1,309 matches
-
4. schemă fluxului informațional operativ-decizional pentru apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase; 5. tabelul cuprinzând date caracteristice de apărare a obiectivelor inundabile (tabel tip), care să conțină: - numărul curent; - curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localității-râuri, pâraie locale, vai nepermanente, torenți), baraj existent a cărui avariere poate conduce la inundarea localității; - denumirea obiectivelor din zona inundabila (pentru fiecare curs de apă în parte): nr. gospodării, nr. obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, căi de comunicație, rețele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
alpină ( (Montifringilla nivalis), vânturelul (Falco tinnunculus), gai ( (Montifringilla nivalis), vânturelul (Falco tinnunculus), gaița de munte (Nucifraga caryocatactes), ș șorecarul comun (Buteo buteo), brumărița de stâncă (Prunella collaris), bufnița (Bubo bubo), forfecuța (Loxia curvirostra), pițigoiul mare (P (Parus major) etc. Apele pâraielor mici din regiunea Rarăului și Giumalăului, puțin adânci dar bine oxigenate, ca ș și apele râurilor Moldova și Bistrița reprezintă biotopuri din cele mai favorabile pentru p biotopuri din cele mai favorabile pentru păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), păstrăvul curcubeu
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
se impune executarea unui număr mai mare de lucrări de artă și consolidare, comparativ cu zonele de șes și de coline. Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────────┐ │Nr. │ │Costuri unitare - munte 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, din care: 4.1.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
sau piatră spartă; - lucrările de artă cu caracter definitiv, dimensionate la convoiul de calcul A10-S30 și cu verificarea la convoiul ATF25. Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă. III.2. Date tehnice: - platforma 3,5 m; - suprastructura 20-30 cm împietruire simplă; - 10-15 cm balast pentru reprofilare; - acostamentele amenajate balastate; - asigurarea scurgerii apelor: rigole, șanțuri de pământ sau dalate; - lucrări de artă - ziduri de sprijin la apă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
se impune executarea unui număr mai mare de lucrări de artă și consolidare, comparativ cu zonele de șes și de coline. Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 ┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐ │Nr. 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
sau piatră spartă; - lucrările de artă cu caracter definitiv, dimensionate la convoiul de calcul A10-S30 și cu verificarea la convoiul ATF25. Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă. III.2. Date tehnice: - platforma 3,5 m; - suprastructura 20-30 cm împietruire simplă; - 10-15 cm balast pentru reprofilare; - acostamentele amenajate balastate; - asigurarea scurgerii apelor: rigole, șanțuri de pământ sau dalate; - lucrări de artă - ziduri de sprijin la apă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
13 a fost modificată de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 815 din 29 septembrie 2014 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 740 din 10 octombrie 2014. v) depozitarea de materiale lemnoase, crăci sau resturi de exploatare în albiile pâraielor și văilor ori în locuri expuse viiturilor este interzisă; ... w) volumul arborilor distruși și/sau prejudiciați se determină prin inventariere, cu stabilirea volumului pentru fiecare arbore în parte, pe baza tabelelor de cubaj, și se adaugă la volumul actului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233099_a_234428]
-
și de agrement, în cele cu rol de protecție din jurul orașelor și stațiunilor balneoclimaterice sau în cele situate lângă drumuri naționale și județene, resturile de exploatare se strâng în grămezi, în afara potecilor și cărărilor de interes turistic, a văilor și pâraielor din interiorul parchetului. ... Secțiunea B Reprimirea parchetelor Articolul 25 (1) Reprimirea parchetelor se realizează de către emitentul autorizației de exploatare până cel târziu la data expirării termenului de exploatare prevăzut în autorizație, prin întocmirea unui proces-verbal de reprimire a parchetului. ... (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233099_a_234428]
-
din cel respirator, precum și din intestine și ficat. A fost folosit de nativii americani pe post de diaforetic, bazat pe ideea că a elimina toxinele prin transpirație ajută la vindecare. Această plantă crește în mlaștini sau pe malurile râurilor și pâraielor, deci poate fi utilizată pentru răceli, gripă sau alte boli „umede”. Florile sunt albe, deci cred că este un bun tonic pentru purificarea sângelui în timpul bolilor. Istoria acestei plante este interesantă. A fost folosită de primii fitoterapeuți pentru a pune
