1,700 matches
-
civ., să păstreze fructele (chiria) decât dacă era de bună-credință. În conformitate cu art. 487 C. civ. reclamanta a încetat să mai fie de bună-credință din momentul în care viciile titlului în baza căruia poseda bunul i-au devenit cunoscute, respectiv când pârâta a formulat acțiunea în revendicare a imobilului [în data de 27 martie 1998], care i-a fost și admisă". ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 alin. 1 din Convenție 27. Reclamanții se plâng de încălcarea dreptului lor
HOTĂRÂRE din 24 mai 2006 în Cauza Weissman şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190396_a_191725]
-
dispozițiile art. 1 alin. (1) și cele ale art. 6 sunt neconstituționale, deoarece permit instanței să soluționeze cauza fără a-și exercită obligația de aflare a adevărului, doar pe baza susținerilor creditoarei și pe baza înscrisurilor depuse la dosar, fără ca pârâta să poată solicita și folosi în favoarea sa toate probele pe care le prevede Codul de procedură civilă, contravenindu-se astfel dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, accesul liber la justiție și la un proces echitabil. Se
DECIZIE nr. 458 din 15 mai 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 6 şi art. 8 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188041_a_189370]
-
lege", excepție ridicată de Filofteia Ciobanu într-o cauză civilă având ca obiect judecarea recursului formulat împotriva unei sentințe prin care Judecătoria Brașov a admis acțiunea formulată de Asociația de proprietari nr. 55 din Brașov și a obligat-o pe pârâtă la plata cotelor de întreținere restante. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagmele cuprinse în textele de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece permit includerea în sfera lor și a autoarei excepției, în calitate de debitor al cotelor de
DECIZIE nr. 1.161 din 11 decembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 şi art. 50 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194006_a_195335]
-
Vitipomicola Sâmburești" - S.A. într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii privind ordonanța președințială. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât, datorită procedurii foarte rapide a judecării cererii de ordonanță președințială, pârâta nu are posibilitatea să-și pregătească și să-și susțină în mod corespunzător apărarea. Tribunalul Olt - Secția comercială și de contencios administrativ opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece procedura de urgență instituită de dispozițiile criticate nu aduce vreo
DECIZIE nr. 996 din 6 noiembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 şi art. 582 din Codul de procedură civilă şi ale art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193589_a_194918]
-
fost definită prin lege, iar nu un caz de îngrădire a liberului acces la justiție. De altfel, este de observat că excepția de neconstituționalitate nu a fost invocată de beneficiarul dreptului de proprietate grevat în modalitatea arătată, ci de reclamanta - pârâtă, care, tocmai în baza liberului acces la justiție, a formulat acțiunea în cauza dedusă judecății. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
DECIZIE nr. 309 din 29 martie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187389_a_188718]
-
juridic, mandatul care îi fusese stabilit de instanță. 20. Prin Decizia din 17 octombrie 2000, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul reclamantului. Pasajele relevante din motivele deciziei sunt următoarele: "Așa după cum rezultă din acțiunea introductivă, reclamantul a pretins că pârâta, Regia Autonomă Monetăria Statului, să fie obligată a-i rambursa procentul legal ce i se cuvine în urma reproducerii, multiplicării și valorificării de către aceasta a machetelor grafice pentru însemnul de stat și stema României al căror autor este (...). În cauză, nu
HOTĂRÂRE din 16 noiembrie 2006 privind cauza Dima împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189197_a_190526]
-
-i rambursa procentul legal ce i se cuvine în urma reproducerii, multiplicării și valorificării de către aceasta a machetelor grafice pentru însemnul de stat și stema României al căror autor este (...). În cauză, nu s-a facut nicio dovadă în sensul că pârâta Monetăria Statului a primit sau a executat comenzi pentru reproducerea, multiplicarea și valorificarea însemnului de stat și stemei României, în scopul comercializării și obținerii de profit, ceea ce ar putea justifica pretenția reclamantului asupra unei cote valorice din profitul realizat conform
