1,556 matches
-
propria mântuire. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu. Ciocneam ouă roșii cu familia și eram tare fericiți toți împreună: Tata îmi spunea că "oul a fost mereu simbolul renașterii lui Hristos". Tradiția și la Costișa cerea ca în Ziua de Paște cei care mergeau la biserică să poarte cel puțin o haină nouă pentru a le aduce noroc. De asemenea, se făceau pomeni, dăruind celor săraci ouă, pască și lumânări. Obiceiuri păstrate peste timp Deși copilăria mi-a fost umbrită de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
născut la sat!". E mare păcat însă că, multe obiceiuri și datini au fost uitate, luându-le locul "Valentine's Day" și Halloween. Simboluri și obiceiuri "străine" ("ciorăpelul" pentru darurile de Crăciun, cununița de brad atârnată pe ușă, iepurașul de Paște etc.) au fost asimilate și de săteni aproape total, uneori chiar în detrimentul unor simboluri și obiceiuri autentic românești. Depinde de noi toți, să fim interesați să păstrăm vii tradițiile populare românești care sunt, elemente de originalitate ale identității noastre naționale
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
reprezintă focul purificator. O credință la noi în Bucovina afirmă că oul roșu este apărător de diavol și înseamnă sângele lui Hristos. Mi-a mai povestit că, la noi sunt multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paște și de ce ele au devenit semnul Învierii Domnului. Cea care este răspândită în satul nostru spune că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a pus coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am așezat amândouă în coșul meu. Văzându-le așa de frumoase, nu m-am sfiit să-i mulțumesc, sărutându-i mâinile crăpate de trudă și bătrânețe, mâine măiestre, mâini făcătoare de minuni. Am invitat-o la noi în familie, de Paște și i-am urat să-și petreacă Sfintele Sărbători în liniște și cu sănătate. M-am întors acasă după multe ore bune, petrecute însă cu mare folos. Câte informații prețioase am aflat de la această femeie modestă, dar plină de har
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
misionară, ne străduim pentru convingere și atenționare apostolică Încă de la venirea noastră la cârma acestei eparhii care ne-a Îngrozit inconștiența și starea anarhică. Căutăm mereu să verificăm situația religioasă și substratul moral la preoțimei. Am plecat și În Lunea Paștelor a.c. când s-a prăznuit și Sf. Gheorghe În vizite canonice pe malul Prutului, iar sâmbătă și duminică (8, 9 mai) În jud. Vaslui. Constatările sunt Îngrijorătoare. În prima biserică din jud. Fălciu slujba era la Catavasii; credincioși puțini; alu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
noastre dnei Eliade, urările noastre de sănătate dvs. și apropiată și fericită sosire pentru dvs.1 Cu afecțiune, al dvs., Stig Wikander XIXtc "XIX" ELIADE către WIKANDERtc "ELIADE către WIKANDER" Paris, 10 aprilie 1952* Dragul meu prieten, Vă doresc un Paște fericit! Sunt dezolat că v-am făcut să veniți la Malmö pe 20 martie. O oră după ce am primit scrisoarea decanului, v-am scris par avion - cred că era 15 martie... Biletul meu de avion este cumpărat pentru 20 aprilie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
nostru de istorie a religiilor, dl Ehnmark, va fi obligat să se ducă în nordul Suediei, însărcinat de o comisie; este extrem de regretabil și amândoi întreabă dacă ar fi posibil să vă reprogramați vizita în luna aprilie, după sărbătorile de Paște. Cursurile vor reîncepe pe 17. Domnii Lombard și Ehnmarkar fi dezolați să piardă ocazia de a discuta temeinic cu dvs. numeroase probleme” - Arbman către Eliade, 13 martie 1952, cf. Corespondență I, p. 60. 2. Pentru interesul lui Eliade față de topica
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
peste noi. Dar, se știe, oamenii, pe lîngă cele materiale, mai au nevoie și de temple și ritualuri fără de care, în timp, riscă să-și piardă calitatea de ființe sociale comunitare în esență. Așa s-a transferat 1 Mai în "paște roșu", chiar și în prezent 8 martie este cultivat, deși a fost compus de propagandă pentru a afirma și promova tovarășele femei. Multe sărbători comuniste au căpătat tente religioase, ce tindeau să înlocuiască pe cele veritabile. Un alt mit care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lumânare și pe urmă în paseri. Cum am fugit eu singur într-o primăvară și cum am împușcat prima rață și am adus-o pe-o vijelie (care m-a scăpat de o