2,703 matches
-
ilustrată, promovată. *222) Comisia europeană (2015). Evaluarea legislației, politicilor și practicilor privind participarea copiilor la nivelul UE, p. 71. Decalajele privind accesul și abilitățile copiilor cu privire la utilizarea mediului online au fost adâncite ca urmare a pandemiei COVID-19. Perioada pandemiei de COVID-19 a accentuat importanța mediului online pentru educație, pentru interacțiuni sociale, precum și pentru participare. În același timp, perioada pandemiei a evidențiat lipsa accesului echitabil la tehnologii digitale și la Internet, precum și insuficienta dezvoltare a abilităților digitale, în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
accesul și abilitățile copiilor cu privire la utilizarea mediului online au fost adâncite ca urmare a pandemiei COVID-19. Perioada pandemiei de COVID-19 a accentuat importanța mediului online pentru educație, pentru interacțiuni sociale, precum și pentru participare. În același timp, perioada pandemiei a evidențiat lipsa accesului echitabil la tehnologii digitale și la Internet, precum și insuficienta dezvoltare a abilităților digitale, în special la nivelul grupurilor dezavantajate223. În condițiile în care mediul online oferă variate platforme și contexte de participare cum ar fi
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
cu privire la activitățile educaționale desfășurate în România, în perioada suspendării cursurilor școlare față-în-față; Salvați copiii, CNE, FSE Spiru Haret, FNAP (2020). Studiu privind opiniile partenerilor educaționali cu privire la condițiile de începere a anului școlar 2020-2021 în condițiile pandemiei COVID 19 în România. Copiii din grupurile de risc sunt implicați în forme participative decizionale într-o măsură și mai redusă. Barierele de participare cu care se confruntă copiii din grupurile dezavantajate, cum ar fi copiii romi, migranți, cu dizabilități
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
Fetele sunt semnificativ mai multe decât băieții, aproape 90% din totalul copiilor traficați. *228) www.copii.ro. *229) Conform Raportului Evaluarea sumativă a modelului "Prima prioritate: Niciun copil invizibil" (ANPDCA, UNICEF România, 2017), p. 75. *230) https://ro.usembassy.gov/ro/raportul-pentru-traficul-de-persoane-2020/ *231) SIMEV, 2020. În contextul pandemiei COVID 19 se estimează o creștere semnificativă a riscului de abuz, neglijare, exploatare și violență, pe fondul intensificării măsurilor de izolare în contextul COVID-19.*232) Pentru 46,8% dintre copiii care au apelat numărul 116 111 în primul an de la debutul
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
COVID 19 se estimează o creștere semnificativă a riscului de abuz, neglijare, exploatare și violență, pe fondul intensificării măsurilor de izolare în contextul COVID-19.*232) Pentru 46,8% dintre copiii care au apelat numărul 116 111 în primul an de la debutul pandemiei, abuzul și violența în familie au fost principalele probleme cu care s-au confruntat, comparativ cu anul 2019 când procentajul a fost de doar 18,48%*233). *232) https://www.who.int/publications/i/item/9789240004191 *233) Asociația telefonul copilului În anii 2020 și 2021 s-a consemnat o
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
s-au confruntat, comparativ cu anul 2019 când procentajul a fost de doar 18,48%*233). *232) https://www.who.int/publications/i/item/9789240004191 *233) Asociația telefonul copilului În anii 2020 și 2021 s-a consemnat o amplificare a expunerii copiilor la noi forme de victimizare în contextul pandemiei și al orientării mai accentuate către desfășurarea în online a activităților de timp liber. Astfel, potrivit Europol, cyberbullyingul*234) este în creștere*235),*236). În România, cyberbullyingul nu este vizat de legislație specifică, putând fi încadrat după caz, în diverse prevederi ale Codului
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1^1), art. 56^1 și ale pct. 6^1 din anexa la Legea educației naționale nr. 1/2011, privind violența psihologică - bullying) *235) "Explorând izolarea: Autori și victime ale abuzului sexual on-line asupra copiilor în timpul pandemiei de COVID-19", Europol, 2020 (disponibil la https://www.europol.europa.eu/publications-documents/exploiting-isolation-offenders-and-victims-of-online-child-sexual-abuse-during-covid-19-pandemic). *236) În mod particular, Europol documentează o creștere alarmantă a cazurilor de abuz, inclusiv sexual, în mediul online, situație care a avut un răspuns imediat al Comisiei printr-o modificare legislativă (COM(2020) 568
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
2024 MMSS Buget de stat 194 M 2.1.10 Crearea mecanismelor de sprijin a furnizorilor de servicii sociale care oferă servicii sociale destinate copiilor, în vederea creșterii capacității acestora pentru contracararea riscurilor apariției situațiilor de criză, inclusiv a celor generate de pandemie MFTEȘ cu sprijinul ANPDCA MMSS 2024 Propunere legislativă referitoare la măsuri de sprijin a furnizorilor de servicii sociale în perioade de criză NC Propunere legislativă referitoare la măsuri de sprijin a furnizorilor de servicii sociale în perioade de criză elaborată