HOTĂRÂRE din 16 noiembrie 2006 privind cauza Dima împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189197_a_190526]
-
104/1995 ale Ministerului Culturii, sunt lipsite de pertinență în speță, având în vedere obiectul pretențiilor reclamantului, indicat clar în acțiunea introductivă. Cu referire la raportul de expertiză contabilă, consemnările din conținutul acesteia, bazate pe constatările directe, fac dovada că pârâta nu a primit și nici executat comenzi pentru reproducerea însemnului de stat și stemei României în scop de comercializare și obținere de profit. Motivarea în drept și pe dispozițiile art. 9 lit. c) din Legea nr. 8/1996 a soluției
HOTĂRÂRE din 16 noiembrie 2006 privind cauza Dima împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189197_a_190526]
-
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, constând în aceea că autorul excepției nu beneficiază de un proces echitabil, "în condițiile în care, în calitate de proprietar al terenului traversat de o conductă de gaze, nu poate negocia cu pârâta, despăgubirile suferite prin lipsa de folosință a terenului și cheltuielile aferente impozitului plătit timp de 13 ani pe acest teren", Curtea constată că această susținere nu poate fi reținută. Aceasta deoarece în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia Curții Constituționale
DECIZIE nr. 230 din 9 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86, 88, 89 şi 90 din Legea gazelor nr. 351/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176514_a_177843]
-
art. 58 din Convenția cu privire la transporturile internaționale feroviare prevede că "termenul de introducere a acțiunilor judecătorești împotriva căii ferate, cât și acțiunile acesteia împotriva expeditorilor și destinatarilor este de un an". În consecință, se apreciază că "atât reclamanta, cât și pârâta sunt persoane juridice de drept privat român și trebuie să se bucure de o protecție egală din partea legii și sub aspectul termenului special de prescripție a dreptului la acțiune". Totodată, se consideră că, în conformitate cu "principiul simetriei obligațiilor și din rațiuni
DECIZIE nr. 326 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69.1 din Regulamentul de tranSport pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170139_a_171468]
-
proprietate al acționarilor". Se mai arată, de asemenea, că "judecătorul stabilește sau nu cauțiunea în funcție de împrejurările cauzei, raportul juridic dedus analizei, temeinicia motivelor invocate, fiind exclusă suspendarea unei hotărâri AGA atunci când nu există legalitate și temeinicie". În opinia instanței "raționamentul pârâtei este greșit, deoarece pleacă de la prezumția că neobligativitatea cauțiunii permite promovarea și admiterea cererilor de ordonanță în mod șicanatoriu, când, în fapt, prin admiterea unei asemenea cereri de suspendare se împiedică un posibil abuz". Mai mult, se apreciază că "obligativitatea
DECIZIE nr. 209 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168295_a_169624]
-
din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României. Excepția a fost ridicată din oficiu de către instanța de judecată într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul Talal Ali Jarrah în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru străini. În speță, reclamantul contestă decizia Autorității pentru străini prin care, în temeiul art. 70 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , i-a fost respinsă cererea de aprobare a stabilirii domiciliului
DECIZIE nr. 333 din 18 aprilie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România şi ale art. 11 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177861_a_179190]
-
acces la justiție se realizează numai în respectul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, astfel încât orice excludere care ar avea semnificația încălcării egalității de tratament juridic este neconstituțională". Pentru aceste motive, se consideră că atât reclamanta, cât și pârâta, care sunt persoane juridice de drept privat român, trebuie să se bucure de o protecție egală din partea legii și sub aspectul termenului special de prescripție a dreptului la acțiune. Totodată, în conformitate cu principiul simetriei obligațiilor și din rațiuni de egalitate de
