1,297 matches
-
nefavorabilă. Aflată în exteriorul parcului propriu-zis, această alee completa intregul ansamblu peisagistic al castelului din Banloc. Deși declarați monument al naturii (sic!), pinii ce formează aleea dispar de la an la an, datorită nepăsării democratice. În anul de grație 2006 doar pâlcuri de 2-3 arbori, răsfirate pe o distanță de aproximativ 100 de metri, mai amintesc de fostul "Drum al Andrașului". Situată pe latura de nord a parcului, o poartă ce există și azi, asigura accesul spre și dinspre gara aflată la
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
lui Mihai Viteazul au fost de asemenea mari, trupurile celor căzuți, din ambele tabere, fiind adunate de locuitorii Sibiului și depuse într-o groapă comună. Locul înhumării se cheamă și astăzi "„Movila lui Mihai”". Seara, Mihai Viteazul a ordonat urmărirea pâlcurilor de soldați, pentru a-i împiedica să se regrupeze și să creeze probleme. Cardinalul Báthory fugi cu destinația Moldova, însă pe drum, în munți, a fost capturat de secui, care l-au decapitat la 31 octombrie. Capul cardinalului i-a
Bătălia de la Șelimbăr () [Corola-website/Science/304133_a_305462]
-
ceai verde, deosebit de savuros, servit cu amabilitate de personalul vagonului-restaurant de la tra-diționalul samovar, am intrat în cușeta încercând să mă odihnesc. În acest timp, trenul străbătea în viteză sute de kilometri prin bătrânii codri de aramă, prin taigaua misterioasă cu pâlcuri de mesteceni argintii, peste râuri repezi și mlaștini tenebroase, pe lângă mici localități adormite. Visez grațioasele „lebede” ale lui P.I. Ceaikovski, pe nefericitul romantic A.S. Pușkin și pe marele învingător, țarul reformator, ctitorul noii capitale, Petru cel Mare. Dimineața, micul dejun
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
belșug. Din balcoane fâlfâiau gene lungi, scârțâia răchita. În dreptul unui imobil auster căzuse un covor persan. În puful lui, grăbiții trecători aruncau monede, la noroc. Și gata - liniștea totală, după care, hohote înspumate au dat semnalul în parte, pentru fiecare pâlc de case. Ce bine, ce bine că toate suferințele își luau zborul stoluri-stoluri și că un lanț de jucărie păzea împrejur.(...)" Analiză critică "(...)Așa am deschis biblioteca publică. Cu teancul de opuri cumpărate, cu cele adunate de la neamuri, cu terfeloagele
Matei și Eva () [Corola-website/Science/304303_a_305632]
-
goale la mijloc, cu laturile formate din 3 rânduri de oameni. Pe lângă lipsa de eficiență tactică a unui atac de cavalerie nesusținut, o altă problemă o constituia relieful - panta abruptă și apoi dispunerea celor aproximativ 20 de caree lângă un pâlc de pădure făcea spațiul extrem de îngust pentru acțiunea unei unități de cavalerie atât de numeroase. Disciplinați, fără să intre în panică, englezii păstrează formația și deschid focul la mică distanță, nimerind în plin. Cu prima linie în genunchi, ei formează
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
un fapt foarte grav, aceste trupe putând ataca armata din spate și mai ales putând captura sau dispersa furgoanele cu muniții și material, periclitând capacitatea armatei de a continua lupta. În anul 1812, la Bătălia de la Borodino, o serie de „pâlcuri” de cazaci au ajuns în spatele liniei franceze. Aceste trupe nu puteau realiza mare lucru, deoarece nu erau susținute de artilerie sau infanterie, dar simpla lor prezență atât de aproape de furgoanele de aprovizionare a stârnit o asemenea panică în rândul comandanților
Războiul în epoca napoleoniană () [Corola-website/Science/312671_a_314000]
-
în imediata apropiere a comunei Suatu, la o distanță de 26 km este de Cluj). Această specie nu mai poate fi găsită în nici o altă parte a țării sau a lumii. Prin părțile locului este denumită popular "lintea-pratului". Apare în pâlcuri de pe coastele înierbate, abrupte, pe solurile argiloase mai adânci din partea sud-vestică a rezervației, ocupând rupturile de pe terenurile golașe, cauzate de alunecările de teren. Este o leguminoasă fragilă, zveltă, de o culoare suriu-verzuie, cu frunze uniform repartizate pe tulpină, formate din
Astragalus peterfii () [Corola-website/Science/311701_a_313030]
-
hectare. Aria protejată aflată pe versantul sudic al Munților Rodnei, în zona de obârșie a pârâului Mihăiasa, reprezintă o zonă constituită din roci cristaline ("Masivului Mihăiasa" - 1.804 m, "Stânca Iedului, Bujdeie"), acoperită parțial cu pădure de molid ("Picea abies"), pâlcuri de mesteacăn ("Betula"), poieni și fânețe. Rezervația găzduiește și asigură condiții de cuibărire pentru cocoșul de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), o specie de pasăre care face parte din familia fazanilor ("Phasianidae"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de
