2,819 matches
-
creșteă, determină un răspuns al biocenozei respective (numai în cazul ecosistemelor naturaleă.În populațiile animalelor sălbatice, dacă aceste limite de număr de animale ierbivore pe hectar sunt depășite, intervine autoreglarea, prin intensificarea activității prădătorilor, poate crește și frecvența bolilor și paraziților. În cazul animalelor domestice, lucrurile se petrec cu totul diferit, stiut fiind faptul că efectivul acestora nu este sub control ecologic ci sub control antropic. Dacă pășunatul este irațional, apare o dezgolire a suprafeței solului datorată suprapopulării pășunilor, posibilitatea de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de marfă; utilizării apei ca lest pe vapoare; traficului aerian. Introducerile deliberate se referă fie la specii cu valoare economică (în principal plante agricole și silviceă, cinegetică, piscicolă sau estetică (nclusiv comerțul cu animale de casăă, fie la specii de paraziți și prădători, introduși pentru controlul biologic al unor dăunători. Scopul introducerilor deliberate este de obicei foarte limitat, urmărește beneficii imediate și nu ține cont de efectele pe termen lung și de posibilele efecte negative. O specie își va extinde arealul
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
imediate și nu ține cont de efectele pe termen lung și de posibilele efecte negative. O specie își va extinde arealul dacă poate ajunge acolo, dacă noul areal satisface cerințele de habitat și dacă nu sunt prezenți competitori, prădători sau paraziți care ar duce la eliminarea sa rapidă. Pentru a putea ajunge într-un nou ecosistem, o specie trebuie să aibă un potențial de dispersie mare, care poate fi atins fie prin sporirea numărului indivizilor dipersați (semințe, descendențiă, metoda nefiind prea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
omului. Caracteristicile care fac un ecosistem permeabil pentru specii străine sunt: Generale: stadiu succesional timpuriu; diversitate scăzută a speciilor native; perturbări datorate fie unor cauze naturale, fie în urma activităților umane. Specifice:climat asemănător cu cel nativ; absența prădătorilor și/sau paraziților speciilor invadatoare; absența speciilor native morfologic sau ecologic cu specia invadatoare. Trebuie reținut că marea majoritate a unităților de dispersie nu ajung într-un nou habitat și nu duc la extinderea arealului. Extinderea arealului se petrece doar atunci când: 97 o
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
1989). specie nespecializată, generalistă, ce ocupă o nișă foarte largă, poate dislocui mai multe specii indigene, fie direct, fie indirect, prin distrugerea habitatului. Procesul tinde să fie mai rapid acolo unde competiția este mai scăzită, în special pe insule. un parazit/patogen poate cauza fie efecte limitate la un număr redus de specii gazdă, fie, dacă specia gazdă afectată este o specie structurală, fiind un habitat major pentru alte specii, sau o specie cheie, implicațiile pentru ecosistem ca întreg, sunt potențial
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
specii invadatoare, reprezentate de arbori, au de asemenea un impact major. Se estimează că între 12 - 25% din cele 7316 specii de plante din zonă sunt amenințate de extinderea arealului acestor specii invadatoare. speciile introduse pot fi infestate/infectate cu paraziți/patogeni, pot fi vectori ai unor paraziți/patogeni sau pot fi gazde intremediare ai unor paraziți. În general, speciile invadatoare beneficiază, la început, de o încărcătură scăzută de paraziți, așa-numitul efect de colonizare, deoarece colonizarea se realizează de către un
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
asemenea un impact major. Se estimează că între 12 - 25% din cele 7316 specii de plante din zonă sunt amenințate de extinderea arealului acestor specii invadatoare. speciile introduse pot fi infestate/infectate cu paraziți/patogeni, pot fi vectori ai unor paraziți/patogeni sau pot fi gazde intremediare ai unor paraziți. În general, speciile invadatoare beneficiază, la început, de o încărcătură scăzută de paraziți, așa-numitul efect de colonizare, deoarece colonizarea se realizează de către un număr mic de indivizi, în general tineri
