1,817 matches
-
Tunisia, moare pe nava care Îl readuce acasă. Se păstrează 243 de opere ale sale, scrise În latină și catalană, dintre care cele mai importante sunt: Árbol de la ciencia (Arborele științei), Libro del gentil y de los tres sabios (Cartea păgânului și a celor trei Înțelepți), Libro de contemplación (Cartea Contemplării) etc. Lunfardo. Argoul (probabil < fr. lombard) delincvenților (care și ei se numesc lunfardos), format În Buenos Aires la sfârșitul secolul al XIX-lea și Începutul secolul XX prin asimilarea de cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
al zeilor... Vă amintiți de legendele Olimpului! Athosul și Olimpul erau despărțiți de Marea Egee, dar între ei se aflau, ca și acum, multe insule. Și Muntele Athos este foarte cunoscut prin legende sale, nenumărate fiind acestea. El era locuit de păgâni în acele vremuri, nu de creștini... Este normal să fi fost păgâni, interveni Laura. Creștinii au apărut după Hristos, adică... după Învierea Lui. Iisus Hristos a trimis apostolii să creștineze lumea, nu? N-a răspuns nimeni. Erau surprinși de intrarea
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
departe. Așa s-a întâmplat, după cum a zis Laura, și-a reluat Mariana povestirea. Vă întrebați ce legătură are Muntele Athos cu Fecioara Maria, Maica lui Iisus Hristos. In vremea aceea, pe Muntele Athos și nu numai, se înmulțise numărul păgânilor iar Apostolii mergeau în aceste ținuturi să creștineze păgânii în numele Lui Dumnezeu. Ati auzit de Cipru? E o insulă vecină cu Muntele Athos , unde în acele vremuri de care vă povestesc, locuia episcopul Lazăr. Lazăr o chemase pe Fecioara Maria
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Ati auzit de Cipru? E o insulă vecină cu Muntele Athos , unde în acele vremuri de care vă povestesc, locuia episcopul Lazăr. Lazăr o chemase pe Fecioara Maria ca să-l vadă și să-l binecuvânteze și, mai ales, să convingă păgânii să se creștineze. Când corabia cu care călătorea Fecioara și trei dintre apostolii pe care Iisus îi trimisese să o însoțească pe Maica Sa, ajunse în apropiere de Cipru, se iscă o furtună puternică care schimbă direcția de mers așa încât
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
care Iisus îi trimisese să o însoțească pe Maica Sa, ajunse în apropiere de Cipru, se iscă o furtună puternică care schimbă direcția de mers așa încât, s-au trezit pe țărmul de unde începea Muntele Athos. Vă amintiți de la Religie că păgânii se închinau la idoli și cum pe Muntele Athos viețuiau păgânii, muntele era împânzit de idoli. În acel timp s-a întâmplat o minune. Toți idolii ridicați de păgâni pe munte s-au prăbușit cu fața la pământ, sfărâmându-se în sute
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
pe țărmul de unde începea Muntele Athos. Vă amintiți de la Religie că păgânii se închinau la idoli și cum pe Muntele Athos viețuiau păgânii, muntele era împânzit de idoli. În acel timp s-a întâmplat o minune. Toți idolii ridicați de păgâni pe munte s-au prăbușit cu fața la pământ, sfărâmându-se în sute și mii de bucăți. A rămas întreg doar unul, cel din vârful Athon, pe nume Apolon. Acest idol a răcnit puternic, să fie auzit pe tot muntele, strigând la
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
mașina pînă la adresa de pe South Duquesne - alt coteț acoperit cu carton și catran. Un Mercury mov trona pe alee - o hardughie tipică de cioroi, dotată cu ornamente pentru aripi și apărătoare de noroi. Pe o plăcuță montată pe capotă scria „Păgînii mov“. De tavanul verandei atîrna o combinație de sac de box cu minge de antrenament. Jack spuse: — Ăsta e luptătorul tău de semimijlocie. Denton zîmbi. Jack urcă scările și apăsă butonul soneriei. Dinăuntru se auziră lătrături - de fapt urletele unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mașina azi-noapte. — Șefu’, io nu-mi dau la nimeni tărăboanța! — Atunci cui i-ai Împrumutat pușca aia cu repetiție calibrul doișpe? Hai, varsă tot ce știi! — Șefu’, Îți zisei că n-am pușcă! Jack interveni: — Zi-mi cum e cu păgînii mov. E vorba de o gașcă de indivizi care se dau În vînt după mașinile mov? — Șefule, nu-i decît c-așa-i zice la clubu’ nost’. Io am o mașină mov, alții din club are la fel. Șefu’, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
văd cum vine.G.L.U.P.I. Destinație Multe mândre jucăușe La ospețe invitate, Celor mici au fost mătușe, Pentru tată... doar păcate. Unei prostituate Desfrânata cea drăguță Imi provoacă o-ntrebare: Ori se trage din maimuță Ori păcatu-i... din născare! Păgânii Se ceartă turcii (cu islamul) Și văd că mulți își schimbă hramul, Dar crucea n-are nici o vină, Că ei româncelor se-nchină. Epigrama Epigrama-i ca femeia, Când cu poftă se consumă, La-nceput cu... vorba ceea, Mai apoi
