2,905 matches
-
-i stins, el înnegri-va mîna ta. [15] Mai ales nu te-ncrede în omul rău cu mierea pe buze: Omul rău, cu vorbe bune, Să nu-l crezi om de ispravă: Miere-n vîrful limbii pune, 'N fundul inimii... otravă. [7] Chiar dacă l-ai ține pe omul rău în sîn (v. zicala românească: "ții șarpele-n sîn!"), rezultatul este același: Șarpelui de-i pui în gură Lapte, ... tot venin îi cură. [5] (cf. C. FORMICHI, Apologia del Buddhismo 2, A
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
numărul unor astfel de sentențe poate fi uneori multiplicat. Așa, bunăoară, "femeia este cauza dușmăniei dintre oameni" (330, 1), "femeie fără gelozie nu există" (328, 10); pentru omul bătrîn, femeia tînără nu e nici mai mult nici mai puțin decît "otravă" (328, 9); "femeile îndrăcite răpesc mintea neînțelepților" (328, 14); "femeia rea (frumoasă) ca o floare de lotus îmbobocită este un heleșteu plin cu flori de lotus, în care se ascunde un crocodil" (340, 13). Citez din Panciatantra, I, 61 (trad
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
depozit de păcate, izvor al neîncrederii, cuprinzînd o sută de feluri de înșelăciuni, coș plin de toate vicleniile, păpușa cu numele de "femeie" greu de înțeles chiar pentru oamenii mari, aleși între aleși cine oare a creat-o pe lume, otrava aceasta plină de nectar, spre pierzarea virtuții?" (191). E drept că atare cugetare "e cu umor și-i pusă în gura unui călugăr" (cum îmi atrăgea atenția prof. Th. Simenschy, care a binevoit să citească în 1946 acest articol; fapt
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
prof. Th. Simenschy, care a binevoit să citească în 1946 acest articol; fapt pentru care îi exprim aici toate mulțumirile mele), dar nu se poate tăgădui să în ea se află mai mult decît o simplă butadă: se recunoaște că "otrava aceasta" e "plină de nectar", că are, așadar, atracția sa irezistibilă, dar, pentru a compensa nefasta calitate, se află în ea înmagazinate toate cusururile posibile. În mod spontan, ne apare în minte imaginea tot atît de seducătoare pe care ne-
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Socialismul ce a fost și ce urmează Alexandru Husar, Dincolo de ruine. Cetăți medievale Sol Shulman, Putere și destin. Adrian Dinu Rachieru, Globalizare și cultură media Peter Burke, O istorie socială a cunoașterii. De la Guntenberg la Diderot Georges Minois, Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa Warren Treadgold, O istorie a statului și societății bizantine (2 volume) Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice (3 volume) Bremmer, Herman Roodemburg, O istorie culturală a umorului Codruț Constantinescu, Studii irlandeze Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de secol trecut ei au crezut că purtarea lor francă, mărturisirea adevăratelor lor principii în Parlament ar fi de ajuns pentru a invalida calomnia unor adversari cari administrau zilnic prin foaia lor publicului cuvenita doză de minciună, de ignoranță, de otravă socială. Ei au fost destul de optimiști de-a crede că cel ce-și primejduiește mintea și inima citind organe roșii se simte totodată dator de-a controla zisele foii prin cele ce se rosteau și se votau în Parlament. Ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Atena mai cu deosebire, așa-numita "democrație", sistemă politică "liberală și populară". Pe vremea aceea însă Socrat, cel mai curat, cel mai inofensiv, cel mai etic filozof, a fost condamnat la moarte și a trebuit să-și bea paharul de otravă. Era republică liberală aceea! Lui Aristotel i s-ar fi putut întîmpla același sfârșit daca n-ar fi părăsit la vreme teritoriul minunatei republice. Ne-am depărta prea mult de obiectul nostru daca am sta să expunem mai amănunțit cauzele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dușman" lucrate ("maestru cizelate") cu toarțe de aur. Ritualul acestei "mese a morții" are o măreție homerică, de conclav de umbre venerate: "Vor mai bine-o moarte crudă decât o viață sclavă Toarnă-n țestele mărețe vin și peste el otravă, Și-n tăcerea sânt-a nopții ei ciocnesc, vorbesc și râd." Vedem în râsul ducilor daci (dincolo de efectul regizoral de spaimă și uimire asupra Cezarului roman), prin aerul mortuar dintre arcurile și bolțile cetății, germenii puterii vieții: dacă cel "ce
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și bolțile cetății, germenii puterii vieții: dacă cel "ce-n visu-i plânge" și "nu-și aude plându-și", acest râs se aude pe sine ca om râzând în fața morții: "ei ciocnesc (au ales să-și umple cupele cu vin amestecat cu otravă), vorbesc și râd". M. Eminescu a modificat varianta din ms. 2259 în care spune: "Ochii lor vorbesc, ei tac" într-o variantă de efect, sinonimă cu spiritul dacic: "ei ciocnesc, vorbesc și râd. Râd și râsul însenină adâncita lor paloare