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
25% din cele 7316 specii de plante din zonă sunt amenințate de extinderea arealului acestor specii invadatoare. speciile introduse pot fi infestate/infectate cu paraziți/patogeni, pot fi vectori ai unor paraziți/patogeni sau pot fi gazde intremediare ai unor paraziți. În general, speciile invadatoare beneficiază, la început, de o încărcătură scăzută de paraziți, așa-numitul efect de colonizare, deoarece colonizarea se realizează de către un număr mic de indivizi, în general tineri și sănătoși. Consecințe La scară de spațiu regional/continental
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
arealului acestor specii invadatoare. speciile introduse pot fi infestate/infectate cu paraziți/patogeni, pot fi vectori ai unor paraziți/patogeni sau pot fi gazde intremediare ai unor paraziți. În general, speciile invadatoare beneficiază, la început, de o încărcătură scăzută de paraziți, așa-numitul efect de colonizare, deoarece colonizarea se realizează de către un număr mic de indivizi, în general tineri și sănătoși. Consecințe La scară de spațiu regional/continental, restructurările diversității specifice sunt relativ constante și reprezintă o caracteristică a evoluției. Extinderea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
PROBLEMATICA BOLILOR INFECȚIOASE Disciplina de boli infecțioase este un domeniu al științelor medicale care se ocupă de cercetarea etiologiei, patogeniei, tabloului clinic, diagnosticului, diagnosticului diferențial și tratamentului bolilor provocate de agenți biologici care se transmit la om (bacterii, virusuri, fungi, paraziți, prioni). Alte denumiri, precum boală contagioasă, cu sinonimele de boală comunicabilă, boală transmisibilă sau boală molipsitoare, definesc mai puțin exact această disciplină, deoarece bolile contagioase reprezintă doar o parte din spectrul complex al bolilor infecțioase. Datorită numeroaselor interferențe cu alte
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
1860: Louis Pasteur demonstrează că bolile sunt cauzate de organisme vii denumite “germeni” 1876: Robert Koch validează teoria germenilor; fondează bacteriologia ca știință 1880: Louis Pasteur descoperă metoda atenuării virulenței germenilor, care permite imunizarea fără infecție 1880: Charles Laveran evidențiază paraziții malariei în eritrocite, arătând că parazitul se replică în sângele gazdei 1890: Emil von Behring și Shibasaburo Kitasato au descoperit serul antitoxină difterică 1891: Paul Ehrlich emite teoria imunității realizate de anticorpi 1892: Dmitri Ivanowski evidențiază existența virusurilor 1900: Se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt cauzate de organisme vii denumite “germeni” 1876: Robert Koch validează teoria germenilor; fondează bacteriologia ca știință 1880: Louis Pasteur descoperă metoda atenuării virulenței germenilor, care permite imunizarea fără infecție 1880: Charles Laveran evidențiază paraziții malariei în eritrocite, arătând că parazitul se replică în sângele gazdei 1890: Emil von Behring și Shibasaburo Kitasato au descoperit serul antitoxină difterică 1891: Paul Ehrlich emite teoria imunității realizate de anticorpi 1892: Dmitri Ivanowski evidențiază existența virusurilor 1900: Se demonstrează că febra galbenă este dată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