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Eyre conține Lacul Eyre, zona cea mai joasă din Australia (15 m sub nivelul mării), la sud de dunele roșietice ale Deșertului Simpson, cu o suprafață de 9.700 km2 și o adâncime maximă de 5,5 m, alimentat de pâraie temporare din centrul Australiei 31. Lacul Eyre are cele mai mari variații ale suprafeței, Între 8000 km2 și 15.000 km2 când aportul apelor aduse de râuri este mai bogat, adâncimea medie de numai un metru. A fost descoperit În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și de obicei în Subcarpații externi. Pe teritoriul localității nu sunt exploatări de sare, deși în urma forajelor s-a constatat că în zona Vf. Drăgănesii există un strat de sare de circa 200 - 300 m grosime. Singurii martori pot fi pâraiele cu apă sărată, numite de localnici „sărături”, (exemple: Vâlceaua Sărată, Vâlceaua Sărăturii) sau fântâni cu apă sărată numite „saramură”. Petrolul are origine organică și ca și sarea este legat de diapirismul subcarpatic. În regiune, petrolul a cunoscut diferite etape de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de fenomenul de eroziune, cu rol deosebit în accelerarea sau atenuarea degradării reliefului, în special al versanților. Condițiile morfostructurale și litologice din bazinul deluros al Proviței și Prahovei și mai ales condițiile favorabile existente în bazinele hidrografice ale afluenților săi (pâraie și torenți) au generat mari alunecări de teren, ravenări imense, eroziuni, curgeri de noroi, etc.(fig. 7) II.1.5 TERASELE PÂRÂULUI PROVIȚA Dintre râurile care ies în câmpie de sine stătătoare după ce mai înainte au traversat Subcarpații, „râul cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
până la vărsare - cu terase. În cursul superior, în profil transversal, valea e formată din două văi îmbucate una într-alta : a) valea veche cu forme de maturitate - vârsta ciclul - IV, b) valea tânără. Astfel se prezintă de la izvoare (cele două pâraie care o formează Ocina și Târsa). Nivelele Proviței în localitatea Provița (arie depresionară): - t4 :10m - nivel inferior ce începe de la Fricoasa, se desprinde din talveg la o ruptură de pantă. - t3 : 60m - ca și t4, este convergent spre amunte, unde
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mult de Prahova. Interfluviile ce însoțesc pârâul sunt un complex de dealuri uniforme ca înălțime, constituite din pături pliocene îndeosebi levantine, frecvent acoperite cu păduri de stejar. II.2.1 AFLUENȚII PROVIȚEI ÎN COMUNA PROVIȚA DE JOS Afluenții sunt mici pâraie. Cele mai importante sunt Purcăreața și Vâlceaua Sărată. Chiar dacă aceștia au debite mai mici, alimentarea fiind pluvio-nivală, de multe ori, la precipitații însemnate ei au avut contribuții importante la modificarea reliefului. Dacă în anii trecuți cel puțin două aveau cursuri
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus) - întâlnit ici-colo, - salcâmul (Robina pseudoaccacia), - fagul (Fagus silvatica), - mesteacănul (Betula pendula) - care este întâlnit la altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și salcia (Salix alba sau Salix rosa), iar în lunci tufișurile de răchită și cătină (Hippophaes rhamnoides) Vegetația arbustivă este alcătuită din: - alun (Corylus avellana), - lemn câinesc (Ligustrum vulgaris
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
medius, D. minor), - cuc (Cuculus canorus), - pupăză (Upupa epops), - pițigoi (Parus lugubris), - sticlete, mierlă, - gheonoaie (Picus viridis), - fazan (Phaseanus colchicus) - pe cale de dispariție în lunca Proviței). Dintre reptile amintesc: șarpele alb, vipera comună, șopârla, gușterul și foarte rar pe văile pâraielor Purcăreața și Drăgăneasa - broasca țestoasă (Testudo hermanii hermanii). În fauna acvatică întâlnim mreana (Barbus barbus) și cleanul (Leuciscus leuciscus). Alături de acestea trăiesc insecte, gasteropode, etc. II. 4. 3 SOLURILE Solurile sunt în strânsă corelare cu roca și vegetația. Conform Hărții
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
tracic, identificat în diferite surse - Latron; deși găsim în vocabularul latin Latro-Latronis, trecut în română aproape neschimbat și cu același sens - Lotru. Rădăcina indoeuropeană guel = a izvorî a fost identificată în hidronimul antic Gilpil pentru Gilort, precum și în numele Jaleșului, ambele pâraie afluenți ai Jiului. Jaleșul își are originea într-un puternic izvor vocluzian, de la Runcul Gorjului. Axă Hidrografică a Olteniei, Jiul apare în hidronimia acesteia ca un arbore cu rădăcini și ramuri bogate. În Muntenia, Arcudei din preajma Bucureștiului, C. Poghirc îi
