1,368 matches
-
Bumbăta au făcut o reclamație pentru imaș, iar Isprăvnicia Fălciu a ordonat privighetorului ocolului Prut (vezi Porunca nr. 4068) să cerceteze cazul, dar la 28 aprilie, locuitorii din același sat au trimis o nouă jalbă Isprăvniciei Fălciu, arătând obijduirile ce pătimesc (inclusiv bătaia locuitorilor, femeile și copiii fiind înspăimântați) din partea posesorului moșiei, Toderașcu Burghele. Isprăvnicia ordonă o nouă cercetare. Vornicul Ilie Kogălniceanu, în jalba din 2 iulie 1848 către Isprăvnicia Fălciu, redactată la moșia familiei, Râpile (comuna Arsura), reclama că unii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
scăpăm de ei. * Alintul nu exprimă întotdeauna un sentiment de dragoste. * Nu orice oală spartă este relicvă arheologică. * Dacă te temi de tăieturi, nu folosești cuțitul. * Dacă ești funcționar de stat, nu înseamnă că trebuie să stai degeaba. Sufletele bune pătimesc cel mai mult. * Nici un pierde vară nu-și anunță paguba prin mica publicitate. * În război, gloanțele nu-și aleg victimele. * Cine o dă cotită, poate intra în șanț. * Pirateria se practică și pe uscat. * Dacă îți cășunează pe cineva, îl
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
de azil pentru "cei neavând unde-și pleca capul" și pe care "trapeza de obște îi hrănea" și care "ședea pe cât voia, unia și până la moarte". Erau, deci, niște adăposturi pentru cei cu "feluri de neputință și de duhuri necurate pătimind", cu un caracter mai mult azilar decât spitalicesc. Multe mănăstiri din Moldova ofereau astfel de adăposturi, dar numai puține s-au evidențiat ca ospicii de alienați. Reproducem o serie de fragmente extrase din documente de arhivă, inedite, în scopul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aceasta are un conținut bogat în uleiuri eterice și, chiar dacă aprinzi cu grijă un chibrit, uleiurile încep să ardă și în jurul ei se aprinde o flacără, dar planta rămâne întreagă. Acesta este Rugul Aprins ! Cine au fost cei care au pătimit înfundând pușcăriile pentru vinovăția de a căuta poarta veșniciei prin rugăciune, se numesc: Sandu Tudor, pseudonimul lui Alexandru Teodorescu din București, fost pe rând marinar, aviator, ziarist, călugăr, autor al singurului volum de versuri de inspirație mistică, cu titlul Comornic
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
dezvelise un bust realizat de sculptorul Oscar Han, ca și placa comemorativă pusă pe casa din strada Dr. Staicovici 34 în care a locuit V. Voiculescu, sunt fapte care merită a fi menționate pentru eternizarea scriitorului și omului care a pătimit pentru vina de a fi român. Atribuirea numelui de V. Voiculescu Bibliotecii județene Buzău, amplasarea și dezvelirea unei plăci și a unui medalion al poetului pe zidul acesteia, înființarea cu ani în urmă a unei Fundații în Buzău cu numele
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Ovidiu, Scriitorii și înțelesurile vieții, Editura Minerva, București, 1971 Papadima, Ovidiu, Cu V. Voiculescu în lumea amintirilor, în „Steaua”, an. XXX, 1980, nr. 3, martie Papadima, Ovidiu, La sărbătorire am stat între Lucian Blaga și Nichifor Crainic și aveam să pătimesc ca și ei, în „Adevărul literar și artistic", nr. 461/23 martie 1999, retipărit și în anexele la vol. Florentin Popescu, Amintirea care ne rămâne, 2002 Pațurcă, George, Cu gândul la V. Voiculescu, Biblioteca județeană „V. Voiculescu" — Buzău, Buzău, 2001
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nu existau gropi făcute de excavatoare... Cât era satul de-ntins, apele râului erau presărate cu copii ce înotau în lung și-n lat pentru a prinde fel de fel de pești: crap, șalău, caras și roșioară. Mare grozăvie am pătimit când am dat nas în nas cu ditamai somnul cu mustăți lungi și corp sticlos. Am fugit mâncând pământul și astfel mi-am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi treceam râul și mergeam în pădurea Mustea ca să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și [de] parcă n-aș fi avut șapte sprezece ani, vârstă când Începi, vezi bine, a-ți mirosi a catrință. Am rezistat astfel (nu mă-ntrebați cu ce frământări și refulări de Îndemnuri ale diavolului) acelor atracții morbide de care pătimesc Îndeosebi adolescenții În fața farmecelor pu trede ale femeilor consumate de boli și de viții ascunse, cum era teleleica de hangiță din fața primăriei, poamă bună, unealtă diavolească stând În calea călătorilor spre munte, zăboviți aici ca la „Hanul lui Mânjoală“. Iar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mirescul, cum și al lui Gașpar, haiducul de pe Vâlsan, Împușcat de poterași În nucul bătrân sub care i-am auzit povestea, cu mintea mea de copil care nu uită. Ăstora ai mei le datoresc, desigur, complexul dificil de care am pătimit adesea În fața târgovețului pișicher, profitor de tot ce-i vine Înainte și pus pe pricopseală, sau a veneticului cu V În coadă și obraznic, de nu-mi pot nici astăzi ierta cum de nu i-am scuipat În ochi pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