noțiunilor Infecția reprezintă interacțiunea dintre agenții infecțioși și gazdă. Agentul infecțios este un microorganism capabil să invadeze țesuturile unui animal sau plante și să interacționeze cu acestea. Agenții infecțioși se pot clasifica după mai multe criterii Structură ● Virusuri ● Bacterii ● Fungi ● Paraziți ● Prioni (proteine infecțioase lipsite de acizi nucleici) Gradul de patogenitate ● Patogeni: generează boli infecțioase ● Saprofiți: se hrănesc cu substanțe organice în descompunere, provenite de la gazdă ● Comensali: folosesc același substrat nutritiv ca și gazda, fără a induce manifestări patologice la gazdă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sanguine, etc. Examene specifice Examenele specifice evidențiază agentul etiologic al unei infecții. Metodele și tehnicile microbiologice utilizate sunt clasificate în două categorii, după cum permit diagnosticul direct sau indirect al agentului infecțios: Metodele de diagnostic direct evidențiază microbul (bacterie, fung, virus, parazit) sau componente ale acestuia, din produse biologice relevante (sânge, urină, lichid cefalorahidian, scaun, spută, exudate, secreții genitale, produse bioptice). Cele mai semnificative metode de diagnostic microbiologic direct sunt: Examenul microscopic al preparatelor native sau colorate; Izolarea și identificarea bacteriilor și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de factori mecanici, termici, radiații) pot provoca leziuni dermatologice diverse. Erupțiile infecțioase sunt cele mai frecvente cauze de leziuni tegumentare. Acestea se însoțesc frecvent de febră și pot fi cauzate de virusuri, bacterii, microorganisme atipice (ricketii, mycoplasme, chlamidii), fungi sau paraziți. Mecanismele patogenice ale erupțiilor infecțioase pot fi: Agresiunea directă (piodermite, furuncul, antrax) Diseminarea circulatorie a germenilor pe cale limfatică (petele lenticulare din febra tifoidă) sau sanguină (embolii pustulo necrotici din septicemii) Congestia produsă de toxina agentului patogen care rămâne la poarta
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt legate de răspândirea rezistenței la antibiotice, creșterea numărului de persoane cu imunosupresii și modificarea permanentă a profilului etiologic prin boli emergente și reemergente. 11.3 Etiologie Etiologia meningoencefalitelor este reprezentată de virusuri, bacterii, mai rar de fungi sau de paraziți. Principalele etiologii nontuberculoase ale meningitelor bacteriene diferă în funcție de vârstă și de alte condiții asociate. Streptococcus pneumoniae este cea mai frecventă cauză a meningitelor la adulții peste 20 de ani, favorizată de infecțiile pneumococice pneumonice, sinusale sau otice, sau de etilism
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
spp, Mycobacterium spp, Yersinia spp, Chlamidia trachomatis. Tratament Tratamentul de elecție este Azitromicina, cu administrare 7-14 zile. Alternativele sunt TMP/SMX, fluoroquinolonele, rifampicina, gentamicina. În formele tipice, rezoluția spontană este frecventă. 13.6 Toxoplasmoza Toxoplasmoza este o zoonoză determinată de parazitul Toxoplasma gondii, transmisă prin interpunerea accidentală a omului în ciclul parazitului. Epidemiologie Parazitul toxoplasma gondii face parte din clasa sporozoare și este întâlnit în natură sub trei forme: oochist (care eliberează sporozoiți), chist tisular (care conține bradizoiți) și tahizoit. Ciclul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este Azitromicina, cu administrare 7-14 zile. Alternativele sunt TMP/SMX, fluoroquinolonele, rifampicina, gentamicina. În formele tipice, rezoluția spontană este frecventă. 13.6 Toxoplasmoza Toxoplasmoza este o zoonoză determinată de parazitul Toxoplasma gondii, transmisă prin interpunerea accidentală a omului în ciclul parazitului. Epidemiologie Parazitul toxoplasma gondii face parte din clasa sporozoare și este întâlnit în natură sub trei forme: oochist (care eliberează sporozoiți), chist tisular (care conține bradizoiți) și tahizoit. Ciclul parazitului cuprinde următoarele etape: Ingerarea oochiștilor de către pisică (gazdă obligatorie) Formarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu administrare 7-14 zile. Alternativele sunt TMP/SMX, fluoroquinolonele, rifampicina, gentamicina. În formele tipice, rezoluția spontană este frecventă. 