DECIZIE nr. 561 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69.1. din Regulamentul de tranSport pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172577_a_173906]
-
statuat că "liberul acces la justiție se realizează numai în respectul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, astfel încât orice excludere care ar avea semnificația încălcării egalității de tratament juridic este neconstituțională". Pentru aceste motive atât reclamanta, cât și pârâta, care sunt persoane juridice de drept privat român, trebuie să se bucure de o protecție egală din partea legii și sub aspectul termenului special de prescripție a dreptului la acțiune. Totodată, în conformitate cu principiul simetriei obligațiilor și din rațiuni de egalitate de
DECIZIE nr. 485 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69.1 din Regulamentul de tranSport pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171800_a_173129]
-
aprobată prin Legea nr. 591/2002 ". Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Argirom Internațional" - S.A. din București în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei acțiuni în contencios administrativ formulate de aceasta în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele de lege criticate instituie o dublă impunere, mai întâi prin stabilirea unor taxe asupra întregii cifre de afaceri a unei societăți comerciale și apoi prin
DECIZIE nr. 517 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 şi ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171867_a_173196]
-
de încredințare a lui V. la Judecătoria din Vac, Ungaria. La 17 mai 1999 reclamantul a solicitat instanței să judece cauza în regim de urgență și să audieze martori. 20. La 21 mai 1999 instanța, prin intermediul Ministerului Justiției, a notificat pârâta din România cu privire la acțiune. 21. La 30 august 1999 reclamantul a solicitat, ca măsură provizorie, încredințarea temporară a lui V. și desființarea dreptului mamei privind încredințarea. 22. La termenul din 8 septembrie 1999 instanța a respins cererea reclamantului privind măsurile
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2005 din 5 aprilie 2005, definitivă la 5 iulie 2005, în Cauza Monory împotriva României şi Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171956_a_173285]
-
Tribunalul din Pest a intervenit în proces în interesul reclamantului și a susținut apelul formulat de acesta la 16 septembrie împotriva hotărârii Judecătoriei din Vac. La 30 septembrie 1999 atât apelul reclamantului, cât și cel al procurorului au fost comunicate pârâtei, care le-a primit în data de 28 decembrie 1999. 24. La 29 octombrie 1999 reclamantul a solicitat judecătoriei să îi încredințeze copilul, cu titlu de măsură provizorie, să desființeze drepturile părintești ale mamei și să procedeze la examinarea de
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2005 din 5 aprilie 2005, definitivă la 5 iulie 2005, în Cauza Monory împotriva României şi Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171956_a_173285]
-
și-a reînnoit cererea de recuzare. 26. La 29 februarie 2000 Tribunalul din Pest a menținut soluția respingerii cererii reclamantului de luare a măsurilor provizorii, dar a dispus reluarea procedurii la judecătorie. Hotărârea, notificată prin intermediul Ministerului ungar, a fost comunicată pârâtei la 29 mai 2000. 27. La 19 mai 2000 judecătoria a dispus efectuarea anchetei sociale la domiciliile ambilor părinți, în vederea stabilirii condițiilor de viață ale acestora. Ancheta socială la domiciliul reclamantului a fost efectuată în data de 8 iunie 2000
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2005 din 5 aprilie 2005, definitivă la 5 iulie 2005, în Cauza Monory împotriva României şi Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171956_a_173285]
-
La 19 mai 2000 judecătoria a dispus efectuarea anchetei sociale la domiciliile ambilor părinți, în vederea stabilirii condițiilor de viață ale acestora. Ancheta socială la domiciliul reclamantului a fost efectuată în data de 8 iunie 2000. Dispoziția instanței a fost comunicată pârâtei la 10 iulie 2000, iar documentația relevantă a fost transmisă Ministerului Justiției la 23 ianuarie 2001, în vederea efectuării unei anchete sociale similare la domiciliul pârâtei din România. 28. Cererile repetate de recuzare formulate de reclamant au fost respinse la 27