somnul liniștit al drepților.) Când mai de nici un fel și când mai În toate felurile, persona litatea sau simpla lor identitate (condiții esențiale a ceea ce numim de obicei „caracter“) le sunt Împrumutate În bună parte de unghiul vizual sub care pătimim Împreună, dar, mai sigur, de afirmările lor totale și irecuzabile În pat. D.H. Lawrence se arată, În comentariile lui din Défense de Lady Chatterley, ca un mare moralist al epocii noastre de „se xua litate contrafăcută“ când disprețuiește frauda sexuală
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care l-ați ghicit, În plină faimă a lui libertină, la 32 de ani, atent nevoie mare cu juna și trupeșa fecioară adusă până aci cu stăruinți și șiretli curi, uimită și nedumerită Încă de tot ce abia cunoscuse și pătimise, rușinată să privească la lume, mâncând cu nasul În farfurie și ascultând, aiurită, nesfârșita incantație a șarpelui, fruntea răutăților lumii, iscoditorul, Îndemnătorul și vinovatul de toate relele pământului. Hotelul orașului, Steaua, era clădit larg, cu scări, culoare și odăi nemăsurate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rector la academia teologică „Sf. Bonaventura” din Luizi Călugăra. A fost arestat în iunie 1949 cu lotul de preoți menționați în materialul „Mărturii inedite” din octombrie 1993, și închis în penitenciarul din Bacău, cu același grup de preoți, unde au pătimit împreună, până la 30 iunie 1950, când au fost transferați la penitenciarul Galați. Aici, la 29 august 1950 au fost judecați de tribunalul militar Galați pentru: „crimă contra ordinei sociale” și condamnați la ani grei de închisoare variind între 7-13 ani
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Nr. 110; - pot să dau următoarele amănunte cu privire la arestarea și detenția mea. Mai întâi de toate țin să declar că nu am făcut politică de partid; n-am fost înscris în nici un partid politic. Dacă am fost arestat și am pătimit cele ce le-am pătimit a fost pentru că eram preot catolic și membru al Ordinului călugăresc al fraților și preoților Minori Conventuali. Eram paroh al bisericii și mănăstirii catolice „Sf. Cruce” din Luizi-Călugăra. Sistemul comunist care se instala la putere
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
următoarele amănunte cu privire la arestarea și detenția mea. Mai întâi de toate țin să declar că nu am făcut politică de partid; n-am fost înscris în nici un partid politic. Dacă am fost arestat și am pătimit cele ce le-am pătimit a fost pentru că eram preot catolic și membru al Ordinului călugăresc al fraților și preoților Minori Conventuali. Eram paroh al bisericii și mănăstirii catolice „Sf. Cruce” din Luizi-Călugăra. Sistemul comunist care se instala la putere tot mai simțit în anii
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
rușine... Dar mai cu seamă aș muri de indiferență și de plictiseală. Căci nu mă interesează faptele care n-ar fi sânge din sângele meu, nervi din nervii mei. Nu mă interesează faptele abstracte. Pentru asemenea fapte nu vreau să pătimesc și să mă zbat! Timp de două luni și mai bine, din necesitate, am lucrat cu disperare la transpunerea scenică a scenariului meu după „scena de la han“ din Don Quijote (încă un spaniol ilustru). Eu și colectivul pe care mi l-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
lună mai adusese în camera noastră mireasma și parfumul îmbătător al tuturor florilor de pe mapamond. Ce parfum degaja doamna! Te simțeai amețit și vrăjit, transportat într-o altă lume, în care ne facem iluzia că vom ajunge cu toții dacă vom pătimi cât mai mult pe acest pământ. De ce, Doamne? De ce să suferim, pe nedrept și permanent, toată mizeria acestui pământ? Noi, cei săraci și neajutorați, drojdia societății, flămânzii și înfrigurații acestui pământ, noi care îți aprindem lumânări la biserică și ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
