3,902 matches
-
lavina de-ntuneric” - în: „înflorirea migdalui” marianico-hristic: „De vii la mine, potcovește-ți calul!/Cin' să mă tragă-n fugă azi pe roată?/ Lavină de-ntuneric, neaflată,/Iubirea mea-nflorește-n somn migdalul!” - cf. Sonetul XVIII) : „Bătrân de-acum, mă paște depărtarea:/ Ce bun e vinul când îl bea uitarea/ Și ce ferice-i Moartea! Nu-i sunt frate!/ Te du, femeie,'n crânguri pe albine,/ Căci nimeni nu muri-va-n loc de mine:/ Tu dragoste îmi vei aduce, poate
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
în doi peri Vorbe răsădite-n dodii Cu miros suav de rodii Mulți mi-ar da cu el în cap Dar m-am ascuns că eu încap Cu maliția din fire Într-o-nțepătură de iubire; Dacă este să vă pască Vreo belea, dați să-l citească Celui care vrea să vă lezeze Treaba lui: și să se curenteze! Referință Bibliografică: Secretul clorofilei / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259, Anul I, 16 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
SECRETUL CLOROFILEI de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341822_a_343151]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PAȘTE FERICIT Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1208 din 22 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Paște fericit din sufletul meu, mult prea obosit de năravul tău Paște fericit din gîndul ce iartă tot ce-a simțit în vina asta
PAŞTE FERICIT de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341848_a_343177]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PAȘTE FERICIT Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1208 din 22 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Paște fericit din sufletul meu, mult prea obosit de năravul tău Paște fericit din gîndul ce iartă tot ce-a simțit în vina asta toată Paște fericit din iarba udată în lacrima plînsă cu inima toată Referință Bibliografică: Paște fericit / Georgeta
PAŞTE FERICIT de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341848_a_343177]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PAȘTE FERICIT Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1208 din 22 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Paște fericit din sufletul meu, mult prea obosit de năravul tău Paște fericit din gîndul ce iartă tot ce-a simțit în vina asta toată Paște fericit din iarba udată în lacrima plînsă cu inima toată Referință Bibliografică: Paște fericit / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1208, Anul IV, 22
PAŞTE FERICIT de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341848_a_343177]
-
A fost odat-un împărat - el fu-ncă / În vremi de aur (...) când (...) vorbeai cu zeii (...) Clădi palat din pietre luminoase, / Grădini de aur...) O noapte-eternă prefăcută-n ziuă etc. - noapte bogată), preludiul la Memento mori (“turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur (...) Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri (...) Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină” etc.), sau la Povestea magului... (“În vremi de mult trecute, când stelele din ceriuri / Erau copile albe cu
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
în situație grea în urma secetei, ca să enumerăm doar câteva activități din lungul șir făcut cu mare dăruire și pricepere. Și astăzi oamenii murmură fragmente din cântecele de atunci „În poieniță lângă plopi, vum-tra-ala, vum-tra-ala ... ” sau „Colo-n vale-n poieniță/ Paște calul lui Gheorghiță ... ” Oamenii din Țigănești și din Comarnic, îl prețuiesc pentru că el este chipul unui DASCĂL și al unui OM care reprezintă un MODEL și e icoana unui SFÂNT. Trecut acum în cel de al 100-lea an al
MARIN SPÂNU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342243_a_343572]
-
-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un figure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342378_a_343707]
-
1452 din 22 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului OPTIMISMUL MIELOR Primăvara mieii zburdau, Miroseau dedițeii După care fugeau, Spre iarba verde Crudă și gustoasă! De multe ori se apropiau de ugerul unei alte mame! Asta se întâmpla des, Căci oile pășteau, În liniște și, Nu respingeau intrusul! Dar știau că nu este, Fiul ei și-l lăsau, Să se sature, Pentru a zburda, În continuare 1 Referință Bibliografică: OPTIMISMUL MIEILOR / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1452, Anul IV
OPTIMISMUL MIEILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342454_a_343783]
-
sumă Și cu care datorie Mori în fecare zi Totul e oratorie Până când nu va mai fi Mor vocalele în noi Și n-ai ce să pui în loc Nu mai cresc altele noi Nici mai bune, nici deloc Ne-a păscut seceta care Ne-a iubit de mici și dacă Plânge vântu-n fiecare Toamnă, cu ciochini de bacă Fiindc-am râs și-am plâns utópii Peste care n-am putut, Doamnelor ca niște dropii, Prințul nu ne-a cunoscut Doar un