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România ... e) Cristina Gavrilă - Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România“; ... ... ... ... rr) punctul 63 se modifică și va avea următorul cuprins: 63. Grup pentru Acordul internațional privind pregătirea și răspunsul la pandemie și pentru Regulamentul Internațional Sanitar: 63.1. Coordonator: Radu Cucuiu - Institutul Național de Sănătate Publică ... 63.2. Grup tehnic: a) Lavinia Rusu - Institutul Național de Sănătate Publică ... b) Amalia Șerban - Ministerul Sănătății“; ... ... ... ... ss) punctul 64 se modifică și va avea următorul cuprins
ORDIN nr. 4.330 din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287847]
-
Institutul Național de Sănătate Publică ... 63.2. Grup tehnic: a) Lavinia Rusu - Institutul Național de Sănătate Publică ... b) Amalia Șerban - Ministerul Sănătății“; ... ... ... ... ss) punctul 64 se modifică și va avea următorul cuprins: 64. Grup tehnic pentru gestionarea aspectelor în relația cu pandemia de COVID-19 64.1. Coordonator: Adriana Pistol - Institutul Național de Sănătate Publică: ... 64.2. Grup tehnic: a) Amalia Șerban - Ministerul Sănătății ... b) Lavinia Rusu - Institutul Național de Sănătate Publică ... c) Radu Cucuiu - Institutul Național de Sănătate Publică ... d) Cristian Calomfirescu - Institutul Național
ORDIN nr. 4.330 din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287847]
-
pentru IA de excelență și încredere și să conducă eforturile globale de a stabili standarde*19) în acest domeniu. Planul coordonat revizuit a apărut ca urmare a schimbărilor majore petrecute de la prima publicare din 2018, între care putem menționa: (i) pandemia Covid-19, (ii) Green Deal, (iii) Fondul de Redresare și Reziliență (împreună cu Digital Europe Program și Horizon Europe), dezvoltările tehnologice (noi componente și concepte computaționale, infrastructuri de date și aplicații), (iv) lecțiile învățate în cei doi ani de implementare a
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
Redresare și Reziliență la nivel european, pentru a sprijini statele membre în urgentarea elaborării planurilor naționale. Comunicarea subliniază principiile ce trebuie urmărite la nivel național, pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate competitivă la nivel european, considerând și contextul dat de pandemia recentă: 1. tranziție verde: elaborarea de reforme pentru reducerea impactului asupra mediului al activităților din domenii precum: energie, transport, industrie, managementul apei și biodiversitate, implementarea economiei circulare; ... 2. transformare digitală și productivitate: se propune ca cel puțin 20% din planurile
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
la educație, sănătate; totodată, se accentuează nevoia asigurării egalității de șansă, a educației incluzive, a condițiilor de muncă corecte și a protecției sociale; ... 4. stabilitate macroeconomică: trecerea de la măsuri fiscale "protective" - necesare pe termen scurt ca răspuns la efectele pandemiei - la măsuri care facilitează realocarea resurselor și susțin redresarea; se subliniază nevoia creșterii eficienței administrației publice și a scăderii datoriei private, dar și introducerea de instrumente fiscale care să susțină tranziția verde. ... ... 11. Strategia UE de securitate cibernetică pentru deceniul
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
ani utilizarea benzii largi fixe a stagnat în jurul a 66% dintre gospodării, valoare care este cu mult sub media UE de 78%. Această stagnare s-a produs în ciuda utilizării pe scară largă a muncii la distanță în timpul pandemiei. Cu toate acestea, cererea pentru bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps se reflectă în creșterea gradului de utilizare a benzii largi la 57%, cu mult peste media UE de 41%. România a eliminat decalajul în ceea ce privește
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
2002 ca parte a Raportului global privind tehnologia informației. NRI este primul cadru tehnologic care include în mod explicit importanța factorilor guvernamentali și societate în formularea strategiilor digitale. Pentru raportul din anul 2021, NRI analizează unele dintre efectele induse de pandemia COVID-19 care au contribuit la noul ritm și profunzimea transformării digitale și oferă o primă privire asupra importanței potențiale a tehnologiilor digitale accelerate asupra guvernelor, întreprinderilor și persoanelor fizice. Modelul NRI 2022 reflectă structura sa de bază pe patru piloni
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
plângeri penale și dosare de urmărire penală. În data de 7 octombrie 2024, domnul Petria Eugeniu Dragoș a depus o completare a contestației formulate, reiterând, în esență, aceleași susțineri. Totodată, contestatorul face referire la diverse situații de fapt din timpul pandemiei, la presupuse acțiuni și fapte ale candidatului și ale altor miniștri, precum și la diverse conjuncturi cu aspecte medicale în care acesta a fost implicat. ... 5. Reprezentanta Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr.