pneumonie, căci trecusem Siretul înnot în Mercurea Paștelor la 25 Mart). Bucuria bătrânului. etc. Cum moare însfârșit bunicul. Cum o fetiță din neamul nostru, pe care bunicul a jucat-o de multe ori pe genunchi, numai de 4 ani, se află de față și întreabă ce are bunicul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de-altă parte, eșea ca o nălucă Bătea-n batalioane, urlând: bre! mă! tucă! Iar Dobrovici copilul oprindu-se cu jale Se apuca de locu din spate mai la vale... Eu îmi ștergeam sudoarea voinicii mi-i chemam Să-i... paștele măsii scuipam și înjuram... Dar iată, visul trece și somnul lin coboară Pleoapele-nchizându-i o mână de fecioară Ș-alt vis se desfășoară din cerul veșniciei Când pacea se întinse în urma bătăliei. Era parcă spre seară ș-ai noștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aceasta un onorariu, cât veți crede Dv. de cuviință. Primiți, vă rog, Domnule Administrator, asigurarea devotamentului meu. Mihail Sadoveanu 28 aprilie 1910 Administrația Casei Școalelor Conferențiar al Cercurilor culturale Referat. 28 april 1910 Domnule Administrator, Potrivit hotărârii Dv., în vacanța Paștelor am vorbit la conferințele generale ale învățătorilor în două locuri: la Iași și Folticeni. Subiectul a fost: Învățătorii față de mișcarea cooperativă. Am arătat ce importanță extraordinară au pentru vremurile de față, la noi, tovărășiile sătești: băncile și obștiile. În criza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am răcit și m-am îmbolnăvit. Am stat o lună în infirmerie și pe urmă am fost trimis acasă o umbră de băiat și fără cărți că eram foarte slab. Și nu m-am dus la școală până după vacanța Paștelor. Dar cât am stat acasă n-am stat degeaba, am învățat. La moșia din Baea, era administrator Iorgu Vasiliu și pe cucoană o chema Catinca. Iorgu Vasiliu era din județul Iași, era un om foarte bun la inimă. Și aista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu ochii la cei cari dansau, nu la ce spunea inginerul horticol. * A.Cantacuzino-Pașcanu a fost căsătorit cu o fiică din familia Calimach din Botoșani viță de domn. Dna asta era de o bunătate fără margini. Înainte de sărbătorile Crăciunului sau Paștelor, ea pleca c-un om de la casă la casă și intra prin casă și vedea câți copii sunt și ce le trebuie de îmbrăcat și la băeți și la fete și de încălțat. Și-i întreba, dacă au ce mânca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
regulat: la fete păpuși, la băieți bricege. Efectul fu foarte mare, dar bineînțeles cursurile nu începură decât după Paști. Germanii autorizaseră deschiderea școalei miercuri din Săptămâna Mare, fără însă a le da încălzirea, ca răzbunare pentru că sătenii refuzaseră să sărbătorească Paștele odată cu ei, pe stilul nou.]( Ediția I, 1937, pp. 141-143.) doamna rătescu - corespondența Zilele treceau, și cu atât mai lesne cu cât, aproape zilnic, aveam știri de acasă prin d-na Rătescu, soția intendentului de la Spitalul Eforiei Pantelimon, care fu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că pe a lui Costache o aducea direct la noi. știri false Ca supliment plăcut, m-am pomenit cu d-na Brezeanu 128 de la spitalul nostru, în costum de infirmieră și însoțită de un medic german, ca să adune ouă de Paște. Pe la mine a trecut în fugă [și pe furiș, aducându-mi câteva prăjituri, ca o delicată atențiune. Călugărițele neprimind bani pe ouăle ce îi dete, le promise, spre marea lor bucurie, petrol și zahăr, dar le-a îngrozit prin știrile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sărbătoarea cea mai veselă pentru tineretul din mănăstire. Pe când veneau din pădure, soldații germani râdeau de ele... Au venit și la slujbă, dar cu mojicie au stat tot timpul jos, pe când noi eram în picioare sau în genunchi... Slujbele de Paște la mănăstire sunt teribil de lungi; aceasta din ajunul Floriilor a ținut de la 7 la 10 1/2. Mai tot timpul lumânările stinse, o maică citea cazaniile, mormăind atât de încet, încât nu înțelegeam nimic; [aproape toate călugărițele, cu starița
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a-l folosi drept pretext pentru plecare, adăugând că golgetera echipei este la zi cu drepturile financiare. , a afirmat Gabriela Manea. Reamintim că, înainte de aducerea ei la Știința Bacău, Oana Bondar (fostă Herman) prindea echipa HCM Baia Mare din an în Paște, cu precădere în partidele amicale. Oricum, clubul băcăuan va cere suspendarea fugarei. 7 IANUARIE Șase handbaliști băcăuani la loturile naționale Aflată în cantonament la Piatra Neamț, ocupanta locului al treilea în Liga Națională la handbal masculin, Știința Bacău, va trebui să
