o ședință a Consiliului Comunal al Bucureștilor, primarul Bibescu explică emigrarea evreiască în acești termeni: "Nu persecuțiile îi fac să plece, ci doar faptul că ei sînt total nepotriviți pentru munca necesară la

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
ca agenți, fiind infiltrați în lagărele de prizonieri. Discuțiile în privința deciziei de afiliere sau de neafiliere la Internațională se desfășoară la Harkov, apoi la Moscova. Cristescu, Dobrogeanu-Gherea, Popovici făceau parte din delegație. Partizanii Internaționalei, în special Racovski, se dovedesc extrem de ostili tovarășilor lor, pe care îi condamnă ca fiind oportuniști. Așadar, în acest climat de tensiuni și de suspiciuni este votată, la 11 mai 1921, cu ocazia reunirii consiliului general al partidului, afilierea la Komintern (438 mandate pentru, 111 abțineri). Angajarea

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
soarta războiului și evoluția armatei. Între general și casa regală criza este cvasipermanentă. Generalul îl consideră pe suveran un copil, iar regele se crede superior generalului. Ciocnirile se acutizează odată cu apariția unor incidente și disensiuni în care se implică militarii ostili față de deciziile lui Antonescu. La aceste fricțiuni se adaugă rivalitățile între clanuri: regina Elena nu agreează rolul și influența exercitate de soția lui Antonescu, Crucea Roșie patronată de regină și Crucea Albă a soției generalului aflîndu-se în opoziție. Cel mai

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Germania îi va reda României demnitatea. "Aliații noștri de astăzi n-au încercat să umilească poporul român. Ei au redat țării, națiunii și armatei considerația care le-a fost contestată zilnic de presa străină." Antonescu este nutrit de o cultură ostilă ordinii democratice impuse de învingătorii Primului Război Mondial și considerată ca imperialistă și capitalistă. În sfîrșit și acesta este unul din aspectele acestui dialog tragic între doi oameni politici legați de două ideologii dușmane, dar aparținînd aceleiași țări mici a cărei istorie

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
cele produse de soldații români, și încă se mai vedeau ruinele înnegrite ale satelor și ale orașelor, nemaipunînd la socoteală văduvele și orfanii". Bucureștiul este informat în privința conținutului acordurilor de la Teheran. Comunicările în privința faptului că Stalin s-ar fi declarat ostil unei debarcări anglo-saxone în Balcani ar fi fost transmise lui Antonescu de către președintele Republicii Turcia. Pentru Ismet Inonii, anglo-saxonii ar fi abandonat Balcanii influenței sovietice. Ismet Inonii pretinde că și-ar fi exprimat nemulțumirea explicînd interlocutorilor săi necesitatea ca popoarele

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
resimțită ca o violență dar, cu toate acestea, procentul de pămînturi colectivizate este de doar 7,2% la sfîrșitul anului 1952. Legea cultelor, publicată în august 1948, instalează alte modele de normalitate și deci legitimează controlul și represiunea. Partidul este ostil Bisericii, care poartă un mesaj religios considerat ca retrograd, dar stabilește o cooperare controlată cu aceasta deoarece Biserica este respectată de totalitatea populației. Partidul se confruntă cu 15 milioane de credincioși fideli Bisericii ca instituție spirituală și patriotică. Republica Populară

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
informațiile furnizate de AFP. Difuzoarele transmit aplauze. Șeful statului declară: "Trebuie să ne opunem cu fermitate și unitate celor ce acționează în serviciul cercurilor imperialiste străine, pentru a dezmembra România și a restabili dominația străină". Discursul este întrerupt de strigăte ostile de "Jos Ceaușescu!" și "Timișoara!". Istoria căderii constă în această ruptură inedită între conducător și popor. La ora 13,40, pe 21 decembrie, la Paris se anunță că "după sfîrșitul manifestației care n-a durat decît douăzeci și cinci de minute în

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
petrecut? Cine l-a sfătuit pe Ceaușescu să organizeze această manifestație în timp ce în București, de trei zile, se urmăreau informațiile de la radiourile străine și se exprima indignarea în fața creșterii cifrei victimelor și al tirurilor armatei la Timișoara? Cine, strigînd sloganuri ostile, a manipulat adunarea din 21 decembrie? În privința acestei inițiative revoluționare, se opun două teze: aceea a strigătelor spontane venite dintr-o mulțime care nu mai este mută și aceea a strigătelor lansate din exterior, însoțite de trosnetele gloanțelor trase asupra