HOTĂRÂREA nr. 10 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289322]
-
AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 152/2024 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea beneficiarilor de ajutor de stat în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, afectați de creșterea ROBOR, cu modificările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 153/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorina utilizată drept combustibil pentru motor, cu modificările ulterioare, și Ordonanța de urgență a
HOTĂRÂRE nr. 1.189 din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288909]
-
pe lângă decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, pe care o consideră aplicabilă mutatis mutandis în cauza dedusă judecății, solicită a se observa că nu există niciun act normativ în legislația României prin care să se certifice starea de pandemie, iar considerentele C.N.S.S.U. referitoare la existența decretului prezidențial nu pot fi primite, pentru că decretul prezidențial a stabilit o altă situație, prevăzută la situațiile de excepții din art. 5 alin. (3), și anume existența unei stări de urgență; or, nu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
decretului prezidențial nu pot fi primite, pentru că decretul prezidențial a stabilit o altă situație, prevăzută la situațiile de excepții din art. 5 alin. (3), și anume existența unei stări de urgență; or, nu poate fi extinsă și la ipoteza pandemiei sau epidemiei. Pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin consilier juridic, în ceea ce privește cererea de suspendare, o lasă la aprecierea instanței. Curtea acordă cuvântul pe cererea de probe în ceea ce privește acțiunea în anulare. Reclamantul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de Urgență pe durata stării de alertă, solicită a se observa că hotărârile comitetului au fost emise cu respectarea condițiilor de legalitate și oportunitate, indicând în acest sens, în cuprinsul întâmpinării formulate, la pagina 2, practică judiciară. Referitor la constatarea pandemiei de COVID-19, respectiv H.C. N.S.S.U. nr. 36/2020, solicită a se avea în vedere hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.457/2/2021 prin care a fost respinsă acțiunea, menținută de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.457/2/2021 prin care a fost respinsă acțiunea, menținută de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 3.979 din 16.09.2021. În ceea ce privește recunoașterea certificării pandemiei, solicită a se avea în vedere dosarele nr. 4.657/2/2021 și nr. 4.781/2/2021. Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 55, starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii răspunsului amplificat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
taxă de timbru. ... În motivare, reclamantul a afirmat următoarele: Prin Hotărârea nr. 112/2021, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a propus prelungirea stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, hotărâre în baza căreia a fost adoptată Hotărârea Guvernului privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 9 decembrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
COVID-19, hotărâre în baza căreia a fost adoptată Hotărârea Guvernului privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 9 decembrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Astfel, starea de alertă a fost prelungită pentru 30 de zile, începând cu 9 decembrie 2021. În ceea ce privește interesul reclamantului în promovarea prezentei acțiuni, arată că reclamantul nu este vaccinat și nici nu deține un certificat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
anterior, considerentele sunt aceleași de mai mult de un an și jumătate, nu mai este vorba de un eveniment excepțional cu evoluție necontrolată, imprevizibilă. Invocă preambulul Legii nr. 55/2020: În condițiile în care, în contextul situației de criză generate de pandemia de COVID-19, este necesară adoptarea de către Parlamentul României, prin lege, a unor măsuri restrictive, cu caracter esențialmente temporar și, după caz, gradual, proporționale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de libera circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre, precum și restricții la intrarea pe teritoriu. Același scop este reluat și în preambulul O.U.G. nr. 68/2021 care face referire la acest regulament și la facilitarea liberei circulații pe durata pandemiei de COVID-19. În concluzie, acest regulament și O.U.G. nr. 68/2021 vizează libera circulație a persoanelor, nu și utilizarea certificatului digital cu scopul restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale. Mai mult, utilizarea certificatului digital în acest scop este și contrară regulamentului în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]