2,742 matches
-
dreptatea noastră asupra pământului neamului românesc, din punct de vedere istoric. știm că poporul român a trăit pe aceste plaiuri de sub Carpați, înainte cu 800 de ani de venirea hoardelor barbare când au descălecat și hunii și maghiarii pe pusta părăsită, pentru ca pe urmă să cotropească și să pună în sclavie poporul daco-roman. Noi, femeile și mamele române, mândre de gloria străbunilor noștri, care au adus legionarii din Roma pe pământul anticei Dacii avem datoria a protesta contra afirmațiilor d-lui
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Vrioni, Doina Bucur, RVS, 1940, 7-12; M. D. Havriș, Doina Bucur (Florica Eug. Ionescu), „Înmuguriri”, 1940, 9-10; C. D. Fortunescu, Două harfe sfărâmate, R, 1940, 9-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 881; Straje, Dicț. pseud., 104, 351, 578; Profira Sadoveanu, Planeta părăsită, București, 1987, 14-15; [Doina Bucur], ADLTR, I-59. R.Ș.
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
puternicul impuls liric, pudoarea funciară, precum și tendințele poeziei moderne, îndeobște antilirice. Este încercat mai întâi un registru epico-descriptiv, cunoscut din câteva argheziene „flori de mucigai”, dar și din unele texte ale suprarealiștilor, apoi un altul, mai apropiat de ermetismul barbian. Părăsite, aceste modalități vor furniza elemente în structurarea formulei originale din Întunecatul April. O frapantă noutate o constituie aici emergența eului empiric în eul liric și intensitatea emoției, comparabilă doar cu aceea din bacovianul Plumb. Sensibilitatea reacționează la acel misterium tremendum
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
nu le stă în putere să stăvilească ruinarea obștii hărțuite, între etnii vrăjmașe, acolo, în Balcani. Nu pot fi uitate nici poemele de „jale” ale lui C., cele în care deplânge sfâșietor ruina consângenilor lui din Pind, spectacolul satelor aromânești, părăsite mai cu seamă din cauza prigoanei la care a fost supusă populația de către turci în vremuri mai vechi, dar și de națiunile creștine, după ce acestea s-au înstăpânit aici, în urma războaielor balcanice. Expresiv în mod deosebit este din această perspectivă poemul
CACIONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285983_a_287312]
-
ele rămân neajutorate. În ambele povești o fată este lăsată singură, abandonată de părinți, care, în problemele vieții lor adulte, uită pur și simplu de ea. Una dintre surori moare dintr-o dată, alta este lăsată la grădiniță, Sara însăși e părăsită în mijlocul agitației create de doliul tradițional evreiesc. Primele amintiri ale Sarei sunt extrem de interesante în contextul ansamblului poveștii. Aceste amintiri pot fi examinate din două perspective: descrierea vieții Sarei în prezent și temele centrale ale narațiunii. Consider că prima amintire
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în frigul pătrunzător al nopților, o rafală de gloanțe în cursul dimineții, venită dinspre un camion german. Acum, nu se mai auzea nici un geamăt în grupul lor. Femeia însărcinată tăcuse și ea, rezemându-se cu spatele de loitra unei remorci părăsite. Priveau mute și nu prea înțelegeau ce vedeau. Ființele din fața lor nu puteau fi recunoscute după semnele obișnuite: ruși sau nemți, bărbați sau femei, vii sau morți. Erau dincolo de aceste diferențe. Nu le puteau susține privirea mai mult decât era
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
10,6: „Și de va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni peste el; iar de nu, ea se va Întoarce la voi”. Prin urmare, pacea lui Isus, refuzată de Iuda, se Întoarce la Isus. Sufletul părăsit și fără pace al ucenicului devine acum apt să-l primească pe diavol. Abia acum Iuda este complet posedat. Iar Origen se declară incapabil să răspundă la Întrebarea: Cui i se adresează Isus atunci când poruncește „Ce ai de făcut să
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
unei călătorii de-a lungul fluviului și, totodată, în propria memorie. Versurile rețin prin contrastul dintre elanurile vitaliste și notele melancolic-meditative. Orientarea spre proza de analiză, predominantă în etapa uceniciei literare a lui B., va fi în cele din urmă părăsită. Conceput inițial ca o trilogie, apoi ca un ciclu în patru volume, Oameni la pândă zugrăvește viața unui sat mehedințean între cele două războaie mondiale. În centrul acțiunii primului volum, finalmente intitulat Morarul, se află concurența dintre proprietarii a două
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