N. Vodă, «Mocanu», cum îi ziceau bulgarii și am dus și pe mătușa mea cu toată familia la unchiul spre a-i întâlni după 40 de ani de strinătate. După ani ce am stat prin Bulgaria și România unde am pătimit multe (și) de toate, m-am returnat în comuna natală la 23 decembrie 1882, 15 mai c.v. M-am căsătorit luând de soție pe Elisafta M. Scorobeț cu care am trăit până la 8 decembrie 1893 când a expirat lăsându-mă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și rume nindu-se ca o gogoașă atunci cînd se face bună. Își sufleca ciorapii, își trăgea din nou flaneaua și se apuca să vorbească cu înflăcărare despre cum rămăsese ea singură cu copiii sau despre cum numai ea știa cît pătimise pentru că nu voise să se încurce cu un alt bărbat ; că bine nu avea să le fie copiilor cu un tată vitreg ; că străinul nu are habar de durerile fetelor ; și, apoi, ce-ar fi zis gura satului dacă doamna
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a ști dacă, după ce va fi studiat, va deveni călugăr sau dacă va peregrina prin lume. Și, când se gândea să se călugărească, simțea dorința de a se îndrepta spre un ordin decăzut și nereformat, ca să aibă mai multe de pătimit, gândindu-se că în acest fel Dumnezeu îi va veni în ajutor. Și Dumnezeu îi dădea o mare încredere că va îndura cu ușurință toate împotrivirile și toate ocările ce i s-ar aduce 2. În timpul întemnițării sale la Salamanca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
se îmbarcă pe o corabie mare și rămase în viață după furtuna de care am pomenit mai sus2, în timpul căreia de trei ori a văzut moartea cu ochii. Așteptare în Veneția Ajuns în Genova, luă drumul spre Bologna, pe care pătimi multe, mai ales o dată când se rătăci și merse pe o cărare de-a lungul unui râu care curgea într-o albie joasă. Cu cât înainta, cu atât cărarea se îngusta, ajungând într-un loc atât de strâmt, încât nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
folos din acestea. Al doilea punct. Să aud ce vorbesc și, la fel, să trag folos din aceasta. Al treilea punct. Să privesc ce fac și să trag vreun folos. 195. Al patrulea punct. Să cântăresc ceea ce Cristos, Domnul nostru, pătimește sau vrea să pătimească în firea Sa omenească, în funcție de scena pe care o contemplu; și aici să încep cu multă putere, străduindu-mă să sufăr, să fiu trist și să plâng; și să lucrez la fel și în celelalte puncte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
doilea punct. Să aud ce vorbesc și, la fel, să trag folos din aceasta. Al treilea punct. Să privesc ce fac și să trag vreun folos. 195. Al patrulea punct. Să cântăresc ceea ce Cristos, Domnul nostru, pătimește sau vrea să pătimească în firea Sa omenească, în funcție de scena pe care o contemplu; și aici să încep cu multă putere, străduindu-mă să sufăr, să fiu trist și să plâng; și să lucrez la fel și în celelalte puncte care urmează. 196. Al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
fel și în celelalte puncte care urmează. 196. Al cincilea punct. Să mă gândesc cum dumnezeirea șlui Cristosț se ascunde, și anume, cum Și-ar putea nimici dușmanii și nu o face și cum lasă preasfânta șSaț omenitate 1 să pătimească atât de crunt. 197. Al șaselea punct. Să mă gândesc cum El pătimește toate acestea pentru păcatele mele etc.; și ce trebuie să fac și să pătimesc eu pentru El. 198. Dialog. Să se încheie cu un dialog cu Cristos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
gândesc cum dumnezeirea șlui Cristosț se ascunde, și anume, cum Și-ar putea nimici dușmanii și nu o face și cum lasă preasfânta șSaț omenitate 1 să pătimească atât de crunt. 197. Al șaselea punct. Să mă gândesc cum El pătimește toate acestea pentru păcatele mele etc.; și ce trebuie să fac și să pătimesc eu pentru El. 198. Dialog. Să se încheie cu un dialog cu Cristos, Domnul nostru, și la sfârșit cu un Pater noster. 199. Notă. Trebuie luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
dușmanii și nu o face și cum lasă preasfânta șSaț omenitate 1 să pătimească atât de crunt. 197. Al șaselea punct. Să mă gândesc cum El pătimește toate acestea pentru păcatele mele etc.; și ce trebuie să fac și să pătimesc eu pentru El. 198. Dialog. Să se încheie cu un dialog cu Cristos, Domnul nostru, și la sfârșit cu un Pater noster. 199. Notă. Trebuie luat aminte, după cum s-a spus deja în parte mai sus2, că în dialoguri trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]