1,303 matches
-
de Făget și aparține din punct de vedere administrativ de comuna Margina. Așezare mică, atestată documentar la începutul veacului al XVI-lea, la 1717, aceasta avea doar 20 de case. Locuitorii s-au ocupat în trecut cu spălarea aurului din pâraie, precum și cu arderea cărbunilor de lemn, cu bocșeritul. Biserica de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" a fost adusă la 1826 de pe valea Mureșului, din Căpâlnaș. În Căpâlnaș a fost edificată la 1741, după cum reiese din pisania păstrată pe portalul
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
a versanților vulcanilor Antisana, Sincholagua și Cotopaxi. Acești vulcani formează bazinul Amazonului din Peru și Ecuador. Rio Napo se varsă la Puerto Francisco de Orellana în Amazon. Înainte de ajunge în regiunea bazinului Amazon, Napo se formează în Anzi prin confluarea pâraielor rezultate din topirea ghețarilor, pe cursul său superior mai fiind numit și (Jatunyacu - Apa Mare), fluviul fiind numit Napo, la Puerto Napo, după confluarea lui Napo Superior cu Napo Inferior. De aici cursul lui are direcția nord-est, primește apele afluentului
Fluviul Napo () [Corola-website/Science/317858_a_319187]
-
secundare, până la o adâncime de aproximativ 1 m și au aspectul „cărărilor de oi“. Însă, se deosebesc de acestea prin geneză, mărimea brazdelor și prin răspândirea neregulată. b) Alunecările lenticulare, frecvente pe versantul drept al Secașului Mic și în bazinetele pâraielor Lunca Satului, Păuca și Henig, sunt mai adânci și afectează atât pătura de sol cât și roca din substrat. Se produc predominant pe versanții cu valori ale pantelor între 12 și 20o și au la partea superioară o râpă de
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
adâncimi cuprinse între 0,5 și 10 m și apar la zi în cuprinsul luncilor joasee și la baza teraselor inferioare sub formă de izvoare de terasă. Apele curgătoare sunt reprezentate de râurile Mureș, Târnava și Târnava Mică și de pâraie (Râtu, Valea Fărăului, Valea Pănade, Dunărița ș.a.). În cele mai multe cazuri afluenții pâraie au caracter temporar, ele menținându-se vara doar sub forma unui fir îngust de apă. Vegetația naturală este reprezentată de pădurile de stejar pedunculat (Quercus robur) și gorun
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
în cuprinsul luncilor joasee și la baza teraselor inferioare sub formă de izvoare de terasă. Apele curgătoare sunt reprezentate de râurile Mureș, Târnava și Târnava Mică și de pâraie (Râtu, Valea Fărăului, Valea Pănade, Dunărița ș.a.). În cele mai multe cazuri afluenții pâraie au caracter temporar, ele menținându-se vara doar sub forma unui fir îngust de apă. Vegetația naturală este reprezentată de pădurile de stejar pedunculat (Quercus robur) și gorun (Quercus petraea). De-a lungul timpului în locul pădurilor, defrișate în scopul obținerii
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
tradiția neprecizând unde s-ar afla această cetate. Cercetările arheologice efectuate aici au confirmat tradiția orală, fiind descoperite ruinele unei cetăți mai vechi, construite într-o zonă greu accesibilă pe botul unui deal care domină valea râului Suceava și a pârăului Șcheia. Motivele alegerii acestei zone erau de ordin strategic, de aici putând fi supravegheate drumurile dinspre nord și vest (adică dinspre Polonia și Ungaria). Cetatea Șcheia a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Petru al
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
pentru om. Okapi consumă cărbune din copaci arși de fulger. Observații de teren indică că cerințele nutriționale de minerale și de sare sunt completate prin consumarea unui tip de argilă sulfuroasă, de culoare roșie, ușor sărată, găsită lângă râuri și pâraie. Egiptenii antici știau de existența acestor animale, după cum sugerează o imagine sculptată descoperită în Egipt. Deși okapi a fost necunoscut Occidentului până în secolul XX, a fost înfățișat încă de la începutul secolului V î.Hr. pe fațada monumentului Apadana din Persepolis. De
Okapi () [Corola-website/Science/316806_a_318135]
-
m fracționata la jumătate de un bolovan prins între pereți. Jos se ajunge într-o impresionantă sală, dominată de faleză înaltă, deasupra căreia se întrezărește capătul Sălii Mari. Aici vine din dreapta (dintr-o galerie impenetrabila) o apă care adună totalitatea pîraielor întâlnite mai sus. Debitul, acum considerabil, a creat o tipică galerie activă, cu marmite, lingurițe și pereții lustruiți. După două cascade mai mici, apa se varsă la dreapta în Galeria Sifonului care, după prima treaptă de 13 m înălțime și
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
1.591 km. El se varsă în zona asiatică a Irtîșului, fiind un râu care curge în regiunea de graniță dintre Kazahstan și Rusia. Tobolul ia naștere în regiunea de graniță dintre Kazahstan (Qostanai) și Rusia (regiunea Orenburg) prin unirea pâraielor Bosbiie și Kokpektisaipe ce curg pe versanțiil sudici ai munților Ural. De aici traversează platoul Turgai și după ce a alimentat 7 lacuri de acumulare, la 320 km traversează orașul Rudnâi (Kazahstan) și Câmpia Siberiei de Vest. După ținutul Qostanai din
Râul Tobol () [Corola-website/Science/320012_a_321341]
-
de vite. O vatră de așezare umană se afla în apropierea confluenței râului Copăceanca cu râul Răut, la nord de cartierul Dacia. O altă vatră părăsită se află la 1 km distanță de cartierului Bălții Noi, la confluneța a două pâraie, fiind datată cu sfârșitul mileniului IV î.e.n . Pe locul fostei așezări se disting urme de case din nuiele cu lut. Au fost colectate fragmente de oale cu ornamente și picturi, topoare de piatră, vârfuri de săgeți făcute din silex etc.