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
iască în partea stângă a pieptului. Altă dată, pe când trăia încă bătrânul Costache Negruzzi, autorul vestitelor Pacate ale tinereților, mă aflam la el la moșie împreună cu amândoi fiii lui, Leon și Iacob, precum și cu tânărul Mihail Cornea. Era în sărbătorile Paștelor, pe când codrul prinde frunze și încep păsările a ciripi. Ne-am dus într-o dumbravă să culegem viorele și deodată am auzit cucul, vestitorul primăverei, cântându-ne în față. Cuprinși de bucurie și superstițioși ca toți înamorații, am încins îndată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prag al poluării peste care natura nu mai poate autoepura. Deci, trebuie să existe o măsură În toate. “Radiosfera”, 17 aprilie 1995, ora 12,15 29. Gânduri de Paști E greu de presupus că astăzi, În a doua zi de Paște, are cineva chef să asculte rubrica “”, dar sper totuși s’o facă. Asta, pentru că bunul creștin are toate motivele să se veselească. Aici Îmi cer scuze celorlalți creștini - mai grăbiți - decât majoritatea ortodoxă, deși motivul, anume calendarul, nu le poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stă cu mâna ’n sân; și, mai ales, cunoaște acest lucru de multă vreme, pentru că Viața face și ea același lucru. Și-l urmează pe om, Încercând să distrugă ceea ce acesta a amenajat. Cum am aflat toate acestea? Mergând, de Paștele Blajinilor, În satul meu basarabean. Unde, pe lângă lumânarea aprinsă la mormintele celor ce nu mai sunt și vinul Închinat cu cei ce sunt dintre ai mei, am Încercat să aflu din tainele naturii acelui loc binecuvântat de cel de sus
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dirijau cândva Întreaga activitate mai sunt respectate doar În domeniul spiritual și cevaceva În cel personal. Și aici, e greu de explicat de ce facem ceva În anumite zile, sărbători, dar facem. N’o să mâncăm miel de Crăciun, ori porc de Paște, ci invers, pentru că pur și simplu așa o cere tradiția. Iar ea cere, așa cum spusesem mai Înainte, ceea ce societatea, prin generațiile anterioare, a aflat ca bun sau, dacă vreți, ecologic. Și În acest context să vorbim despre vin, anume acela
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pare a fi o unealtă, căci doar el duce și o viață spirituală. Un exemplu e chiar sărbătoarea din aceste zile. “Radiosfera”, 15 aprilie 1996, ora 12,42 78. Mitologie și ecologie Pentru că am ratat drumul din fiece an, de Paștele Blajinilor, În Basarabia, m’am oprit la Radio Iași, dar cu același motiv, căutând a scoate din el ceea ce se poate În sprijinul demersurilor mele obișnuite pentru o viață mai curată, a noastră, dar și a partenerilor cu care navigăm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
căutând a scoate din el ceea ce se poate În sprijinul demersurilor mele obișnuite pentru o viață mai curată, a noastră, dar și a partenerilor cu care navigăm la bordul navei numite Pământ. Sau, dacă vreți, ca să putem ajunge mai departe. Paștele Blajinilor, deci. Impropriu numit așa, pentru că n’are nimic comun cu Paștele, chiar dacă-i urmează constant la o săptămână. De fapt e vorba de același calcul programator legat de fazele Lunii. Iar asta mă duce cu gândul la vechimea sărbătorii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
îi pupau mâna, dacă voia, le viola fetele, dacă voia, se instala în casele lor, se-ntindea cu cizmele lui și cu haina lui de piele în paturile lor moi și-și făcea nevoile în veceurile lor albe de faianță, paștele mamii lor... Fanache a fost trezit din visare de vocea alarmată a lui Gârmoci: -Treizeci ai zis? -Treizeci, tovarășe prim, așa era ordinul! -Treizeci o fi fost, da acu s-a schimbat, în telegrama asta scrie clar: treișunu. Și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
șeful său, sunt legați unul de altul, precum clanța de ușă... Fanache l-a încurajat pe Gârmoci dând din mâini și zicând pe muțește: rezolvăm toarșul prim, în pașopt de ore, raportați că rezolvăm, îi ia mama dracului, îi belim, paștele mamii lor... -În pașopt de ore rezolvăm situația toașe prim, rezolvăm..., a mai găsit puterea Gârmoci să repete mecanic ce i se șoptise. -Bine, pașopt de ore, atât. Apoi sunteți niște oameni morți. Morți, bă, și tu, și Fanache, șmecheru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]