6,411 matches
-
-i nici mare, nu-i nici mică, Dar conține-atâția greieri Că de-a dreptul te furnică! GASTRONOMIE GEOPOLITICĂ Românul nostru, plin de zel, Se-ntoarce astăzi spre Apus: Mai bine Varză de Bruxelles Decât Salată a la Russe! SFAT PĂRINTESC De-ai să-nveți, copile, carte, Ai s-ajungi și tu departe Și-o să ai atunci de toate... În Canada sau în State! NE PLEACĂ DOCTORII Ne pleacă doctorii din țară Iar statul are ca pretenții Să ia, urgent, cu
MULŢUMESC DIN INIMĂ PARTIDULUI (EPIGRAME) de SORIN OLARIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359771_a_361100]
-
ajutor ușor. Sărind că și ars i-am turnat tot și i-am dat la alegere doar două variante: ori lasă fetele la centru și este în continuare mama lor, ori o dau în primire și o decad din drepturi părintești. Desigur, nu avea încotro. Între timp am vorbit cu o prietenă de la un centru bine văzut ți cotat din mai multe puncte de vedere, unde, întâmplător sau nu, aveau disponibile 2 locuri. Fetele mele au făcut cunoștință din prima zi
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
Lucru subliniat subtil și de traducătorul de față. O sfântă nebunie, într-adevăr, o fervoare și o pietate nemărginite, de care a fost cuprins și Seraficul Părinte Francisc, Il Poverello, încă de la începutul convertirii sale, când și-a părăsit casa părintească, averea, prietenii, slujba de tânăr negustor în prăvălia tatălui său, s-a dezbrăcat de veșminte, a îmbrăcat un sac și, încingându-se cu o funie, a pornit la cerșit pe străzile din Assisi, fiind socotit, pe drept cuvânt “Pazzo” și
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
colectează numai cu acordul expres al solicitantului cărții electronice de identitate sau, în cazul minorilor și al persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, numai cu acordul expres al părinților sau, după caz, al părintelui care exercită autoritatea părintească ori al reprezentantului legal. În situația minorilor cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani, imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres al uneia dintre persoanele prevăzute la art. 14 alin. (8) care însoțește minorul. ... 9. La articolul 28, partea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 17 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295935]
-
copii, dorul de țară, de locurile natale, legătura cu prietenii din copilărie, amintirile despre tatăl său - plecat în veșnicie când poetul avea doar cincisprezece ani, pasiunea de a călători, relația de dragoste și prietenie cu soția sa, Ana Rallet-Slătineanu, iubirea părintească față de cei șase copii, și, nu în ultimul rând, binecuvântata obsesie a rozelor. În prefața scrisă concentrat, dar admirabil, de către profesorul universitar Florentin Smarandache, este configurat rezumativ și profilul psihologic al poetului, publicistului și politicianului Alexandru Macedonski, așa cum apare el
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Mă numesc Ion Mihaiu, m-am născut în Vălenii de Munte, Județul Prahova în 1968, pe 18 noiembrie. Am absolvit școala generală în Comuna Teișani, unde este și casa părintească și unde am copilărit. Am urmat apoi cursurile Liceului Nicolae Iorga din Vălenii de Munte și după aceea am fost încorporat în serviciu militar. Am făcut stagiul complet într-o unitate din Hațeg, județul Hunedoara. A fost o experiență aspră
ION MIHAIU de ION MIHAIU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340348_a_341677]
-
din an, Crăciunul, cumpăna dintre ani și cununa celor 80 de ani împliniți și sărbătoriți de mămuca. A venit și primăvara anului 2005 când am început cu dragoste și entuziasm, cu proiecte noi și bani, să modernizez, să întineresc casa părintească și grajdul amenajat de mine ca locuință. Am ridicat partea din spate a casei, am amenajat o bucătărie și două băi cu apă curentă și vidajare, am curățat fântâna, urmând să montez o centrală termică, să renovez interiorul și exteriorul
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
ordine că toate se distrug pe lângă casă!”. Și iată că am venit și în loc să mergem într-o stațiune, să ne odihnim după atâta muncă peste ocean, repede ne-am apucat să construim, să se bucure toți de cum va întineri casa părintească. Toate au fost bune până într-o zi când am vrut să mai cheltuiesc o mână de bani pentru a face măsurători și schițe cadastrale, cum se fac acum. Știu că peste tot sunt multe neînțelegeri și scandaluri pentru moșteniri
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