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
celor două brigăzi ale general-maiorului Gordon Bennett din Divizia 8 australiană răspunderea pentru partea vestică a Singaporelui, inclusiv pentru principalele puncte de invazie din nord-vestul insulei. Zona era ocupată predominant de mlaștini cu mangrove și jungle, întretăiate de râuri și pâraie. În inima acestei „Zone de Vest” se afla RAF Tengah, la acea vreme principalul aerodrom din Singapore. Brigada 22 australiană a primit un sector larg de 16 km din vest, iar Brigada 27 avea în grijă o zonă de aflată
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
în cele din urmă numărul din ce în ce mai mare de japonezi - și superioritatea artileriei, avioanelor și serviciilor militare de informații - a început să-și spună cuvântul. În nord-vestul insulei, ei au exploatat spațiile dintre liniile răspândite ale Aliaților în zonele râurilor și pâraielor. Până la miezul nopții, cele două brigăzi australiene pierduseră comunicațiile între ele și Brigada 22 a fost forțată să se retragă. La ora 1am au debarcat alte trupe japoneze în nord-vestul insulei, și au intrat în acțiune ultimele trupe australiene de
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
Măgura Gârcina (873 m); la est de culmea Hălăgeanu (1017) și Vârful Muncelul (1067 m), la vest de Dealul Piciorul Crucii și Piciorul Rotund. Forma lacului este alungită în lungul văii principale pe direcția NV - SE, iar la confluența cu pâraiele Cuiejdel și Glodu, se ramifică pe cele două văi cu extinderea mai mare pe valea principală. Dimensiunile (2011), sunt: lungime 1.004,82 m, lățimea între 19,25 m și 282,6 m cu o medie de 138,83 m
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
între 25 m spre malul drept și 30 m spre malul stâng și o lungime de circa 80 m. Bazinul de alimentare al lacului are o suprafață de 8,75 km2 - majoritatea din subbazinului pârâului Cuiejdel și restul din subbazinele pâraielor Glodu și ale afluenților mai mici de pe versanți. Scurgerea din cuveta lacului în albia Cuiejdelului se realizează printr-o deschidere de aproximativ 3 metri aflată la contactul barajului cu versantul drept al văii. În aval de lac mai există patru
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
sunt un punct important de atracție turistică. Cheile se află în parcul național Samaria. Aici, pe o distanță de 13 km, se poate bea numai apă de izvor, ba chiar și în portul Agia Roumeli apa potabilă provine numai din pâraiele de munte. Abia la ieșirea sudică din parc, pe malul Mării Libiei, se află câteva chioșcuri. Pentru turiștii care nu sunt antrenați, nu este recomandată vizitarea defileului, care are o lungime de 17 km, cu diferență de nivel de 1200
Cheile Samaria () [Corola-website/Science/317286_a_318615]
-
este valea râului Ialomița, având o parte superioară montană, situată între Mecetul Turcesc și Pietroșița, în munții Bucegi. adună apele din pâraiele Bătrână, Doamnele, Obârșia, Sugari și se întinde prin centrul masivului Bucegi formând în trecerea să cheile Urșilor, cheile Peșterii, cheile Coteanu, cheile Tătarului, cheile Zănoagei, cheile Orzei și cheile Ialomiței. Valea Ialomiței prezintă diverse forme de relief: relief glaciar, circuri
Valea Ialomiței () [Corola-website/Science/317397_a_318726]
-
lui afluenți) sau are puțină apă, dar în regiunea în care își schimbă direcția, începe să aibă apă și își mărește debitul, așa încât la vărsare apare că un parau viguros, capabil să transporte și să depună mari cantități de aluviuni. Pâraiele de la exteriorul Bucegilor aparțin bazinelor Prahova și Oltului. Pâraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlătoarea, Babelor, Peleș și Zgarbura se varsă în Prahova. Versantul nordic este drenat de pâraiele Glajariei, Malaiești, Țigănești, care, reunite, formează Ghimbavul. Pârâul Ciubotei, Gaură - pătrunsa mult în interiorul
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
în care își schimbă direcția, începe să aibă apă și își mărește debitul, așa încât la vărsare apare că un parau viguros, capabil să transporte și să depună mari cantități de aluviuni. Pâraiele de la exteriorul Bucegilor aparțin bazinelor Prahova și Oltului. Pâraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlătoarea, Babelor, Peleș și Zgarbura se varsă în Prahova. Versantul nordic este drenat de pâraiele Glajariei, Malaiești, Țigănești, care, reunite, formează Ghimbavul. Pârâul Ciubotei, Gaură - pătrunsa mult în interiorul masivului - si Grohotișul converg spre Bârsa apele lor îndreptându