oricărei existențe individuale, și, în același timp, o antiutopie, o critică virulentă a totalitarismului comunist, orientat către distrugerea personalității și individualității umane. Locuitor al unui oraș asediat de o misterioasă „ligă a cerșetorilor” și forțat să viețuiască într-o biserică părăsită, personajul romanului trăiește o experiență stranie, în care absurdul se împletește cu grotescul și viziunea terifiantă pentru a sugera o Judecată de apoi sui generis, marcată de o serie ilogică de ipostaze și etape purificatoare. Ca și în prozele scurte
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Se mai discută și aspectul nevrotic al durerii. Orice durere apare ca Însoțind dorințele refulate ale unei persoane. Ea este legată de frustrări sau de traume emoționale. În cazul durerii, al stărilor de epuizare emoțională, omul se simte singur și părăsit. Existența i se pare a fi lipsită de sens. El renunță cu ușurință la oricare altă experiență vitală, considerând-o inutilă. Experiența vitală a durerii se Înscrie În existența individuală. Ea poate duce la disperare sau la suicid, sau dimpotrivă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a abandonului în maternități sau ulterior, în familie, numărul de cazuri de copii părăsiți de părinți și încredințați sistemului de protecție socială a prezentat până nu demult tendințe ușoare de creștere atât în sens absolut (ca număr total de copii părăsiți), cât și (mai ales) în sens relativ (ca procent din numărul de copii nou-născuți). Reforma sistemului de protecție a copilului inițiată în 2001 a dus la o scădere promițătoare a numărului de copii aflați în familii substitutive sau în instituții
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
1), unitățile sanitare care au în structură secții de nou-născuți și/sau de pediatrie au obligația de a angaja un asistent social sau, după caz, de a desemna o persoană cu atribuții de asistență socială. (2) În vederea stabilirii identității copilului părăsit sau găsit ori a părinților acestuia, organele de poliție competente au obligația de a desemna una sau mai multe persoane responsabile cu realizarea demersurilor ce le revin, potrivit legii, pentru înregistrarea nașterii copilului. Art. 10. - (1) Certificatul medical constatator al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
criterii de vârstă sau microgeografice; g) creșterea producției de tutun și alcool indigene, precum și a numărului campaniilor de publicitate a produselor din tutun și alcool provenite din import; h) răspândirea consumului de droguri în baruri, discoteci, locuri de distracție, locuințe părăsite, campusuri universitare etc. 2. Factorii determinanți ai consumului și abuzului de droguri: a) lipsa de informare și educare în domeniu; b) acceptarea la nivelul societății a consumului de tutun și alcool; c) diminuarea supravegherii copiilor de către părinți, precum și lipsa de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
eroinei, clovn de circ și „tragedian”, personaj interlop, încarnează parcă „demonul rău și blând” al acestei lumi în care măștile și chipurile se confundă în jocul iluziei. Nu lipsesc elementele spectaculos-romantice: gelozia criminală, răpirile, tâlharii generoși, decorul gotic al castelului părăsit, evadările, travestiul. Dar ceea ce face posibilă unitatea romanului este percepția acută, bogată în senzații și sugestii, care pune lucrurile și personajele să vibreze împreună, creând porți secrete de comunicare între firesc și fantastic. SCRIERI: Viorele, București, 1905; La Tunique verte
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
clipele trăirilor omenești în marele spectacol al lumii, care se sustrage controlului și pătrunderii înțelesurilor: „Am văzut omul întunecatelor dimineți/ Am văzut fiul furtunii cântând în lanțuri/ Am văzut întreaga durere cum curge deschisă/Exilați în noi chiuim în mine părăsite.” Entități însingurate, trăind între ziduri opace. Cartea este un amplu poem continuu, alcătuit din secvențe care proiectează trecerea noastră efemer-întunecată pe o zare cenușie, îndurerată. Poetul C., descoperit „dincolo de masca actorului și dincolo de destinul monstrului sacru”, a fost „o conștiință
CARAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286095_a_287424]
-
transcendența și imanența, căderea și împlinirea: „În Pustie totul stă, în pustie / Totul devine. Nu există început și sfârșit. / Pustia e goală cum a fost începutul. [...] Cine are Pustia e mort, / Cine n-o are-i steril / Dumnezeule, Dumnezeule, de ce părăsit-ai / În deșert singurul tău copil?” Repere ale purificării prin suferință, vămile pustiei sunt pietrele de hotar ale ascensiunii pe via dolorosa - calea pe care Iisus și-a purtat crucea. O dată depășită însă, suferința supraomenească a vămilor pustiei lasă locul
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