13.6 Toxoplasmoza Toxoplasmoza este o zoonoză determinată de parazitul Toxoplasma gondii, transmisă prin interpunerea accidentală a omului în ciclul parazitului. Epidemiologie Parazitul toxoplasma gondii face parte din clasa sporozoare și este întâlnit în natură sub trei forme: oochist (care eliberează sporozoiți), chist tisular (care conține bradizoiți) și tahizoit. Ciclul parazitului cuprinde următoarele etape: Ingerarea oochiștilor de către pisică (gazdă obligatorie) Formarea gametociților care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Toxoplasma gondii, transmisă prin interpunerea accidentală a omului în ciclul parazitului. Epidemiologie Parazitul toxoplasma gondii face parte din clasa sporozoare și este întâlnit în natură sub trei forme: oochist (care eliberează sporozoiți), chist tisular (care conține bradizoiți) și tahizoit. Ciclul parazitului cuprinde următoarele etape: Ingerarea oochiștilor de către pisică (gazdă obligatorie) Formarea gametociților care fuzionează în intestinul pisicii Eliminarea oochiștilor imaturi prin fecalele pisicii Maturizarea oochiștilor în mediul exterior (sporochiști, sporozoiți infectanți) Trecerea la o nouă gazdă de pe sol și vegetație. Transmitere
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
În toxoplasmoza dobândită, primoinfecția este inițiată de pătrunderea bradizoiților sau sporozoiților în intestin, care se multiplică în celulele epiteliale intestinale și difuzează în ganglionii mezenterici, apoi în organe la distanță, pe cale limfatică sau sanguină. Răspunsul imun umoral și celular elimină paraziții. Toxoplasma poate persista, cel mai frecvent asimptomatic, sub formă de chisturi rare în mușchi, creier, inimă și ochi. Reactivarea este posibilă numai la imunodeprimați cu SIDA, hemopatii maligne, receptori de alogrefe. Scăderea imunității celulare (LT4, Ifα) permite reactivarea chisturilor formate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
carnivorele, caii, șobolanii, porcii, vulpile. Transmiterea la om se face prin consumul de carne proaspătă sau insuficient preparată termic, provenită de la animal infectat. Etiopatogenie Trichinella spiralis aparține clasei nematodelor și urmează un ciclu de evoluție reprezentat de chist, larvă și parazit adult. Larvele supraviețuiesc în mușchii animalelor infectate, fiind ingerate odată cu carnea infestată. În stomac, sub acțiunea sucurilor gastrice, se eliberează larvele, care se vor transforma în paraziți adulți. În intestinul gros are loc acuplarea paraziților. În epiteliul intestinal femelele depun
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
clasei nematodelor și urmează un ciclu de evoluție reprezentat de chist, larvă și parazit adult. Larvele supraviețuiesc în mușchii animalelor infectate, fiind ingerate odată cu carnea infestată. În stomac, sub acțiunea sucurilor gastrice, se eliberează larvele, care se vor transforma în paraziți adulți. În intestinul gros are loc acuplarea paraziților. În epiteliul intestinal femelele depun ouăle, din care în următoarele două săptămâni se formează larve. Larvele migrează pe cale limfatică în mușchii striați și miocard, unde se închistează, putând supraviețui mai mulți ani
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
reprezentat de chist, larvă și parazit adult. Larvele supraviețuiesc în mușchii animalelor infectate, fiind ingerate odată cu carnea infestată. În stomac, sub acțiunea sucurilor gastrice, se eliberează larvele, care se vor transforma în paraziți adulți. În intestinul gros are loc acuplarea paraziților. În epiteliul intestinal femelele depun ouăle, din care în următoarele două săptămâni se formează larve. Larvele migrează pe cale limfatică în mușchii striați și miocard, unde se închistează, putând supraviețui mai mulți ani. Calcificarea chisturilor conduce la moartea larvelor. Tablou clinic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ne dea loc de muncă, statul trebuie să ne școlarizeze copiii, statul trebuia să ne dea să mâncăm 1142. Pe fondul imposibilei operații prin care să fie dată afară gena egoistă, "omul nou" al socialismului a devenit în practică un parazit care aștepta totul de la alții. O ființă moale, lipsită de posibilul antrenament al unei competiții sociale și economice reale. În aceste condiții nu este de mirare că socialismul nu a produs și nu avea cum să producă valoare adăugată și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]