tot! Nu pot să-mi găsesc liniștea, mă caută fel de fel de gânduri rele, boli și dureri. Oare dacă terminam renovarea casei, Cuța, Lidia sau oricare din familia noastră, nu puteau veni să stea oricât și oricând în casa părintească? Copiii noștri au casa lor și nu se vor întoarce niciodată sălocuiască acolo dar casa avea un gospodar care s-o îngrijească și să-i primească pe toți mereu cu drag, cum au fost primiți și până la plecarea în America
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
fericit când sunt înconjurat de cei dragi. Trist, pentru că am dorit atât de mult să mă întorc din America să-i fiu mămucăi și celorlați sprijin, cum am fost și până am plecat. De asta nu am plecat de la casa părintească după ce m-am căsătorit. Am avut posibilitatea să am apartament și servici la oraș, să vin și eu ca ceilalți, din când în când, să văd ce mai face mămuca și să-i aduc, sau să iau câte ceva. Maricica a
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
române din Detroit, statul Michigan, cu ce sentimente trăiam acolo și cu ce dorințe mă întorc în Țara mea de fagi, singurul loc în care mă simt cu adevărat, ACASĂ. Îmi imaginam mereu cum va arăta întinerită din temelii casa părintească iar eu în toamna vieții plimbându-mă în cerdac, sub clar de lună, depănând amintiri, privind fotografii, vizionând casete sau recitind modestele mele poezii care s-au adunat, purtând aproape numărul zilelor unui an. În tot ce-am scris, sunt
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
apoi de bucurie, cu dorințe împlinite sau cu dezamăgiri. Sunt stări care m-au măcinat când gândurile îmi zburau mereu acolo unde am văzut lumina zilei, unde bucuria de a trăi și tot universul copilăriei, mă așteptau pe prispa casei părintești, acolo unde ne așteptau copiii noștri alături de mămuca și tătuca socru, amândoi octogenari. Deseori când discutam despre toate astea cu unii care au ajuns de mult timp în America îmi spuneau că sunt bazaconii, romantisme de-ale mele. Degeaba încercam
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
mine partea materială, tot ce agonisim noi pe acest pământ, mă lasă rece. Luxul, grandomania, aroganța, nu mi se potrivesc. De aceea, am renunțat la tot ce am dorit, am sperat să înfăptuiesc din punct de vedere material la casa părintească dar îmi este neînchipuit de greu să suport, să văd cum se stinge dragostea, armonia și bucuria întâlnirilor noastre. Cât mai trăiește mămuca, mai vine, unul, altul, dar după ce ne va părăsi, tristețea și pustiul va coborâ peste tot ce
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
„Să fii părinte e una din meseriile imposibile“, spunea Freud. Sigur, el se gândea la pacienții săi, fragilizați psihic de acte părintești mai mult sau mai puțin abuzive, de la incest la neglijare, de la bătaie la abandon. Sau poate că se gândea la pacienții ajunși pe divanul său, ei înșiși părinți, și care simțeau din plin stresul parentalității, într-o epocă și un
Cazul Bodnariu. O palmă e ceva oribil. Dar asta te face un părinte psihopat? () [Corola-blog/BlogPost/338249_a_339578]
-
Adulții din jurul copiilor își permiteau vulnerabilitatea afecțiunii (exprimarea iubirii, a aprobării, afecțiunii, atenției și aprecierii) doar dacă cel mic făcea ceva „perfect”; „special”; „nemaivăzut/auzit/întâlnit”. Astfel, copilăria s-a tansformat într-o cursă nebună care avea ca miză „iubirea părintească” - cursă care la vârsta adultă devine un tipar intern de viață și căutăm obsesiv „afecțiunea părintească” în oamenii din jur. Tare ușor ajungem să ne blocăm în comportamente impulsive și să vânăm recompensele mai ceva ca like-urile pe Facebook, sperând
Nemulțumirea de propriul corp și de propria imagine, boala majorității în lumea minorității perfecte () [Corola-blog/BlogPost/338411_a_339740]
-
dacă cel mic făcea ceva „perfect”; „special”; „nemaivăzut/auzit/întâlnit”. Astfel, copilăria s-a tansformat într-o cursă nebună care avea ca miză „iubirea părintească” - cursă care la vârsta adultă devine un tipar intern de viață și căutăm obsesiv „afecțiunea părintească” în oamenii din jur. Tare ușor ajungem să ne blocăm în comportamente impulsive și să vânăm recompensele mai ceva ca like-urile pe Facebook, sperând cu ardoare să primim, în sfârșit, ceea ce ne-a lipsit în pruncie. Iar, printre instrumentele de
Nemulțumirea de propriul corp și de propria imagine, boala majorității în lumea minorității perfecte () [Corola-blog/BlogPost/338411_a_339740]
-
Deschid fereastra casei părintești, mă uit spre stânga, mă șterg la ochi și citesc pe linia care unește cerul cu pământul, scrise cu litere de mână, parcă furate de pe tabla școlii din Rădești sau din Bursucani, câteva cuvinte frumos articulate de învățătorul Rășcanu, ori
Câteva cuvinte pe deal şi o fată cu ghetele pe dos () [Corola-blog/BlogPost/339921_a_341250]