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
rătăcit: "A fost dus la secția 7". Copil lepădat: "S-a predat spitalului de copii un copil de sex masculin, în etate ca de 6 zile, găsit lepădat în curtea bisericii Silvestru". Altele: Potopul în provincie, Sinucideri îngrozitoare, Biserică trăsnită, Otravă în loc de doctorie, Condamnată la moarte, Teribilă esplozie la Spandau (fabrică nemțească de praf de pușcă, brrr!), Lăcustele se apropie, 12 sate incendiate. Nu sună cam ca știrile noastre t.v.? Altele: Starea civilă,din 4 iuniu: născuți 18, căsătorii nici una
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în prezența mea; nicicînd de sub privirea-mi Nu te mai depărta-vei ca să plîngi pe-ascuns. Și în geloase áripile-mi În veșnicii te-oi strînge, cînd vei ieși sau cînd intra-vei. 170 Tu esti cea care Lumea-ntunecatu-Mi-ai, O, Femeie, otravă minunată". [Acestfel se-nfruntară ziua întreaga printre Peșterile lui Tharmas, În chipuri înfricoșătoare răsucindu-se și-urlînd, urlînd, țipînd pătrunzător, Urlînd, țipînd pătrunzător; amestecîndu-se, trupurile lor în arzătoare suferință se unesc.] Amestecîndu-și strălucirea cu tandrele ei mădulare, apoi spre-nalturi ea pluti
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tremura peste-ale sale stînci întunecoase Sub arborele Tainei, care în groaznicul Abis În aprigă durere să înflorească începu, dînd muguri care se zbăteau În chinurile facerii; și-acuma, florile căzînd, ivitu-s-au 215 Strălucitoare fructe de culori multe și-avînd otrăvuri felurite, Urgii ascunse-n globuri sclipitoare ce lăstărit-au peste arborele viu. Năluca lui Urthona văzu Umbră lui Enitharmon Sub Arborele Tainei printre frunze și fructe. Împurpurîndu-se, strașnicul demon otravă Dragostei duioase-o pregăti. 220 Se frămîntắ de pe o parte
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ivitu-s-au 215 Strălucitoare fructe de culori multe și-avînd otrăvuri felurite, Urgii ascunse-n globuri sclipitoare ce lăstărit-au peste arborele viu. Năluca lui Urthona văzu Umbră lui Enitharmon Sub Arborele Tainei printre frunze și fructe. Împurpurîndu-se, strașnicul demon otravă Dragostei duioase-o pregăti. 220 Se frămîntắ de pe o parte pe-alta, scăldat în lacrimi; plîns-a și-mbrățișat-a Chipul zburător, si in blajine șoapte plăpînda umbră o peți: "A Omenirii cea mai încîntătoare desfătare! Enitharmon, în umbră ascunzîndu-te În tainice cotloane
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Moartea Veșnică și pentru-a lepăda Satana-n Veci. Sinagoga Creat-o-a (pe Vala) din Rodul copacului lui Urizen 285 Prin arte diavolești, îngrozitoare, nelegiuite, ce nu se pot grăi, Perpetuu-nmugurind în nașteri groaznice De chipuri femeiești, frumoase grație otrăvilor ascunse-n taină Ce dau culoare calpei frumuseți: apoi fost-a ascunsă-n Sînul lui Satan falsă Femeie, ca într-un chivot și-ntr-un val 290 Pe care Hristos trebuie să-l rupă, pe ea dezvăluind-o. Fiicele ei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Vesmîntul meu s-a prefăcut în caos și-n piatră luminosu-mi aur. Acolo unde eu cîndva șezut-am, umblu-n durere și restriște ostenit, Căci dinăuntrul sînului meu vestejit, de chinurile-mi strîmtorat, Se prefăcură Grînele-n scaieți și merele-n otravă, 110 Și cîntătoare pasarelele în ciori ucigătoare, si bucuriile-Mi în gemete amare, Glasurile de copii din corturile mele în strigate de prunci lipsiți de apărare, Si întru totul surghiuniți din fața razei de lumină și-a strălucirii dimineții În asta
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe Enion: "poate Iubirea să caute domnie?" (Vala, III, 76; 78), potrivit cuvintelor Domnului: "Și ce ar folosi unui om să cîștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul?" (Matei 16, 26). 111 (III, 35) Intoxication "beție", "otrăvire". Cf. gr. toxicon = otravă din vîrful unei săgeți; toxon = săgeată. Poate exista o legătură cu "săgețile luminii" despre care se va vorbi mai tîrziu, teascurile lui Luvah fiind agentul-poarta transmutărilor: prin ele trec sufletele-particulele de lumină, sînt purificate și eliberate. 112 (III, 51) pluti
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