ION CUZUIOC by ION CUZUIOC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83937_a_85262]
-
renumit istoric ne indică un alt motiv pe care îl putem adăuga acelora deja menționate: "Romanii aveau cel mai mare dispreț și cea mai mare antipatie împotriva acelor noi domni (barbarii) care, dincolo de grosolănia și ferocitatea lor firești, erau toți păgîni și eretici. Dimpotrivă, în rîndul popoarelor a crescut credința și respectul față de Episcopii care erau toți romani și, adesea, persoane din rîndul celor nobili și al celor mai bogați". La această cauză, adaugă: "Cu trecerea timpului însă, barbarii deveniți creștini
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cu atîta smerenie, încît să se bucure și el și cel ce primește serviciul" și adaugă acest motiv care este comun oricărei conduceri creștine, nu numai strict Bisericii: "fiindcă păstorirea creștinilor trebuie să fie cu totul diferită de cea a păgînilor în privința lucrurilor rele, necuviincioasă și deșartă" Hom. Matei XX, 25. Această doctrină a Evangheliei este aceeași la toți Părinții. 138 Există încă ceremonia prin care, în cadrul Pontificatului Roman, Episcopul cere celor care îl hirotonesc să îi spună dacă se bucură
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Această ignoranță Într-ale crimei putea chiar să explice privirile de voyeuri pe care le surprinsesem În baia de lumină fluorescentă din parcarea Clubului Nautico. Nemaivăzînd vreodată un viol, asistaseră la atac ca la un fel de ritual folcloric sau păgîn dintr-o lume primitivă. Bănuiam că unul dintre acele cupluri - un contabil pensionat din Bournemouth și soția sa cu privire ageră, care conducea un magazin de Închirieri video În Avenida Ortega - era prezent la Înmormîntare. Amîndoi Încercau din răsputeri să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
suferim de lipsuri?! Iar furtunul, trecând prin dreptul meu, l-am prins și am tras de el până când Pamfil Duran l-a scăpat din mână Și m-am răstit la el, hotărându-i să nu-și facă singur judecată, ca păgânul și ca sălbatecul Și i-am zis: acum, pe Sfânta Dreptate, se cuvine să chemăm la răspundere pe Badea Enea, că avem semn, că prea se iubește numai pe sine! De cum am rostit eu aceste vorbe, așa de tare încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
acestea foarte pagînește, de nou le izvodim. Stinsu-s-au întru deșertăciune zilele noastre; de ajutorul tău ne-am golit; batjocură si râs ne-am făcut celor dimprejurul nostru; numele Tău cel prea sfânt și Inchinat prin noi a se huli de păgân l-am făcut. Învechindu-ne în răutate; și in cărări neînțelepțește șchiopătând, toți ne-am abătut, împreună netrebnici ne-am făcut; nu este cine să înțe1eagă, nu este până la unul. Ciuma și robia și îmbulzeala și sărăcia și multe feluri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pre noi de trei ori ticăloșii! ne-au despărțit ca prin niște bătăi ca acestea să ne tragi la tine macar nevrând noi; ci nici așa nu s-au făcut ceva mai mult despre noi. Datu-ne-ai pe noi păgânilor spre robie și spre pradă si spre junghiere și spre jefuire celor fără de lege și nici așa n-am înțeles, nici ne-am depărtat de la vicleșugurile noaste și de la fără-de-legile noastre. Nici prin cele de întristare, nici prin cele rele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
anume la Descrierea Chinei, scrisă slavonește de spătarul Nicolae Milescu, pe care d. Giuvara îl numește, c-o consecuență demnă de o cauză mai bună, Miclescu, deși vestitul spătari nu pare a fi fost rudă cu liberalul Sandu Miclescu, supranumit Păgânul, din ținutul Vasluiului. Despre acest manuscript - zice d. Giuvara - a vorbit deja Urechiă (adecă Pseudo-Urechia). Vestitul anonim a vorbit multe și mărunte în viața sa, numai nu prea de seamă, ceea ce se dovedește și din cazul de față, căci manuscriptul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
7 din Constituție? De mult e abrogat, de vreme ce un evreu galițian impune lecțiile sale de nihilism episcopului de Argeș, iar ritul, asemenea necreștin, al redactorilor și liber-cugetătorilor de la "Romînul" țin hangul impertinenței ovreiești față cu biserica noastră, ba încă în numele păgânilor de la guvern, în numele sectarilor necreștini ai demagogiei universale, pe cari nefericita noastră țară e osândită a-i purta în spate și a-i hrăni cu munca ei ca pe niște lipitori veninoase cari, cu gura lor fără de lege, ofilesc și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
