8,329 matches
-
lățoase, galbene, roșii, liliachii. Amicul Aurică Vintilescu, repetent înrăit, un fel de Trăsnea din Trăsnitu, mă semnala cu un fluierat scurt din apropiere. Nea Gheorghe cosea otava grasă încă neatinsă de brumă și dă cu ochii de mine. Își dă pălăria pe spate, gest reflex la el. „Ce faci tu, nene, aicea?" și eu, cu aerul cel mai firesc din lume zic: „Citesc, nene". Stupoare. „Ce să citești, nene, că aici nu e azil de repetenți". I-am spus că e
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
spus că e o carte de Ion Creangă, Amintiri din copilărie. Nea Gheorghe se uită la mine ca la un meteorit căzut în curtea popii, cu un fel de milă sinceră. Scoate gresia din toc, ascute coasa tacticos, își dă pălăria pe spate și recapitulează pentru el, citește. Apoi îmi dă aprobarea. Păi citește nene, du-te-n în p.. mă-ti, pleacă acasă. Dar de ce chiulești de la școală? „Păi citesc aici, că acasă n-am timp, mă pune tata la
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
scară! I-auzi părinte, ce zici de ăsta. Și se uita lung spre București, unde se auzea că este închis popa Nicu. Că și ție, părinte, d-aicea ți s-a tras, de la citanie. Îmi aducea mere și nuci în pălărie ca unui condamnat ascuns de lume. Încercase să mă alunge cu blândețe, dar a doua zi mă căuta cu un aer protector. Niciodată nu m-a bruscat, mai mult din respect pentru tatăl meu, bărbat temut, decât pentru citanie. El
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
Bratu Iulian Un bărbat stătea la soare, în pielea goală, pe plajă. Din rațiuni de comportament civilizat și ca să se ferească de arsura soarelui, și-a pus o pălărie peste părțile intime. O femeie trece pe lângă el și-i spune mustăcind: - Dacă ai fi fost un domn, ți-ai fi scos pălăria! El ridică o sprânceană și îi răspunde: - Dacă ai fi arătat mai bine, s-ar fi ridicat
Bancul Zilei: Un bărbat făcea plajă gol, când apare o femeie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62860_a_64185]
-
plajă. Din rațiuni de comportament civilizat și ca să se ferească de arsura soarelui, și-a pus o pălărie peste părțile intime. O femeie trece pe lângă el și-i spune mustăcind: - Dacă ai fi fost un domn, ți-ai fi scos pălăria! El ridică o sprânceană și îi răspunde: - Dacă ai fi arătat mai bine, s-ar fi ridicat singură. Vezi și: Bancul Zilei: O pisică a fost călcată de mașină
Bancul Zilei: Un bărbat făcea plajă gol, când apare o femeie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62860_a_64185]
-
mai intensă: s-au negat pe ei înșiși. Unul pe altul și fiecare pe sine. De aceea, de exemplu, prin sensul principal al poeziei lui, acela că poezia este imposibilă, e Mallarmé atât de modern. Prin sensul de suprafață, cu pălării și panglici, este, poate că este, postmodern. Așa e, ideea de progres e modernă, însă mai mult decât la democrație ea a condus, prin utopii, la dictaturi. Nu știu dacă misterele, cum ar fi păcatul originar, reprezintă voința lui Dumnezeu
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6295_a_7620]
-
infinit mai mult, dacă nu ar fi spaima de cutremur. La Berlin mă cuprinde o dulce „nostalgie", când văd trecând pe aleile castelului Charlottenburg o pereche de vreo 80 de ani, îmbrăcați elegant, la costum, el cu baston, ea cu pălărie, și deodată parcă sunt o fetiță de cinci ani cu părinți tineri și frumoși, care încă nu învățase cuvântul război. La Berlin am venit cu Nino al meu în 1992. Primul nostru drum a fost pe „Unter der Linden", în
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
sudice, ajunge și pe plajă, în telefon, ajunge la bătălia dintre avioane, ține cont de sufletul tău și reține din el un anumit procentaj. Ascultă deșelata oră a întoarcerii la birou. Bărbat în urma altui bărbat, femeie, copil, bărbat, haină, țigară, pălărie, haină, haină, haină, bărbat, bărbat, femeie, bărbat, femeie, haină, bărbat, își imaginează că așteaptă ceva, și se opresc muți, se rânduiesc pas cu pas, se așază, cei din urmă servitori ai comerțului, își închipuie că pleacă acasă, își imaginează că
Carlos Drummond de Andrade - Mari poeme by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/4904_a_6229]
-
le luăm, însă, pe rând. Dintru început, scrisorile la Caragiale sunt parcă făcute să fie pierdute. Se țin neglijent, deși cu pretenția că sunt bine ascunse. De bună seamă, nimeni nu l-ar fi căutat pe Cetățeanul Turmentat în căptușeala pălăriei, însă pălăria zboară cel mai ușor. Scrisoarea lui (fiindcă el o gestionează) - singurul care, pe trei cărări fiind, își dorește totuși ca lucrurile să intre în normal - își află perechea într-o alta, pe care o gestionează Dandanache. Firește, el