TINERE DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342516_a_343845]
-
în urma Convenției de la Constantinopol din 1923), împreună cu calcularea anului lunisolar pe cicluri și o formulă generală pentru calcularea oricărei date fixe (zi) din an. Numai prin așezarea celor două TAINE DUMNEZEIEȘTI care sunt TEMELIONUL și Mâna Anului în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“ astfel: Crugurile Lunii Naște Temelioanele, pe care le așezăm în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“. Apoi, luăm Mâna Anului calculată după Crugul Soarelui ori matematic, pe care trebuie să o așezăm în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“, pe degetul cu Temelionul Anului respectiv, unde
CALENDARUL NATURAL AL OMENIRII INTRE ADEVAR, INTERES, IGNORANTA SI MINCIUNA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342496_a_343825]
-
o formulă generală pentru calcularea oricărei date fixe (zi) din an. Numai prin așezarea celor două TAINE DUMNEZEIEȘTI care sunt TEMELIONUL și Mâna Anului în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“ astfel: Crugurile Lunii Naște Temelioanele, pe care le așezăm în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“. Apoi, luăm Mâna Anului calculată după Crugul Soarelui ori matematic, pe care trebuie să o așezăm în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“, pe degetul cu Temelionul Anului respectiv, unde din fața degetului de la bază, începem a număra pe noduri Mâna Anului respectiv, care
CALENDARUL NATURAL AL OMENIRII INTRE ADEVAR, INTERES, IGNORANTA SI MINCIUNA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342496_a_343825]
-
TEMELIONUL și Mâna Anului în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“ astfel: Crugurile Lunii Naște Temelioanele, pe care le așezăm în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“. Apoi, luăm Mâna Anului calculată după Crugul Soarelui ori matematic, pe care trebuie să o așezăm în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“, pe degetul cu Temelionul Anului respectiv, unde din fața degetului de la bază, începem a număra pe noduri Mâna Anului respectiv, care nu trebuie să cadă pe nodul cu Temelionul, dar, nici să treacă peste acesta. În cazul când Mâna Anului nu
CALENDARUL NATURAL AL OMENIRII INTRE ADEVAR, INTERES, IGNORANTA SI MINCIUNA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342496_a_343825]
-
nodul unde am terminat de numărat, acolo cade sau este Slova Pascala ori ZIUA ÎNVIERII DOMNULUI în acel an, fără nici un fel de greșeală în toți cei 2009 anteriori. Mâna Ø - Exemplu: Cum aflăm data și ziua când cade SFINTELE PAȘTI în anul 2019 ? Unde avem: C.S. = 23; M.A. = 7; C.L. = 3; T.A. = 6. Deci, Temelionul 6 cade pe dosul degetului mijlociu, la prima încheietură, sub vârf, iar Mâna Anului 2019 care este 7 și, nu încape pe degetul
CALENDARUL NATURAL AL OMENIRII INTRE ADEVAR, INTERES, IGNORANTA SI MINCIUNA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342496_a_343825]
-
6. Deci, Temelionul 6 cade pe dosul degetului mijlociu, la prima încheietură, sub vârf, iar Mâna Anului 2019 care este 7 și, nu încape pe degetul mijlociu până în Temelion, ba, mai mult, trece peste acesta, ce ar însemna că SFINTELE PAȘTI în anul 2019 ar cădea înaintea iudeilor, iar dacă Mâna Anului se termină, sau cade pe nodul cu Temelionul, în acel an SFINTELE PAȘTI se prăznuiește în aceeași zi cu iudeii. Iar Creștinii ar încălca 3 Reguli dintre cele 4
CALENDARUL NATURAL AL OMENIRII INTRE ADEVAR, INTERES, IGNORANTA SI MINCIUNA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342496_a_343825]
-
pe degetul mijlociu până în Temelion, ba, mai mult, trece peste acesta, ce ar însemna că SFINTELE PAȘTI în anul 2019 ar cădea înaintea iudeilor, iar dacă Mâna Anului se termină, sau cade pe nodul cu Temelionul, în acel an SFINTELE PAȘTI se prăznuiește în aceeași zi cu iudeii. Iar Creștinii ar încălca 3 Reguli dintre cele 4 de la Niceea și 11 din cele 14 prezentate în carte. Atunci, în cazuri asemănătoare, trecem de fiecare dată pentru a se număra Mâna Anului
CALENDARUL NATURAL AL OMENIRII INTRE ADEVAR, INTERES, IGNORANTA SI MINCIUNA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342496_a_343825]
-
pe degetul din dreapta celui pe care este așezat Temelionul, iar în cazul anului 2019 trecem pe degetul inelar și Mâna Anului 7 cade la baza degetului inelar partea spate (vedeți calcularea din figura 14) unde, în acest an 2019, SFINTELE PAȘTI cad pe data de 15 Aprilie NATURAL la SLOVA Pascală „Ț“ ori Calendarul - nr. 25. În anul 2019 Luna NOUĂ a lunii Martie este pe data de 22 Martie NATURAL, iar Luna PLINĂ Pascală a lunii Martie este pe data