doctrinei statului creștin, căci statul e o ordine mireană și trebuie să-și exercite puterea lui c-o nepărtinitoare dreptate și față cu necreștinii. Dar fără de nici o îndoială noi germanii suntem un popor creștin. Pentru a răspândi religia aceasta între păgâni strămoșii noștri au vărsat râuri de sânge, pentru a o dezvolta și forma au suferit și luptat ca martiri și eroi. La orice pas pe care-l fac în cunoașterea istoriei patriei mă conving din ce în ce mai mult cât de adânc a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
spus fetei și părinților ei: sânt un om liber, putem să ne căsătorim. Dar părinții i-au spus: da, foarte bine, dar acum trebuie să treci la creștinism. Cum o să intre fata noastră cu tine în biserică, dacă tu ești păgîn? Ascultați, le-a răspuns băiatul, eu n-am renunțat la religia mea ca sa trec la alta. Eu am renunțat la orice fel de religie, fără să încetez prin asta să cred în Dumnezeu. Atunci i s-a răspuns că altfel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
blăjean. În subsidiarul spiritualității creștine a poporului român trebuie remarcată componenta martirică a creștinismului românesc. Asimilând în ființa lor spiritualitatea creștină încă de timpuriu, Samuil Micu deplânge martirajul românesc întru creștinism pe care românii l-au făcut în fața persecuțiilor barbarilor păgâni care nu au contenit să îi năvălească în lunga perioadă a migrațiilor popoarelor. Goții, prăvălindu-se peste Dacia, "multe nevoi au făcut românilor și pentru credința creștinească gonindu-i, pănă ce și ei s-au făcut creștini" (Micu, 1995b, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și‑i Îmbrăcau, Îi Înmormântau. La scurtă vreme după aceea au ajuns să primească și ei aceleași Îngrijiri, Întrucât tot timpul cei care rămâneau În viață preluau ei Înșiși lucrarea lăsată de Înaintașii lor”. În continuare, este prezentată atitu‑ dinea păgânilor, În total contrast cu cea a creștinilor plini de abnegație : „Cu totul altfel se petreceau lucrurile la păgâni : pe cei care Începeau să se Îmbolnăvească Îi aruncau la o parte, fugind de ei oricât de dragi le‑ar fi fost
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Întrucât tot timpul cei care rămâneau În viață preluau ei Înșiși lucrarea lăsată de Înaintașii lor”. În continuare, este prezentată atitu‑ dinea păgânilor, În total contrast cu cea a creștinilor plini de abnegație : „Cu totul altfel se petreceau lucrurile la păgâni : pe cei care Începeau să se Îmbolnăvească Îi aruncau la o parte, fugind de ei oricât de dragi le‑ar fi fost Înainte ; cada‑ vrele celor morți dintre ei erau aruncate pe străzi fără să fie Înmormântate, tuturora le era
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tru că nu au dorit să se lepede de Hristos și să jertfească zeilor. Sub masca idolilor și a zeilor păgâni, se ascundeau de fapt demonii, care aveau dorința ca oamenii să se Închine lor, nu lui Dumnezeu. Demonii comunicau păgânilor prin oracole să ucidă pe creștini. Persecuțiile Împotriva creștinilor au atins cote paroxistice În primele trei secole creștine. Dintre acestea, care au dat Bisericii peste zece milioane de martiri, câteva dintre ele au fost cele mai sângeroase : persecuția lui Nero
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și ca ei să slujească demoni‑ lor pierzători, oferindu‑le bunurile lor. Însă, fericiții creștini erau convinși de faptul că nu li se dădea, pe cât li se lua și nu puteau fi păcăliți atât de lesne. De aceea urau darurile păgânilor, pricinuitoare de pierzanie, neprimind o cinste care este mama necinstei veșnice. Li se dădeau averi trecă‑ toare și o slavă care iute se veștejește. Erau făcuți cunoscuți Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 131 Împăratului pământesc, ca să fie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sens și devine mântuitoare. Marea bucurie a martirilor, departe de a se Înrădăcina ca o căutare nesă‑ nătoasă a suferinței și a morții, Își are obârșia În forța nădejdii lor, și, mai mult decât atât, În comuniunea lor cu Hristos. Păgânii identifică nădejdea creștinilor În Înviere cu inima mesajului creștin, și de aceea se Înverșunează atât de mult Împotriva trupurilor martirilor 179. Dar ce este un martir ? Ce schimbă suferința dintr‑o forță distructivă Într‑una creativă, care transformă o moarte
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]