jumătate Spectru". Așadar, Blake identifica în mod limpede "Spectrul"/spectralul cu "fiara"/animalicul din om (echivalent cu arhetipul jungian al umbrei). 352 (5, 5) urcară ale lui metale: Compară Vala, I, 177: "în buzele și-obrajii ei urcară ale lui otrăvi". 353 (5, 6) al lui chip de stana: Vezi Vala, I, 178: "și-a lui solzoasă-armură îmblînzind-o". 354 (5, 7) Minune: Vezi Vala, I, 179: "Un monstru-ncîntător". 355 (5, 8) Cu voce de femeie: Vezi Vala, I, 180: "Cu glas
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe o martira și îl implora pe Dumnezeu să o primească în Rai, dar Nabucco sosește și ordona că statuia lui Baal să fie distrusă. Că prin farmec statuia cade fără să mai fie nevoie de intervenția oamenilor. Abigaille ia otravă și își mărturisește crimele acceptând că Ismaele și Fenena să-și unească destinele; murind ea îl roagă pe Dumnezeul Israelului să o ierte (Șu me... morente... esanime). Nabucco le cere evreilor să se întoarcă acasă, în patria natală, si sași
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
eroinei principale Doña Sol care a devenit Elvira. Considerând că anumite modificări erau de neevitat, se poate afirma că libretul urmărește fidel piesa lui Hugo. Diferențele majore privesc deznodământul operei: în scenă finală a piesei lui Hugo îndrăgostiții sorb amândoi otravă, în timp ce Ruy de Silva, disperat, se sinucide. Verdi a dorit, după marea scenă de la mormântul lui Charlemagne, un final mai scurt și mai abrupt, astfel că a optat pentru moartea rapidă a lui Ernani. Hugo a obiectat energic la această
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
primește pe Ezio și îi propune să fie de acord cu un armistițiu. Deodată o rafală de vânt stinge majoritatea tortelor. Ascuns, Foresto o informează pe Odabella că în cupă din care urmează să bea Atilla, Uldino a pus o otravă puternică. Dar chiar în clipa când Atilla duce cupă la buze, Odabella, care dorea că inamicul să fie ucis de popriile ei mâini și nu prin trădarea unuia dintre ai lui, îi spune lui Atilla că în cupă se află
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
puternică. Dar chiar în clipa când Atilla duce cupă la buze, Odabella, care dorea că inamicul să fie ucis de popriile ei mâini și nu prin trădarea unuia dintre ai lui, îi spune lui Atilla că în cupă se află otravă. Foresto pretinde că el este cel care a pus otravă în cupă și viața lui este cruțata numai pentru că Odabella cere acest lucru în schimbul faptului că ea a fost cea care l-a avertizat pe Atilla despre pericol. În momentul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
buze, Odabella, care dorea că inamicul să fie ucis de popriile ei mâini și nu prin trădarea unuia dintre ai lui, îi spune lui Atilla că în cupă se află otravă. Foresto pretinde că el este cel care a pus otravă în cupă și viața lui este cruțata numai pentru că Odabella cere acest lucru în schimbul faptului că ea a fost cea care l-a avertizat pe Atilla despre pericol. În momentul în care Atilla anunță nu numai intenția lui de se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Seid. Tabloul 3. Insula corsarilor. Medora așteaptă fără speranță întoarcerea lui Corrado. Veștile despre moartea lui Corrado ajung înainte de sosirea acestuia, prin corsarii care reușiseră să scape din mâinile musulmanilor (Voi tacete...). Convinsă că iubitul ei a murit, Medora soarbe otravă. Deodată apare o corabie care se apropie de insula. În corabie se află Corrado și Gulnara. La sosire Corrado povestește cum a reușit să scape din mâinile musulmanilor. Este însă prea târziu. Medora îi mulțumește Gulnarei pentru a-i fi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
încredere în el deoarece nu-l va trădă. Rodolfo îi mai spune să se pregătească de pe acum fie pentru altar, fie pentru mormânt, deoarece fără Luisa și Raiul ar fi un Infern (L'ara, o l'avello apprestami). Actul III: Otravă O cameră în căsuța lui Miller. Lăură și un grup de săteni o privesc pe Luisa care scrie și comentează cât de repede a disparut fericirea ei (Come în un giorno solo). Lăură încearcă să-i dea de mâncare Luisei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îi cere să afle adevărul: “L-ai iubit pe Wurm?“ și o avertizează să nu mintă, deoarece înainte ca lumânarea de pe masa să se consume se va afla în fața lui Dumnezeu. Ea întreabă de ce și afla că amândoi au băut otravă. “Sunt nevinovată“ sunt cuvintele Luisei care începe să-i povestească lui Rodolfo despre complotul pus la cale de Walter și Wurm. Mânia lui Rodolfo nu cunoaște margini. El blestema ziua în care s-a născut și pe Dumnezeul ostil. Luisa
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]