-
De câteva zile mi s-a făcut dor de un loc... un loc unde am ajuns doar de trei ori în viața mea și unde nu cred că voi mai ajunge vreodată (cine știe)... la casa părintească a tatălui meu, undeva în județul Galați, comuna Rădești (nu știu dacă era comună sau sat) Cred că aveam 4 ani când am fost prima data acolo (poate am fost și când eram mult mai mică, dar nu știu eu
Duzina de cuvinte – Dor () [Corola-blog/BlogPost/339939_a_341268]
-
prieten, exact atunci când ai nevoie, în sfatul care te ajută să mergi mai departe când nu vedeai nicio ieșire. În telefonul salvator, în întâlnirea potrivită. Fericirea stă în dragostea părinților care te-au crescut cu trudă și iubire, în casă părintească unde te poți întoarce oricând să-ți încarci bateriile sau să-ți lingi rănile. În ajutorul necondiționat pe care știi că îl găsești oricând acolo Fericirea înseamnă să poți să ajuți, să dăruiești ceva din tine, să transmiți lucruri bune
FERICIREA de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340062_a_341391]
-
tine, să-l spună Parohiei. Dacă nici atunci nu se îndreaptă, să-l spuneți public. Nu știu dacă acesta este adevărul Bisericii. Și al carei Biserici. Scenă 1: Concluzie: Adevărul doare. Scenă 2: Concluzie: Mângâierea chiar, poate fi frățeasca, sau părinteasca. Sau poate să doară. Chiar și mângâierea părinteasca, sau frățeasca, poate sa doară. Dacă nu o meriți. Alte scene: 1. Și dacă ești bun cu oamenii, oamenii te vor răstigni, ca pe Iisus? 2. Și Iisus l-a mângâiat pe
Liviu Florian Jianu: Gânduri după vizionarea spectacolului cu piesa “Profu’ de Religie” Teatrul National Marin Sorescu – Craiova () [Corola-blog/BlogPost/339264_a_340593]
-
nu se îndreaptă, să-l spuneți public. Nu știu dacă acesta este adevărul Bisericii. Și al carei Biserici. Scenă 1: Concluzie: Adevărul doare. Scenă 2: Concluzie: Mângâierea chiar, poate fi frățeasca, sau părinteasca. Sau poate să doară. Chiar și mângâierea părinteasca, sau frățeasca, poate sa doară. Dacă nu o meriți. Alte scene: 1. Și dacă ești bun cu oamenii, oamenii te vor răstigni, ca pe Iisus? 2. Și Iisus l-a mângâiat pe Iuda, pe creștet. 3. O mângâiere devine subiect
Liviu Florian Jianu: Gânduri după vizionarea spectacolului cu piesa “Profu’ de Religie” Teatrul National Marin Sorescu – Craiova () [Corola-blog/BlogPost/339264_a_340593]
-
8765. Alienația mintală din cauza alcoolismului a scăzut de la 10 % la 2 % - 3 %. Tuberculoza și criminalitatea au scăzut de asemenea cu procente însemnate. Aceia care profită mai mult sunt copiii. Pentru ei se economisesc mai mulți bani, sunt sănătoși și căminul părintesc e mai fericit” (Velicu, 1924, p. 381). Percepția se maturiza însă. Din America, dintr-un sector care interesa, al pedagogiei, se iau informații de anvergură: „Americanii au pus în practică această selecționare a capacităților intelectuale, selecționând dintr-un număr de
Presa literară din Oltenia, de Dan Ionescu. Fragmente () [Corola-blog/BlogPost/339272_a_340601]
-
zi părăsește casa și pleacă în Boston.Tatăl său o aduce acasă și îi aplică o corecție cu biciul. O vreme fata se comporta admirabil, dar demonul din ea o face să se răzbune. Într-o noapte dă foc casei părintești, simulând și o spargere la seiful unde domnul Ames își ținea economiile. Urmele pe care le lasă conduc spre ideea că ea însăși a fost răpită și ucisă. Cathy însă, cu banii luați, pornește în lume. Ajunge după patru ani
John Steinbeck: La răsărit de Eden. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339290_a_340619]
-
se mai ocupă de agricultură, mai mult pentru a inaugura o atitudine în armonie cu tradiția și pentru a onora memoria părinților, care poate nu au prevăzut că în vreun timp, oamenii pot fugi, fără opreliști interioare, departe de casa părintească. Profesorul Vasile Călugăru, unul dintre protagoniștii precedentei cărți, Îngerii de la casa morarului, apare și aici, tot cu aceeași atitudine tolerantă față de alții, dar nu și față de el. Își reproșează, într-o discuție, plecarea din sat. Crede că după el s-
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
se mai ocupă de agricultură, mai mult pentru a inaugura o atitudine în armonie cu tradiția și pentru a onora memoria părinților, care poate nu au prevăzut că în vreun timp, oamenii pot fugi, fără opreliști interioare, departe de casa părintească. Profesorul Vasile Călugăru, unul dintre protagoniștii precedentei cărți, Îngerii de la casa morarului, apare și aici, tot cu aceeași atitudine tolerantă față de alții, dar nu și față de el. Își reproșează, într-o discuție, plecarea din sat. Crede că după el s-
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]