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

veni cu de prisos". Aceasta e într-adevăr marea artă de conservare pentru un guvern în orice țară și într-a noastră îndeosebi: de-a-i face bine afacerile. Nu e nimic care să descurajeze mai mult de la luptă pe partidele ostile decât succesul unei politice bune, precum nimic nu le încurajează mai mult decât eșecurile suferite de-o politică rea. Daca partidul republican ar voi să guverne și să administreze țara numai în interesul unic al țării ar vedea pe toată lumea

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
pentru a pune capăt acelei politici de cumpănă, numită greșit politică de echilibru, care până azi n-a izbutit la altceva decât de-a ne înstrăina pe toate puterile, unele după altele. Blesăm pe unguri, indispunem pe bulgari, ne arătăm ostili grecilor. Ne-am înstrăinat pe Rusia, sîntem pe cale de-a ne înstrăina pe Austria, deci și pe Germania, precum ne înstrăinăm pe Englitera și pe Franța. Toate acestea pentru că nu avem o atitudine bine definită, francă, loială. Finețele unui stat

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
cineva decât să ia în mână gazetele de la Sofia și să vază daca toată ziaristica română, desigur tare în espresii, are atâtea vorbe rele la adresa bulgarilor câte injurii cuprinde un număr al unei foi din Sofia la adresa noastră. Ne arătăm ostili grecilor. Prin ce? Pentru că se susține că traco-romînii cată să aibă și ei școli primare în limba națională, lucru pe care la noi în țară îl au armenii, {EminescuOpXI 350} 20. "L'Independance roumaine", 31 octombrie/12 noembrie 1880, cu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
această cestiune, să nu pomenească absolut nimic despre revelațiile autentice ale d-lui Conta până ce nu se vor lămuri lucrurile în familie. Nu se știe încă cum se va face această lămurire. Există în marea familie o mulțime de elemente ostile unei puneri la cale cu bine; se aruncă mutual între membrii ei bănuieli și neîncrederi menite a încurca lucrurile și mai rău. D-lui Conta i s-ar fi dând povețe subliniate că nu ar face rău să se retragă

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599

ca stat prin acte din aproape în aproape. Pentru că, aflați aici, în calea răutăților, nu am avut altă soluție, am recurs, de fiecare dată, la calitățile/defectele native, păcălind în felul acesta, inconfundabil, istoria altora. Fie ei mai ales vecini ostili. De aici, din această atitudine, cel mai adesea conjuncturală, ne-am și procopsit de altfel cu specificități nu întotdeauna lăudabile. Una din ele determinînd memoria noastră scurtă, neputința de a nu repeta erorile, de a nu uita ce nenorociri ne-

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
barem un Nobel, cum au făcut-o, oho, mult mai nejustificat, nu-i așa?, vecinii răsăriteni. Dacă în cazul unui băgăreț Sorescu, eșecul își are totală acoperire din unghiul academiei suedeze, în cel al lui Blaga, numai coteriile unui regim ostil nefericitului geniu au împiedicat ceea ce literele românești meritau cu prisosință. Să revenim însă la proză. La... bătălia pentru roman. Ascultîndu-l, zilele trecute, la radio, pe Breban (cîndva distinsul musafir al atelierului meu din Armeană și, mai recent, invitatul vernisajului ce

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253

Urmărește activitatea politică a grupărilor ilegale (manistă, legionară, monarhistă, banderistă și a oricăror alte forme de organizare și acțiune subversivă). - Ține evidența criminalilor de război. 4.Serviciul Categorii Sociale și Aparatul de Stat - Urmărește starea de spirit și manifestările elementelor ostile infiltrate în diverse categorii sociale; - Idem activitatea democratică a unor asociații fără scop lucrativ; - Urmărește modul în care aparatul de Stat aplică dispozițiile Guvernului; - Idem pe funcționarii publici care duc acțiuni contrarii regimului democratic. 5.Serviciul Naționalități, Culte, Secte - Urmărește

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]