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Traian 58, aplicată pe râul antic Axios. Decretul de hotărnicie (Horothesia), de la trecerea din secolul I e.n. la secolul II e.n., datorat lui Laberius Maximus, guvernator al Moesiei Inferioare, referitor la teritoriul rural al Histriei, ia ca repere și 5 pâraie dobrogene, dintre acestea numai unul pare a ține de substratul traco-dacic, celelalte având rezonanță latină, așa cum se va vedea mai departe. Hidronimul de substrat este Gabranus, din rădăcina indoeuropeană guebh, cu sensul de "a cufunda". În nord-vestul fostului teritoriu histrian
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
celelalte având rezonanță latină, așa cum se va vedea mai departe. Hidronimul de substrat este Gabranus, din rădăcina indoeuropeană guebh, cu sensul de "a cufunda". În nord-vestul fostului teritoriu histrian, în apropierea localității rurale Garvăn, se varsă în lunca Dunării două pâraie cu nume slave: Jijila și Sorniac. Ținând seama de toponimul atât de apropiat de hidronimul antic, s-ar putea ca unul dintre aceste pâraie să reprezinte Gabranus-ul din hotărnicie, ce și-a pierdut numele antic. Limba latină a completat hidronimia
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
În nord-vestul fostului teritoriu histrian, în apropierea localității rurale Garvăn, se varsă în lunca Dunării două pâraie cu nume slave: Jijila și Sorniac. Ținând seama de toponimul atât de apropiat de hidronimul antic, s-ar putea ca unul dintre aceste pâraie să reprezinte Gabranus-ul din hotărnicie, ce și-a pierdut numele antic. Limba latină a completat hidronimia minoră. Cuvintele cu origine latină de uz curent, legate de ape, sunt numeroase în limba română. Completăm acum o mențiune sumară dată în capitolul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
poartă o regiune din Banat, pe râul Nera, țara Almașului. Râul Arieș, afluent al Mureșului din interiorul inelului carpatic, este un râu cu nisipuri aurifere, caracteristică ce i-a dat și numele (lat. aureus). În Transilvania, afluenți ai Mureșului sunt pîraiele: Pluvaia (lat. pluvia, în legătură cu ploaia), arătând caracterul pluvial al regimului său și Apa Chioarului, al cărei nume se referă la limpezimea sa (lat. clarus). În Țara Almașului, din Banatul carașovean, curge pe sub versantul sudic al Semenicului râul Nera, cu nume
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Cerna. În zonă, în Banatul carașovean, există tradiția unor Craiu Iovan sau Iova (B. P. Hasdeu 63). Firește, în țară, lista este mult mai lungă. Cu rezonanță slavă avem, în regiunile de câmpie, numeroși afluenți ai râurilor mari sau chiar pâraie vărsîndu-se direct în Dunăre, precum: - în sudul Olteniei, Topolnița, Bistrița, Desnățui; - în Muntenia, cu calitatea de afluenți: Topologul, Neajlovul, Ilfovățul, Dâmbovița, Prahova, Rîmnicu, sau - vărsîndu-se direct în Dunăre: Mostiștea, Gălățuiu, Călmățuiu. Mostiștea, de la slavul most = pod, și-a luat numele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
solului, având de obicei loc în straturi subțiri sau în șuvoaie, acoperind cea mai mare parte a solului; o scurgerea în albii este procesul care are loc în albii, în care se concentrează apa provenind din scurgerea de suprafață, formând pâraie, râuri și fluvii; o scurgerea subterană este scurgerea care are loc sub suprafața solului, fie prin stratele freatice, fie prin stratele acvifere de adâncime. Apa din stratele subterane se reîntoarce la suprafață fie prin izvoare, fie prin infiltrație în râuri
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
immense fuite du temps) qui nous semble représentatif, fragment accompagné par quelques versions en français qui font pârtie de notre corpus : Poate a pierit sub stânci. Poate s-a cufundat în pământ. În zadar i-aștept veștile, numai peșteri răsună, pâraie se cer în adânc. (În marea trecere) (Blaga, 2010 : 106) Peut-être a-t-elle péri sous leș roches. Peut-être a-t-elle plongé dans la terre. C'est en vain que j'attends de șes messages, seules leș grottes résonnent, leș ruisseaux aspirent aux
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
prosodique, on remarque dans le texte source la présence du vers libre, auquel s'ajoute une rime subtile du deuxième et du dernier vers (" pământ "/" adânc "), rime à écho folklorique qui joue sur l'assonance de la voyelle " a " : " stânci "/" pământ "/" pâraie "/" adânc ". Une analyse des versions en français nous indique qu'en général cet effet phonique n'a pas été rendu avec leș moyens de la langue cible : leș traducteurs ne se șont pas donné la peine de trouver en français un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]