Izvoarele Mihăiesei () [Corola-website/Science/311376_a_312705]
-
păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Este evident impactul omului în acest areal, deoarece a desființat aproape total arealul silvostepei, cat și cel al pădurii, înlocuindul cu culturi. Au rămas doar câteva petice de stepă secundară sau pâlcuri de pădure. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde (Tettigonia viridissima), lăcusta călătoare, gândacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata) ( care provoacă pagube culturilor de cartofi) , cărăbușul
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
o stare meditativă de când era lumea lume, așezată în rosturile ei firești, iar omul trebuia să-și găsească rostul, își folosea gândirea că să găsească iubirea, își folosea timpul ca să-și găsească locul. Tot în Someș Guruslău putem admira un pâlc de castani comestibili, iar pe traseu călcăm pe fosile de moluște marine, din vremuri când aceste locuri erau fund de mare. Coborând pe drumul țării, mai la vale, ne iese Tranișul în cale, un sat liniștit cu oameni harnici și
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
Aici el rememorează momentele luptei din 14-15 decembrie 1467 între oștile moldovenești conduse de domnitorul Ștefan cel Mare și cele ungurești ale regelui Matia Corvin, terminată printr-un ""așa măcel, că urla valea de vaiete, armele scăpărau fulgere-n beznă, pâlcuri întregi se abăteau stropșite-n picioarele cailor, și oriîncotro fugeau bieții unguri, tot de Ștefan dădeau"". După cum relatează scriitorul, ""pentru amintirea acelei biruinți, Ștefan a ridicat în Baia Biserica Albă — la ruinele ei, țăranii cu dare de mână, păzitori unei
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
destul de ascendent, avea deja 14-16 case, Ostrovul numai 4-5, dar au fost strămutate în Drepcăuți. Ștefăneștii se numeau astfel pentru că prima locuință aici și-a făcut-o un oarecare Ștefan, deși oamenii îi mai ziceau Copaci, pentru că era aici un pâlc de copaci. Ostrov, de asemenea, în limba vorbită se folosea, deoarece se afla pe locul numit Ostrov. Așezări omenești, însă, au fost pe aceste locuri și mai înainte. În împrejurimile satului se află 8 movile funerare, rămase de la migratorii asiatici
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
sa de oi. Mai târziu când acesta și-a dat duhul, feciorii lui s-au așezat cu traiul aicea, unde au format un cătun și la acest cătun au dat denumirea după tatăl lor. Peste o vreme, a sosit un pâlc de răzeși aduși de Ștefan cel Mare care se întorcea de la o luptă cu tătarii de pe Nistru. În amintire victoriei a fost ridicată Mănăstirea Capriana, situată în vecinătatea acestor locuri. Iar răzeșii s-au statornicit aici păstrând denumirea cătunului. O
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
până sub 800 m, la Noua. Speciile de foioase împăduresc zonele deluroase din această zonă. Sunt de remarcat "fagul", cu variațiile sale, și "alunul". În trecut, depresiunea era acoperită cu întinse păduri de "stejar". Astăzi mai pot fi întâlnite câteva pâlcuri lângă Cristian, și la Poiana Narciselor, declarată rezervație naturală. Pe lângă "narcise", în locul din urmă se mai întâlnesc și alte specii rare, ca "bulbucii de munte", "tămâioare", "stânjenelul siberian" și altele. În mlaștina eutrofă de lângă Dumbrăvița sunt de remarcat speciile de
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
desfășoară o vegetație de pajiști și tufărișuri alpine și subalpine, în care se întâlnesc păiușul roșu (Festuca rubra), iarba vântului (Nardus stricta) și iarba mieilor (Festuca ovina). La peste 1900m. pajiștile sunt alcătuite din coarnă. Spre limita pădurii se dezvoltă pâlcurile de jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus sibirica), smirdar (Rhododendron kotschyi), afin (Vaccinium myrtillus) și merișor (Vaccinium vitis-idaea). Se remarcă prezența zimbrului (Pinus cembra), un arbore ocrotit, în Custura Mătaniei. În zona alpină și subalpină semnalăm prezența caprei negre (Rupicapra rupicapra
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
a sosit în regiune în timpul construcție căii ferate transiberiene. Lanțul Munților Stanovoi formează granița dintre regiunea Amur și Iakutia, crestele lui muntoase întinzându-se în tot nordul regiunii. Zonele muntoase înalte sunt acoperite cu vegetație de tundră arctică și cu pâlcuri de pini siberieni pitici. De-a lungul zonelor de câmpie de-a lungul cursurilor râurilor se află păduri de pini și de mesteceni. Râul Zeia izvorăște din nord-estul Munților Stanovoi și se îndreaptă spre sud pentru a se vărsa în
Regiunea Amur () [Corola-website/Science/305652_a_306981]
-