Paul: - Tipul a uitat de calculator și l-au luat aventurile... Alina: - Și totuși misterul înseamnă ceva straniu, vrăjit...ceva blestemat ! Paul ( ia cartea din mâna Alinei și citește la întâmplare) : ,, Drumul prin pădurea deasă și întunecată până la castelul părăsit este luminat de licurici și arătat de către spiriduși ! Super ? Alina: Păi povestea spune că niciun om nu a ajuns vreodată la castel și să se întoarcă. Gigel: - Super!!! Paul: - Ajungem și intrăm și aflăm secretele ! Alina: - Drumul durează trei zile
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
zile la ... munte ! Paul: - Perfect. Pregătirile le începem imediat și de mâine pornim la drum ! Gigel: Unde-i aventura ? ( are binoclul la gât, se uită de jur împrejur) unde-i aventura că venim Paul: - Hai să intrăm în povestea castelului părăsit. Vom vedea cu ochii noștri ce-i poveste și ce-i adevărat. ( către sală) Când ne întoarcem vă spun. Gigel: - Sfârșitul ? Paul ( către public ) : Ce vreți să v-aducem ? Dacă ne întâlnim cu Zmeul să vă aducem buzduganul lui ? Asta
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
codru ne întâmpină spiridușii care ne însoțesc tot drumul, care ne este luminat de licurici. Gigel: - Mai spune-mi o dată care este sfârșitul ! Alina: - ( deschide cartea ) : Povestea spune că niciun om n-a ajuns și n-a intrat în Castelul Părăsit ! Paul: - Ăsta-i ghemul de mistere al Alinei ! Avem hartă, busolă și o poveste. Aventura noastră poate să înceapă. La drum ! Intră cu toții în pădure, apar licuricii care luminează drumul și spiridușii care-l arată. Atmosfera și fond muzical straniu
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
pe copii. Brusc se face liniște, lumină, apare în poiană ,,Zâna cea bună’’. Surpriză mare. ) Alina: - ,,Zâna cea bună ‘’?! ‘’Zâna cea bună’’: - Ei ! Ce-i cu voi în codrul des ? V- ați rătăcit ? Paul: - Noi, Zâna, am plecat spre castelul părăsit. Dar spiridușii care ne arătau drumul au dispărut. ( scoate din rucsac harta și busola ). Harta arată un drum, busola altul... ,,Zâna cea bună’’: - Spiridușii nu se afundă în codrul des și întunecat. La fel și licuricii. Dar ce căutați voi
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
care ne arătau drumul au dispărut. ( scoate din rucsac harta și busola ). Harta arată un drum, busola altul... ,,Zâna cea bună’’: - Spiridușii nu se afundă în codrul des și întunecat. La fel și licuricii. Dar ce căutați voi la castelul părăsit ? Alina: - Zână, știi unde se află castelul ? ,, Zâna cea bună’’: - O zână știe totul !... Dar la castelul părăsit n-a ajuns niciodată picior de om. Paul : - Castelul este părăsit și stăpânit printr-un blestem ? Deo vrajă ? ,, Zâna cea bună’’: - Castelul
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Zâna cea bună’’: - Spiridușii nu se afundă în codrul des și întunecat. La fel și licuricii. Dar ce căutați voi la castelul părăsit ? Alina: - Zână, știi unde se află castelul ? ,, Zâna cea bună’’: - O zână știe totul !... Dar la castelul părăsit n-a ajuns niciodată picior de om. Paul : - Castelul este părăsit și stăpânit printr-un blestem ? Deo vrajă ? ,, Zâna cea bună’’: - Castelul este păzit zi și noapte de șapte balauri cu șapte capete, fiecare aruncă flăcări și smoală în tot
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
mama Zmeului ne poate transforma în statui de piatră pe veci... Paul: - Înseamnă ca fluierul fermecat o transformă pe mama Zmeului într-o zână primitoare. ( cu fluierul în mână ) La drum ! Se aud urletele balaurilor). Cortină de lumină Zidurile Castelului Părăsit. Pe ziduri stau de pază balaurii cu șapte capete, care urlă îngrozitor. Alina: - Eu zic să ne întoarcem. Dacă fluierul întărâtă și mai rău balaurii ? Gigel: - Paule, ia cântă melodia magică, cum a zis Zâna ! ( Paul scoate fluierul și începe
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
toți Zmeii și cu toți balaurii întunericului ! Priviți curtea castelului : toți curtenii au prins din nou viață, nu mai sunt statui de piatră ( copiii se uită uluiți ) iar balaurii au fugit în codru. Paul: - Acum aflând adevărul despre secretele castelului părăsit, plecăm spre casă. Făt-Frumos: - Luați buzduganul. Ați promis Zânei că-i duceți buzduganul ca dovadă că ați fost la castel și pentru ca povestea să nu se oprească aici, luați buzduganul cu voi ca să vă aparați de lighioanele codrului și ca să
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
că-i duceți buzduganul ca dovadă că ați fost la castel și pentru ca povestea să nu se oprească aici, luați buzduganul cu voi ca să vă aparați de lighioanele codrului și ca să vă creadă și colegii că ați fost la Castelul Părăsit. Paul: - Și tu, Făt- Frumos rămâi fără buzdugan ? Făt-Frumos: - Curtenii mei îmi vor face unul și mai puternic. Drum bun ! Zâna cea Bună: - Drum bun, luați și fluierul fermecat. În drumul vostru de întoarcere veți întâmpina multe încercări și obstacole
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]