CALENDARUL NATURAL AL OMENIRII INTRE ADEVAR, INTERES, IGNORANTA SI MINCIUNA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342496_a_343825]
-
Aprilie NATURAL la SLOVA Pascală „Ț“ ori Calendarul - nr. 25. În anul 2019 Luna NOUĂ a lunii Martie este pe data de 22 Martie NATURAL, iar Luna PLINĂ Pascală a lunii Martie este pe data de 6 Aprilie și SFINTELE PAȘTI cade pe 15 Aprilie, adică la 9 zile după Luna Plină Pascală. Mai precizez că Adevărata Sărbătoare a SFINTELOR PAȘTI are 35 de SLOVE PASCALE ori 35 de DATE PASCALE cuprinse între 22 Martie, cel mai devreme, și 25 Aprilie
CALENDARUL NATURAL AL OMENIRII INTRE ADEVAR, INTERES, IGNORANTA SI MINCIUNA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342496_a_343825]
-
data de 22 Martie NATURAL, iar Luna PLINĂ Pascală a lunii Martie este pe data de 6 Aprilie și SFINTELE PAȘTI cade pe 15 Aprilie, adică la 9 zile după Luna Plină Pascală. Mai precizez că Adevărata Sărbătoare a SFINTELOR PAȘTI are 35 de SLOVE PASCALE ori 35 de DATE PASCALE cuprinse între 22 Martie, cel mai devreme, și 25 Aprilie, cel mai târziu. Mai precizez că ÎNVIEREA DOMNULUI IISUS HRISTOS nu este legată de Paștele iudeilor (care au 29 de
CALENDARUL NATURAL AL OMENIRII INTRE ADEVAR, INTERES, IGNORANTA SI MINCIUNA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342496_a_343825]
-
pe o scândură. Apoi s-a dus în părțile Olteniei și a intrat ca frate începător la Schitul Crasna, județul Gorj, prin anul 1920, spunând egumenului Dionisie Lungu că a rămas în țară cu războiul. Egumenul i-a rânduit să pască vitele. După trei ani i-a spus starețul fericitului episcop Ioan: „Frate Ioane, lasă vitele și pregătește-te că în noaptea aceasta te facem călugăr!"Dar el, tăinuindu-se, a dispărut din schit în noaptea aceea și, neștiut de nimeni
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
Mănăstirea Secu, care era pustnic sub stâncile Sihlei. Părinții bătrâni spun că el i-a fost mulți ani duhovnic sfântului episcop Ioan. În anul 1931 a fost întâlnit pe obcina Sihlei de către Arhimandritul Cleopa Ilie, pe atunci fratele Constantin, care păștea oile Mănăstirii Sihăstria, împreună cu fratele său, Vasile. Episcopul mergea pe potecă spre Sihla și în urma lui mergea un ierodiacon basarabean, care îi era ucenic. Episcopul s-a oprit o clipă și i-a spus ucenicului său în limba rusă: „Spune
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
l-a mai văzut niciodată. Numai Dumnezeu știa unde se adăpostește robul său. După cinci ani de zile, adică în primăvara anului 1951, Dumnezeu l-a descoperit iarăși pe sfântul episcop Ioan într-un chip ca acesta: Fratele Ștefan Juncu, păscând oile Mănăstirii Sihăstria prin pădure, deodată a observat un lucru minunat. Câinii s-au oprit din lătrat, iar oile s-au strâns în jurul unui bătrân pustnic necunoscut. Era cuviosul episcop Ioan. Apoi fratele l-a auzit pe sihastru vorbind: „Oare
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
oile s-au strâns în jurul unui bătrân pustnic necunoscut. Era cuviosul episcop Ioan. Apoi fratele l-a auzit pe sihastru vorbind: „Oare ce am greșit eu astăzi lui Dumnezeu, de m-a arătat oamenilor !" Apoi i-a zis fratelui care păștea oile: „Frate Ștefan, vină încoace și nu te teme ! Știu că te spovedești la părintele stareț Ioil, dar te rog să nu-i spui la spovedanie, nici la altcineva, că te-ai întâlnit cu mine astăzi !" Și îndată, sfântul Ioan
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
de acasă, ouă roșii în buzunar, ca să ciocnim după ce era gata slujba. Niciodată n-am mâncat un ou mai gustos ca acela care înconjurase cu noi biserica, de trei ori. Mama, când trăia, ne aștepta acasă. Îi dădeam și ei paște și mâncam, atunci, noaptea, din toate bunătățile pregătite: drob de miel, friptură cu salată verde, prăjitură, must (când am fost copii) sau un pahar de vin (când am fost mai mari). Cu adevărat Paștele a fost mereu cea mai frumoasă
PAŞTELE, PAŞTELE DOMNULUI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342549_a_343878]
-
-i mincinos, românul nu-i șarlatan. O fi Ponta român? Căutați vă rog influențele sângelui părintesc cum a-ți făcut la domnul Claus Werner. Poate Doamna Senator Firea să poată găsi că vrea „prea mulți copii”, că strămoșul X a păscut oile prin Basarabia sau măcar a fluierat în biserică. Totul este posibil dacă vrea. Și a vrut. Nu cumva este Ponta creștin de rit vechi și sărbătorește Crăciunul de Paște? Românu-i prost de bun. Înghite orice. Chiar și bacșișul turcesc
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]