1,745 matches
-
murdar; neajuns; neajutorat; nebun; necazuri; necesitate; necinste; necuvenit; nedemn; nedrept; nedreptate; needucat; neglijență; negustor; neîncredere; neînțelegere; nelegiuitor; nemilos; neobrăzat; neprețuit; neprins; nerecunoscător; nerușinat; nervi; nesocotit; netrebnic; netrebnicie; nevoiaș; noaptea; om mascat; om cu mască; oameni; oportunist; opunere; pagubă; Păcală; păcat; păcătui; păgîn; periculos; persoană; pierdut; politic; politicieni; polițai; poliția; polițist; și polițist; portmoneu; portofel; precauție; preot; primejdie; fără principii; prinde; profesional; puradel; răpitor; răutate; relativ; roată; Robin Hood; Românii; sac; satan; său; fără scrupule; slab; soț; sparge; spargere; sperietură; spion; străin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîrșav; mîrșăvie; moarte; murdar; murdari; necredincios; nedemn; nefamilist; neînțelegere; nemulțumit; nenorocire; nenorocit; neplăcut; nerespectat; nervos; nervozitate; nesăbuință; neserios; nesimțită; nimic; nu mai fac; nulitate; obișnuință; obosi; omul; opinie; opoziție; oribil; oriunde; pa! pa!; parșiv; partener; pasaj; pat; păcălește; a păcăli; păcătui; păgubi; părăsire; penibil; pereche; a 3-a persoană; pierde; plecare; plînge; plutește; politician; Ponta; dacă poți; prăda; preacurvie; prefăcătorie; prefăcut; prietena; prieteni; profita; a profita de ocazie; proști; prostul; putere; răufăcător; a fi rău; reacții; rece; regrete; relații; remușcare; repulsie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a măsura; fără minte; minți; mîndrie; moare; moarte; fără motiv; mult; muncă; mustra; neam; necinstit; necunoștință de cauză; negru; neînțelegător; neînțelegere; nemilos; neplăcere; nepotrivit; nevinovat; niciodată; nu; obiectivitate; a ocărî; ocupație; omenește; omora; opinie; ordin; oricare; pe oricine; pară; păcătos; păcătui; părăsi; a pedepsi; pentru; o persoană; politică; Ponta; popor; preconcepții; preot; problemă; promite; proteja; pușcărie; putere; rațional; răutăcios; reacție; fără rost; sală de judecată; scaun; scrupule; sever; siguranță; singur; a socoti; spaimă; spune; striga; strigăte; strîmb; subiectiv; supărări; superioritate; surpriză
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lega un legămînt; legătură; lege; lucruri; mărturie; mărturisi; minciuni; că nu minți; multe; munți; murdar; nebunie; needucat; negativ; pe negru; neîndreptăți; neînțelegere; nenorocire; nepoliticos; nervi; nervozitate; nesiguranță; nevoie; niciodată; nou; ocară; onest; onoare; orice; oriunde; pact; papa; patrie; păcătos; a păcătui; păstra; penibil; politică; popă; prefăcut; preot; promis; promisese; a face o promisiune; promisiuni; promitere; prompt; prost; rece; religie; repede; respect; respectare; responsabil; responsabilitate; roșu; a se ruga; serios; seriozitate; simți; sinceritate; slăbiciune; soare; soldat; solitar; speră; spor; Steaua București; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încălcare; de moarte; mort; mortal; mov; multe; murdar; murdărie; nasol; natural; necinste; necurățenie; necuvenit; nefericire; neglijare; de neiertat; neîncredere; neînțelegere; nelipsit; nenoroc; nenorocire; nepermis; nereligios; de noi; noroc; obraznici; omenesc; omenie; omul; pacoste; pact; îmi pare rău; păcat; păcătoasă; a păcătui; pedeapsă/iad; perversă; să pierzi; picior; pierdut; plimbare; popă; porunci; prejudecată; prihană; probleme; prostituție; punct; rău făcut; rău necesar; răutăți; rea-voință; reacție; regăsire; regulă; relativ; cu respect; respingere; rugăciune; sacrificiu rău; sănătos; săvîrși; sentiment; sfînt; sfîrșit; spaimă; strașnic; stricăciune; suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ci o extind chiar asupra unor lucruri pe care nu le Înțeleg, care În sine Îmi sunt indiferente; astfel, ea pierde cu ușurință drumul și alege falsul ca adevăr și răul ca bun; ceea ce face să mă Înșel și să păcătuiesc”. Rătăcit de voință, dincolo de limitele sale firești, intelectul stabilește relații și dă naștere unor idei care nu au nici un fundament real. Această rătăcire a intelectului este un alt tip de eroare pe care o identifică Descartes. Mai departe, dacă supunem
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