drum carosabil. La vest pădurea se termină pe panta de nord-est a Dealului Melcilor, în apropiere de Pădurea Mujai care se întinde spre vest. La sud de capătul de sud al pădurii curge valea Bongar, în care se află un pâlc relict de stejar pufos specific stepei sudice. Partea de nord-est a pădurii este mărginită de Valea Lungă, ce trece prin calcare eocene și formează Cheile Baciului, o vale cu versanți asimetrici (partea nordică este stâncoasa și abruptă, cu roci fosilifere, drept care
Pădurea Hoia () [Corola-website/Science/305675_a_307004]
-
aucuparia). "Pădurile de fag" înconjoară ca un brâu masivul pe laturile sale nordice și vestice, ocupând spațiile cuprinse între 500 și 1050 m, iar pe văi urcă pană la 1500 m, îndeosebi în bazinul Grădiștei. În "lungul râurilor" se dezvoltă pâlcuri de anin și specii ierboase, ca: morcovul sălbatic(Daucus carota), floare de nu-ma-uita(Myosotis palustris), ciucuraș(Adenostyles alliariae), stirigoaie(Veratrum album), mușchi(Minium punctatum), pufulița(Epilobium mutans), sovar de munte(Poa trivialis). "Apele curgatoare" constituie mediu prielnic pentru mana de
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
infiltrațiile de conifere etc. Vârstă acestor arbori variază între 150-200 ani. Codrii de Arama sunt situați în comuna Agapia pe dealul Filioara, fiind alcătuiți în cea mai mare parte din goruni seculari. La poalele dealului se află pârâul Filioara cu pâlcuri de răchitișuri și mici mlaștini. În jur sunt pajiști. La asfințit se poate admira sub lumina razelor de soare “văzduhul tămâiet” descris de Mihai Eminescu în "Călin - file de poveste". Toamnă odată cu schimbarea culorii frunzelor peisajele au culori care fac
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
carpenul (Carpinus betulus). Dintre arbuști cel mai des întâlniți sunt sângerul(Cornus sanguinea)și șocul(Sambucus nigra). Există diverși arbuști că: alunul (Corylus avellana), măceșul (Roșa canina), murul (Rubus fructimosus). Cea mai joasă treaptă de relief (lunca), este reprezentată de pâlcuri formate din salcii, rachițe, arini, plopi. Repartiția, densitatea și bogăția faunei sunt în legătură directă cu altitudinea reliefului, specificul florei și impactului factorului antropic asupra arealurilor de dezvoltare ale acesteia. Fauna este reprezentată în principal printr-un număr mare de
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
perioada uraganelor. În urma colonizării insulei, vegetația originală a fost degradată în totalitate datorită activităților umane cum ar fi agricultura, crearea de pășuni și exploatările forestiere pentru construcție și fabricarea cărbunelui de lemn. Actualmente, în afara zonelor urbanizate, vegetația este formată din pâlcuri de pădure mai mult sau mai puțin xerofile în funcție de altitudine, formate din acacii, iar restul teritoriului are un aspect de savană acoperit de ierburi înalte. Primele urme ale populării insulei sunt datate aproximativ acum 6.000 ani. Spre anul 800
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
cea de la mănăstirea vecină, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Începând cu sectorul al doilea, Sectorul Ogivelor, poziționat între Culoarul Stâlpilor și Culoarul Sufocant, peștera devine tot mai interesantă din punct de vedere geomorfologic: dantelării de țurțuri stalactitici, coloane intermediare, domuri, pâlcuri de stalagmite, bazine adânci, scurgeri parietale argiloase, ocru de peșteră, etc., unele dintre forme căpătând chiar denumiri grație spectaculozității lor. Peștera găzduiește o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de peșteră din Ordinul Microchiroptera, Genul Rhynophus, numit popular
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
o ploaie de săgeți asupra inamicului, efectul psihologic era terifiant . Armatele lui Qin Shi Huangdi au fost printre primele care au folosit o tactică făcută celebră ulterior de huni, mongoli și alte popoare ale stepei. Cavaleria deschidea lupta, atacând în pâlcuri mici oștile dușmane și trăgând săgeți din goana calului, retrăgându-se strategic pentru a ataca iarași, hărțuind fără milă inamicul. Când acesta era debusolat, iar rândurile i se răreau considerabil, Huangdi își trimitea la atac infanteria, care îi masacra pe
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
pentru rugăciune. A doua zi, Bono a declarat că albumul trebui intitulat "The Joshua Tree". În acea zi, mergând cu mașina pe șoseaua 190, ei au remarcat un arbore singuratic în deșert, lucru neobișnuit, întrucât planta crește de obicei în pâlcuri. Corbijn spera să găsească un copac singuratic, crezând că ar putea obține fotografii mai bune decât dacă ar fi fotografiat formația cu un pâlc de arbori. Ei au oprit autobuzul și s-au fotografiat timp de circa 20 de minute
The Joshua Tree () [Corola-website/Science/315881_a_317210]