Trei scrisori by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4824_a_6149]
-
însă, pe rând. Dintru început, scrisorile la Caragiale sunt parcă făcute să fie pierdute. Se țin neglijent, deși cu pretenția că sunt bine ascunse. De bună seamă, nimeni nu l-ar fi căutat pe Cetățeanul Turmentat în căptușeala pălăriei, însă pălăria zboară cel mai ușor. Scrisoarea lui (fiindcă el o gestionează) - singurul care, pe trei cărări fiind, își dorește totuși ca lucrurile să intre în normal - își află perechea într-o alta, pe care o gestionează Dandanache. Firește, el joacă mai
Trei scrisori by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4824_a_6149]
-
de confecțiuni enumerate în lista anexă Nr. XII. 31. Toate filaturile și țesătoriile de lâna avînd cel putin 150 de fuse sau cel puțin 4 războaie cord. 32. Întreprinderile producătoare de lâna și anume: de tricotaje, vata de croitorie, pâsla, pălării și articole tehnice, enumerate în lista anexă Nr. XIII. 33. Întreprinderile producătoare de în, cânepă și iuta, enumerate în lista anexă Nr. XIV. 34. Toate întreprinderile de textile cu producție diversă avînd însă cel putin 30 războaie. 35. Toate întreprinderile
LEGE Nr. 119 din 11 iunie 1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de tranSporturi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106100_a_107429]
-
întreprinderile de egrenat bumbacul Anexă 11 LISTA Întreprinderi prelucrătoare de matase: țesătorii, întreprinderi de tricotaje, împletituri, ață și ciorapi Anexă 12 LISTA Vopsitoriile, apreturile și întreprinderile de confecțiuni Anexă 13 LISTA Întreprinderile producătoare de lină: tricotaje, vata de croitorie, pisla, pălării și articole tehnice de lâna Anexă 14 LISTA Întreprinderile prelucrătoare de în, cânepă și iuta Anexă 15 LISTA Întreprinderile prelucrătoare de blănuri, producătoare de mănuși și alte articole de piele Anexă 16 LISTA Întreprinderile din industria chimică de bază Anexă
LEGE Nr. 119 din 11 iunie 1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de tranSporturi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106100_a_107429]
-
Adela Jușcă Lilly, o româncă de 25 de ani, care se prostitua în Germania, a fost ucisă de un client în bordelul „Rotes Haus” din Osnabrück, Germania. Ucigașul a venit la bordel în jurul orelor 20. Acesta purta o pălărie de cowboy și avea cu el o pungă albă de plastic. El a ales-o pe Lilly, o româncă blondă. “Venise pentru prima oară aici”, a spus un angajat. Cei doi au intrat într-o cameră, iar colegele au început
O prostituată româncă, ucisă într-un bordel din Germania by Adela Jușcă () [Corola-journal/Journalistic/52399_a_53724]
-
Pațac care avea un „șantan” pe Bulevardul Elisabeta, prin fața căruia se plimbau fetițe vesele aduse de la Viena, care să atragă clientela, fetele lui Pațac, deci, „pațachinele, și pentru „joben”, numind cu totul altfel decît în oricare limbă acest soi de pălărie, după numele negustorului francez Jobin, care avea un magazin pe Calea Victoriei, unde vindea acest produs. Însemnările despre întîlnirile cu Salvador Dali la New York, cu doamna Charlotte Durrenmatt la... Bacău, cu un ovrei din Dorohoi la Disneyland-ul american, jucîndu-l pe Mickey
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]
-
Simona Vasilache Pălăria face moda Bucureș tiului elegant. Stilul și modestia se unesc în felul de a purta și de a scoate un accesoriu, în vremea lui Caragiale, obligatoriu. Care, însă, complică viața, când încape pe capete nepotrivite. Primul care nu știe să
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
moda Bucureș tiului elegant. Stilul și modestia se unesc în felul de a purta și de a scoate un accesoriu, în vremea lui Caragiale, obligatoriu. Care, însă, complică viața, când încape pe capete nepotrivite. Primul care nu știe să poarte pălărie e domnul Goe. Îndelung potrivită, dă dintru început semne de nerăbdare. După ce, garnisită cu biletul de tren, își caută norocul în altă parte, concluzia e limpede: „parcă-i șade mai bine cu beretul”. Carevasăzică, pălăria avea un ce inoportun. Și
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
care nu știe să poarte pălărie e domnul Goe. Îndelung potrivită, dă dintru început semne de nerăbdare. După ce, garnisită cu biletul de tren, își caută norocul în altă parte, concluzia e limpede: „parcă-i șade mai bine cu beretul”. Carevasăzică, pălăria avea un ce inoportun. Și e părăsită fără regrete. Nici doamna din Începem nu face mare caz de cerința, legitimă, de-a se descoperi într-o sală de spectacol. Moda, pe care o urmează orbește, i-a dictat să poarte