sunt toate lighioaiele, numai șerpi nu. Șerpele dintâi era zburător, avea aripi și picioare, ședea în rai și era bun la Dumnezeu, dar el a primit duh rău într-însul, pe diavol, și a învățat-o pe Eva de au păcătuit. Dumnezeu s-a mâniat și i-a dat, atât pe dânșii, cât și pe șerpe, afară din rai, iar șerpelui i-a luat picioarele și aripile și l-a trântit jos. I-a spus să se târâie ca funia și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o "poveste" de tranziție, atât de... estică, despre o lume înfrântă și una acaparatoare, cu un inevitabil aer agresiv, dar, poate, cu nimic mai bună sau mai rea decât cea care moare. Ranevskaia și Lopahin sunt pilonii acestor două lumi, păcătuind una prin inconștiență, celălalt prin exces de luciditate, iar spectacolul lui Alexa Visarion chiar e, în cea mai mare măsură, un duet al lor, al unei Gabriela Baciu fragile, cu o privire ușor extatică, ca sub un drog al nefericirii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la câteva ore după asasinarea lui Iorga și Virgil Madgearu) celebrându-i nu pe aceștia, vai, ci "Profilul interior al Căpitanului", unele pasaje din "Schimbarea la față a României" (primele două ediții, nu cele cosmetizare și republicate după 1990), ce păcătuiau "printr-un antisemitism apăsat și spectaculos, dar și prin violente și suculente accente antimaghiare". Pătruns doar de o culpabilitate metafizică, fără însă a-și revendica o vină de ordin moral, moralistul de la Rășinari nu pregetă să-și sancționeze frații negativi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
iar îngerii sunt rugați să aibă grijă de staul, de livadă, de ființele fără apărare, versurile constituindu-se într-un "gingaș franciscanism arghezian". Viața fremătătoare este căutată sub semnul universalului, pretutindeni, sub rotirea astrelor, sau în chilia călugărului Iakint, care păcătuiește alături de o fată: "La el, azi-noapte, în chilie/ A-ntârziat o fată vie,/ Cu sânii tari, cu coapsa fină/ De alăută florentină". În Morgenstimmung, melosul sugerează o atmosferă, o stare de spirit difuză, iar feminitatea pune în mișcare cântecul miraculos, sublimul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dominată de violență, unde Ghiță își justifică reacțiile pe seama destinului: Cine poate să scape de soarta ce-i este scrisă?" sau "așa mi-a fost rânduit". Spre deosebire de el, Ana nu găsește drumul spre sufletul soțului, asistă la prăbușirea acestuia și păcătuiește din orgoliu rănit. Ea îl acceptă pe Lică nu din dragoste, ci pentru că existența ei devenise confuză. Ea a înțeles de la început firea malefică a porcarului care exercită o înrâurire nefastă asupra celor din jur. E primejdios, nestăpânit, primitiv, impulsiv
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
trebuie să ți se furnizeze și limitele. Adică, să ți se spună unde să te oprești dacă se ivesc tentațiile sexuale. În ceea ce i privește pe părinți, interdicția spune „să nu rămâi singură cu un băiat“. Biserica spune „să nu păcătuiești nici cu gândul“. Iar concepția ta despre viață ar putea spune: „te poți masturba, dar nu prea mult“. Din experiența mea medicală reiese că de foarte multe ori aceste limite sunt încălcate. Ba mai mult, din cauza lor, subconștientul tău se
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
se ridica la numai un taler. Gloaba este adânc înrădăcinată în mentalitatea colectivă, iar cel care a comis un păcat trupesc știe cătrebuie s-o dea și, oricât se va ascunde, nu va scăpa. De exemplu, Marin, prins că a păcătuit cu stăpâna sa, fuge de teama bătăilor aplicate de soțul acesteia, dar nu uită să lase banii de gloabă. Numărul celor judecați la Mitropolie este foarte mare, dar Biserica n-a folosit informația strânsă în condici pentru a elabora manuale
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în demersul lor. Unele dintre căsătorii s au destrămat după această domnie, dar practica a continuat, puterii fiindu-i foarte greu s-o mai controleze. Cum poate Biserica să-i îndemne pe enoriași să trăiască în curățenie și să nu păcătuiască, din moment ce nu există responsabilitate individuală pentru faptele comise în fața judecății divine? Dumnezeu este mare, bun și iertător, așa cum se înfățișează și mitropolitul lor. Vor fi de ajuns câteva danii la sfârșitul vieții și păcătosul poate cumpăra un loc în rai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vreme; Maria intervine însă cu precizările necesare făcute sub jurământ și înaintea sfintelor icoane: basmaua îi aparține, într-adevăr, dar Pană i-a cerut-o să și pună niște bani în ea ca să nu-i piardă și, nu ar putea păcătui cu soțul numitei din simplul motiv că ele două se înrudesc. O altă Maria, proprietara casei în care se află presupusa amantă, vine și ea în instanță și mărturisește sub blestem că Pană nu s-a comportat niciodată ca un
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fetei, considerată bună de măritat din momentul ajungerii la pubertate. Intervenție punctuală în cazul Vladei din satul Rădești, județul Muscel, în vârstă de 30 de ani; ea îl cere de soț pe Ion, olar din același sat, cu care a păcătuit, cu care are un copil. Sentința judecătorului local, Ianache sluger, trimite la prevederile legislative: „pravilele apără a nu săvârși o nuntă ca aceasta, a fi mai mare soția decât bărbatul, ci totdeauna să fie bărbatul mai mare decât nevasta, că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lanț de gât și în fia re... bă tând-o în toate zilele de moarte ca pe hoți și în frico șând-o că va să o îm puș te de nu-i va spune un nume de om cu care au păcătuit“. După ce află numele dorit, so țul trece la punerea în scenă a ritualului și asta pentru pri vi rile celorlalți, „au pus-o pe un cal șchiop și au trimis-o la trei săptămâni acasă cu multe hule și vorbe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