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2005 din 5 aprilie 2005, definitivă la 5 iulie 2005, în Cauza Monory împotriva României şi Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171956_a_173285]
-
reclamantului a fost efectuată în data de 8 iunie 2000. Dispoziția instanței a fost comunicată pârâtei la 10 iulie 2000, iar documentația relevantă a fost transmisă Ministerului Justiției la 23 ianuarie 2001, în vederea efectuării unei anchete sociale similare la domiciliul pârâtei din România. 28. Cererile repetate de recuzare formulate de reclamant au fost respinse la 27 septembrie, 26 și 30 octombrie și 11 decembrie 2000. 29. La 5 ianuarie 2001 judecătoria a dispus conexarea cererii de divorț introdusă de reclamant la
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2005 din 5 aprilie 2005, definitivă la 5 iulie 2005, în Cauza Monory împotriva României şi Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171956_a_173285]
-
citarea altor martori. 31. O nouă cerere a reclamantului, din data de 31 ianuarie 2001, pentru luarea măsurilor provizorii, a fost respinsă de instanță la 15 februarie 2001. 32. La termenul din 6 iunie 2001 au fost audiați 4 martori. Pârâta nu s-a prezentat. Instanța a pus în vedere acesteia să prezinte observații pe marginea încheierii de ședință, în termen de 15 zile, precum și să depună un răspuns scris la cererea reclamantului de încredințare a copilului. 33. La 8 iunie
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2005 din 5 aprilie 2005, definitivă la 5 iulie 2005, în Cauza Monory împotriva României şi Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171956_a_173285]
-
acesteia să prezinte observații pe marginea încheierii de ședință, în termen de 15 zile, precum și să depună un răspuns scris la cererea reclamantului de încredințare a copilului. 33. La 8 iunie 2001 un avocat din Ungaria a informat instanța că pârâta l-a împuternicit să o reprezinte în cauză. La 2 iulie 2001 pârâta a formulat cerere reconvențională și a solicitat să îi fie admise probe. 34. La 5 iulie și 30 octombrie 2001 Ministerul ungar a solicitat Ministerului român să
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2005 din 5 aprilie 2005, definitivă la 5 iulie 2005, în Cauza Monory împotriva României şi Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171956_a_173285]
-
zile, precum și să depună un răspuns scris la cererea reclamantului de încredințare a copilului. 33. La 8 iunie 2001 un avocat din Ungaria a informat instanța că pârâta l-a împuternicit să o reprezinte în cauză. La 2 iulie 2001 pârâta a formulat cerere reconvențională și a solicitat să îi fie admise probe. 34. La 5 iulie și 30 octombrie 2001 Ministerul ungar a solicitat Ministerului român să îi comunice dacă este posibilă efectuarea anchetei sociale la domiciliul pârâtei. În răspunsul
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2005 din 5 aprilie 2005, definitivă la 5 iulie 2005, în Cauza Monory împotriva României şi Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171956_a_173285]
-
iulie 2001 pârâta a formulat cerere reconvențională și a solicitat să îi fie admise probe. 34. La 5 iulie și 30 octombrie 2001 Ministerul ungar a solicitat Ministerului român să îi comunice dacă este posibilă efectuarea anchetei sociale la domiciliul pârâtei. În răspunsul său din 10 decembrie 2001 Ministerul român a arătat că documentația s-a pierdut. 35. La termenul din 7 noiembrie 2001 instanța a audiat un martor. Reprezentantul pârâtei a informat instanța că cererea de efectuare a anchetei sociale
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2005 din 5 aprilie 2005, definitivă la 5 iulie 2005, în Cauza Monory împotriva României şi Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171956_a_173285]
-
îi comunice dacă este posibilă efectuarea anchetei sociale la domiciliul pârâtei. În răspunsul său din 10 decembrie 2001 Ministerul român a arătat că documentația s-a pierdut. 35. La termenul din 7 noiembrie 2001 instanța a audiat un martor. Reprezentantul pârâtei a informat instanța că cererea de efectuare a anchetei sociale privind condițiile de viață ale pârâtei a fost comunicată pârâtei din greșeală. În consecință, instanța a solicitat Ministerului ungar să trimită o nouă cerere Judecătoriei Satu Mare. 36. La 8 noiembrie
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2005 din 5 aprilie 2005, definitivă la 5 iulie 2005, în Cauza Monory împotriva României şi Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171956_a_173285]