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
avea un ce inoportun. Și e părăsită fără regrete. Nici doamna din Începem nu face mare caz de cerința, legitimă, de-a se descoperi într-o sală de spectacol. Moda, pe care o urmează orbește, i-a dictat să poarte pălărie. Hatârul unui director de scenă o face să și-o scoată. Încropindu-și, în minte, un discurs civilizat, demn de starea lui, din care, coleric, iese deseori, dl. Lefter pune mâna pe „bordul pălăriei”. E un fel de-a se
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
orbește, i-a dictat să poarte pălărie. Hatârul unui director de scenă o face să și-o scoată. Încropindu-și, în minte, un discurs civilizat, demn de starea lui, din care, coleric, iese deseori, dl. Lefter pune mâna pe „bordul pălăriei”. E un fel de-a se apăra de propria-i reacție, necontrolată, recurgând la poza, inutilă, de gentleman. Așa se face, poate, că pălăria nu e folosită ca loc în care s-ar fi putut rătăci biletele fals câștigătoare - le
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
civilizat, demn de starea lui, din care, coleric, iese deseori, dl. Lefter pune mâna pe „bordul pălăriei”. E un fel de-a se apăra de propria-i reacție, necontrolată, recurgând la poza, inutilă, de gentleman. Așa se face, poate, că pălăria nu e folosită ca loc în care s-ar fi putut rătăci biletele fals câștigătoare - le găzduiește, mult mai prozaic, un sertar cu hârtii. Pălăria, în schimb, rămâne semnul unei stăpâniri de sine niciodată dobândite. Altfel stau lucrurile în O
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
propria-i reacție, necontrolată, recurgând la poza, inutilă, de gentleman. Așa se face, poate, că pălăria nu e folosită ca loc în care s-ar fi putut rătăci biletele fals câștigătoare - le găzduiește, mult mai prozaic, un sertar cu hârtii. Pălăria, în schimb, rămâne semnul unei stăpâniri de sine niciodată dobândite. Altfel stau lucrurile în O scrisoare pierdută. Pălăria nu mai este personală, ci întâmplătoare. Un cetățean care pleacă dintr-o adunare cu pălăria altuia pe cap poate comite chiar crima
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
folosită ca loc în care s-ar fi putut rătăci biletele fals câștigătoare - le găzduiește, mult mai prozaic, un sertar cu hârtii. Pălăria, în schimb, rămâne semnul unei stăpâniri de sine niciodată dobândite. Altfel stau lucrurile în O scrisoare pierdută. Pălăria nu mai este personală, ci întâmplătoare. Un cetățean care pleacă dintr-o adunare cu pălăria altuia pe cap poate comite chiar crima de a încerca s-o lărgească. Și inițiativa nu rămâne fără urmări. Oricum, scrisoarea pierdută în pălărie, adevărat
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
mult mai prozaic, un sertar cu hârtii. Pălăria, în schimb, rămâne semnul unei stăpâniri de sine niciodată dobândite. Altfel stau lucrurile în O scrisoare pierdută. Pălăria nu mai este personală, ci întâmplătoare. Un cetățean care pleacă dintr-o adunare cu pălăria altuia pe cap poate comite chiar crima de a încerca s-o lărgească. Și inițiativa nu rămâne fără urmări. Oricum, scrisoarea pierdută în pălărie, adevărat document de căpătâi, își urmează cursul cu o anume distincție, respectând niște limite. Folosința scrisorii
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
pierdută. Pălăria nu mai este personală, ci întâmplătoare. Un cetățean care pleacă dintr-o adunare cu pălăria altuia pe cap poate comite chiar crima de a încerca s-o lărgească. Și inițiativa nu rămâne fără urmări. Oricum, scrisoarea pierdută în pălărie, adevărat document de căpătâi, își urmează cursul cu o anume distincție, respectând niște limite. Folosința scrisorii găsite în palton nu are, în schimb, nici un scrupul. Sigur că pălăria se înscrie într- o întreagă tradiție a accesoriului sugestiv, de la jobenul lui
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
o lărgească. Și inițiativa nu rămâne fără urmări. Oricum, scrisoarea pierdută în pălărie, adevărat document de căpătâi, își urmează cursul cu o anume distincție, respectând niște limite. Folosința scrisorii găsite în palton nu are, în schimb, nici un scrupul. Sigur că pălăria se înscrie într- o întreagă tradiție a accesoriului sugestiv, de la jobenul lui Rică Venturiano la legătura „de șic” a lui Chiriac, sau chiar la masca de carnaval. E primul lucru care se preia, în mișcarea de emancipare a unei lumi
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]