datorită intervențiilor politice numeroase de interzicere a acestor ritua luri și aban do na rea vechi lor cutume. La rândul lor, prescripțiile de morală ecleziastică ajung, în secole le al XVI-lea și al XVII-lea, să considere că bărbatul păcătuiește atunci când își bate soția sălbatic, dar nu și atunci când o dojenește cu blândețe; pentru ca în secolul al XVIII-lea să se considere, prin Antoine Blanchard, că „bărbatul numai e în măsură să supravegheze și să corecteze moravurile soției“, așadar, se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tot încercat „s-o stăpânească“ și cu bi ne le, și cu răul. „Ne as tâm pă ra tă la un loc“, după cum o de scriu vecinii, Ancuța a pro fi tat de începu tul răz boiu lui pentru a păcătui când cu tur cii, când cu nemții, ui tând să mai dea pe acasă. Când în sfârșit o prin de, soțul cere ajutorul străjii și o în chi de la „gro sul“ spă tăriei timp de șase săptămâni. După această perioadă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai depărtat și cu strășnicie și să poată a să umili și a-și veni în conștiință, cunoscând greșala ei ce au făcut“. Adevăratul motiv al exilării îl constituie însă tinerețea care ar fi împins-o, în anii următori, să păcătuiască și cu alții, punând în pericol ordinea publică și in situația căsătoriei. În schimb, soțul pri ește dreptul de recăsătorire, căci se văzu „om tânăr și cam neputincios“. Mila mitropolitului se revarsă asupra acestui bărbat, prin acor darea dreptului la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
contra, oamenii de bunăvoință au lucrat mai întotdeauna izolați și mai niciodată nu au știut să vorbească țăranului limba înțeleasă de dânsul, nici să-i capete încrederea. Prea adeseori sfaturile cele folositoare au fost înfășurate în formule abstracte sau au păcătuit prin câte o parte nepractică, care ori le făceau neînțelese ori ducea la nesuccese. În fine, prea adeseori țăranul a avut ocazia a se convinge că multe dintre profesările de prietenie ce i se făceau nu erau dezinteresate. A cui
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a format și Cioran" spune Dan Oltean în Mistica metafizica 21. Are Cioran vreun avantaj de a fi posterior lui Nietzsche, venind pe drumuri deja bătătorite, unde ideile erau doar ghicite, sau, dimpotrivă, poate fi considerat un epigon al maestrului, păcătuind prin lipsa de originalitate? Pentru Bruno de Cessole, deși, aparent, problema lui Cioran ar consta tocmai în faptul că Nietzsche deja formulase ideile ce formează tematica scrierilor sale, ăsta nu înseamnă că Cioran se transformă într-un ecou al gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
este mai mult o aluzie la iubire decât iubire."5 Asemenea lui Nietzsche, el afirmă că nu are nici un rost să ne abținem de la a trăi această viață așa cum vrem, nu trebuie să fim paralizați de frica de a nu păcătui, însă, spre deosebire de filosoful german, Cioran nu face o metafizica a afirmării vieții, nu sacralizează viață și voință liberă. Moralitatea denotă o lipsă de imaginație, iar cine nu ceează iluzii nu poate trece prin acest coridor spre moarte care este viața
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
eșecului. Nu se poate lupta, spune Sábato, împotriva a ceva ce, vrem sau nu vrem, există în noi înșine și care apare conștient sau inconștient. Poate fi o concluzie pesimista, însă, chiar dacă s-ar ierta toate păcatele omului, acesta ar păcătui din nou. În capitolul XI al Darii de seamă, Fernando are o conversație cu profesoară de istorie González Iturrat, în care exemplifică cu un cinism plin de virtuozitate această teorie: Deschide, dumneata, domnișoara, Istoria lui Oncken la orice pagina și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
la moartea trupului ori de cîte ori se vorbește despre moartea elanului animant și la "viața veșnică de după moarte" atunci cînd se vorbește despre învierea etică, despre redresarea elanului în timpul vieții. După părerea apostolului, omul moare în timpul vieții prin păcat (păcătuind). El învie în timpul vieții nemaipăcătuind: murind pentru păcate sau în păcat. Conform mitului Genezei, păcatul pentru care trebuie să murim în timpul vieții ca să înviem sau să renaștem în timpul vieții la adevărul etern este păcatul adamic prin care a apărut "moartea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]