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
un parau viguros, capabil să transporte și să depună mari cantități de aluviuni. Pâraiele de la exteriorul Bucegilor aparțin bazinelor Prahova și Oltului. Pâraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlătoarea, Babelor, Peleș și Zgarbura se varsă în Prahova. Versantul nordic este drenat de pâraiele Glajariei, Malaiești, Țigănești, care, reunite, formează Ghimbavul. Pârâul Ciubotei, Gaură - pătrunsa mult în interiorul masivului - si Grohotișul converg spre Bârsa apele lor îndreptându-se spre Olt. Pâraiele care drenează abruptul Bucegilor au panțe repezi și sunt seci cea mai mare parte
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Urlătoarea, Babelor, Peleș și Zgarbura se varsă în Prahova. Versantul nordic este drenat de pâraiele Glajariei, Malaiești, Țigănești, care, reunite, formează Ghimbavul. Pârâul Ciubotei, Gaură - pătrunsa mult în interiorul masivului - si Grohotișul converg spre Bârsa apele lor îndreptându-se spre Olt. Pâraiele care drenează abruptul Bucegilor au panțe repezi și sunt seci cea mai mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situează mult mai jos, la 1000-1300m altitudine, la baza conglomeratelor și sunt determinate de formațiunile impermeabile barremian - apțiene
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
se situează mult mai jos, la 1000-1300m altitudine, la baza conglomeratelor și sunt determinate de formațiunile impermeabile barremian - apțiene. Se poate vorbi de o linie de izvoare ce înconjoară abruptul Bucegilor pe toate lațurile sale. Mai jos de ea toate pâraiele au scurgere permanentă. Marea varietate a factorilor pedogenetici (climă, vegetație, substrat litologic, relief), la care se adaugă aceea a vârstei absolute a diferitelor soluri, a determinat în Masivul Bucegi formarea tuturor seriilor genetice de soluri montane și alpine. În general
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 2 hectare. Aria protejată cunoscută de localnici sub denumirea „La Gloduri” se află la ieșirea din satul Monor, la confluența pâraielor „Pârgului” și „Luțului” și reprezintă o zonă mlăștinoasă în arealul căreia se află câteva structuri conice (vulcani noroioși) alcătuite din sedimente (marne, gresii, argile) atribuite Miocenului. Vulcanii noroioși sunt formațiuni create de gazele naturale provenite de la mare adâncime, care ies
Vulcanii noroioși „La Gloduri” () [Corola-website/Science/325389_a_326718]
-
C. Suprafața regiunii Aravá este de circa 3,000 kmp, jumătate din ea găsindu-se în Israel. iar cealaltă jumătate în Iordania. Prin mijlocul regiunii Aravá trece albia râului Nahal Haaravá sau Wadi Araba, care colectează apele principalelor râuri și pâraie care vin din Munții Edomului din est și din Munții Neghev din vest. Valea Aravá se divide, la rândul ei, în trei zone: Principalul bazin hidrografic din este cel al rîului (ebr. Nahal Arava)(ar.Wadi'Araba) care se drenează
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
vulturica onaltă ("Hieracium piloselloides"), urechelnița ("Jovibarba hirta"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), șoaldina acră ("Sedum acre"), borșișorul ("Sempervivum marmoreum"), pojarnița perforată ("Hypericum perforatum"), drobul de munte ("Cytisus hirsutus"). În timpul lunilor de vară de-a lungul fluxului de apă al celor două pâraie (Corbul și Minerul) putem admira lăptucul oii ("Telekia speciosa") care poate ajunge uneori la 2 m înălțime. Imaginea generală a florei din rezervație prezintă un aspect caracteristic (stratificare inversă) datorită fenomenului meteorologic de inversiune de temperatură. În jurul orașului Băile Tușnad
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
Sucevița, la rândul său fiind afluent al râului Suceava (ce izvorăște din vârful Lupcina-1590 m din Obcina Mestecănișului ), afluent de gradul I al râului Siretafluent de gradul I al râului Siret, cu direcție de curgere NV-SE. Teritoriul Comunei cuprinde pâraiele Sucevița și Volovăț, alimentate mai ales în vremea ploilor, de pârâiașe mici: Iaslovăț, Pârâul Vadului, Surducul. Vechile documente, care vorbesc de hotarele Volovățului, amintesc și de Pârâul Sec (Sekul), Scursura Pârâului, Pârâul Făgețel, Pârâul „Rediza", Pârâul Toplița. Unele din ele
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]