40,261 matches
-
doua ediție a Festivalului «Cântarea României»... Nikolaus Berwanger a fost distins cu premiul I pentru volumul de versuri în limba germană «Mărturie târzie», apărut la Ed. Kriterion“. (Drapelul Roșu din 2 septembrie 1979). 5 ani „Plan urbanistic pentru realizarea unui parc industrial. Prin Hotărârea nr. 220/15 iulie 1999, Consiliul local al municipiului Timișoara a avizat Planul urbanistic de detaliu destinat unui viitor parc industrial în Timișoara... prevăzut a se realiza în zona Freidorf“. (Agenda din 28 august 1999). „Cetățean de
Agenda2004-35-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282807_a_284136]
-
apărut la Ed. Kriterion“. (Drapelul Roșu din 2 septembrie 1979). 5 ani „Plan urbanistic pentru realizarea unui parc industrial. Prin Hotărârea nr. 220/15 iulie 1999, Consiliul local al municipiului Timișoara a avizat Planul urbanistic de detaliu destinat unui viitor parc industrial în Timișoara... prevăzut a se realiza în zona Freidorf“. (Agenda din 28 august 1999). „Cetățean de onoare. Al Lugojului. Consiliul Local Lugoj a hotărât acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului Lugoj la încă patru personalități: marelui patriot
Agenda2004-35-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282807_a_284136]
-
și Bd. Revoluției. Toate aceste lucrări vor intra in faza de execuție în cursul lunii septembrie. Dacă ne referim la județul Caraș-Severin, sunt de semnalat lucrările de înlocuire conducte și branșamente uzate în două zone din municipiul Reșița (străzile Călărașilor, Parcului, Oltului, Păcii, Crișan și Mărăști pe de o parte, respectiv străzile A.I. Cuza, Sportului, Bălcescu, Bielefeld, Bojincă, M. Groza, Caen, Poptelecan și Aleea Poliției), precum și în Oțelu Roșu (str. A.I. Cuza și str. Nouă). MARIUS HORESCU Mersul trenurilor internaționale l
Agenda2004-35-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282816_a_284145]
-
și Timiș, amenajarea de terenuri împădurite reprezenta o încercare de purificare a aerului și de ameliorare a vieții citadine, dar și de fixare a unor terenuri virane, de pe care „vântul spulbera nori mari de praf ce pluteau peste oraș“. Primul parc destinat plimbărilor și distracției populației înstărite a fost deschis, se pare, la Timișoara în 1781. O dată cu dezvoltarea urbanistică a Timișoarei, activitatea horticolă se extinde, cu precădere de la mijlocul secolului al XIX-lea, când pe harta orașului apar: Parcul Cronin Cromberg
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
oraș“. Primul parc destinat plimbărilor și distracției populației înstărite a fost deschis, se pare, la Timișoara în 1781. O dată cu dezvoltarea urbanistică a Timișoarei, activitatea horticolă se extinde, cu precădere de la mijlocul secolului al XIX-lea, când pe harta orașului apar: Parcul Cronin Cromberg (1858), adică Parcul Poporului de astăzi, Parcul Scudier (1870), respectiv Parcul Central, Parcul Elisabeta (1898). Pe malurile canalului Bega, între cartierele Fabric și Iosefin, se vor înlănțui parcurile pe care noi le cunoaștem sub numele de Parcul Ilsa
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
și distracției populației înstărite a fost deschis, se pare, la Timișoara în 1781. O dată cu dezvoltarea urbanistică a Timișoarei, activitatea horticolă se extinde, cu precădere de la mijlocul secolului al XIX-lea, când pe harta orașului apar: Parcul Cronin Cromberg (1858), adică Parcul Poporului de astăzi, Parcul Scudier (1870), respectiv Parcul Central, Parcul Elisabeta (1898). Pe malurile canalului Bega, între cartierele Fabric și Iosefin, se vor înlănțui parcurile pe care noi le cunoaștem sub numele de Parcul Ilsa, Parcul Copiilor, Parcul Rozelor, Justiției
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
a fost deschis, se pare, la Timișoara în 1781. O dată cu dezvoltarea urbanistică a Timișoarei, activitatea horticolă se extinde, cu precădere de la mijlocul secolului al XIX-lea, când pe harta orașului apar: Parcul Cronin Cromberg (1858), adică Parcul Poporului de astăzi, Parcul Scudier (1870), respectiv Parcul Central, Parcul Elisabeta (1898). Pe malurile canalului Bega, între cartierele Fabric și Iosefin, se vor înlănțui parcurile pe care noi le cunoaștem sub numele de Parcul Ilsa, Parcul Copiilor, Parcul Rozelor, Justiției, Catedralei, Alpinet. Crearea Serviciului
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
pare, la Timișoara în 1781. O dată cu dezvoltarea urbanistică a Timișoarei, activitatea horticolă se extinde, cu precădere de la mijlocul secolului al XIX-lea, când pe harta orașului apar: Parcul Cronin Cromberg (1858), adică Parcul Poporului de astăzi, Parcul Scudier (1870), respectiv Parcul Central, Parcul Elisabeta (1898). Pe malurile canalului Bega, între cartierele Fabric și Iosefin, se vor înlănțui parcurile pe care noi le cunoaștem sub numele de Parcul Ilsa, Parcul Copiilor, Parcul Rozelor, Justiției, Catedralei, Alpinet. Crearea Serviciului de horticultură în 1902
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
Timișoara în 1781. O dată cu dezvoltarea urbanistică a Timișoarei, activitatea horticolă se extinde, cu precădere de la mijlocul secolului al XIX-lea, când pe harta orașului apar: Parcul Cronin Cromberg (1858), adică Parcul Poporului de astăzi, Parcul Scudier (1870), respectiv Parcul Central, Parcul Elisabeta (1898). Pe malurile canalului Bega, între cartierele Fabric și Iosefin, se vor înlănțui parcurile pe care noi le cunoaștem sub numele de Parcul Ilsa, Parcul Copiilor, Parcul Rozelor, Justiției, Catedralei, Alpinet. Crearea Serviciului de horticultură în 1902 marchează începutul
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
mijlocul secolului al XIX-lea, când pe harta orașului apar: Parcul Cronin Cromberg (1858), adică Parcul Poporului de astăzi, Parcul Scudier (1870), respectiv Parcul Central, Parcul Elisabeta (1898). Pe malurile canalului Bega, între cartierele Fabric și Iosefin, se vor înlănțui parcurile pe care noi le cunoaștem sub numele de Parcul Ilsa, Parcul Copiilor, Parcul Rozelor, Justiției, Catedralei, Alpinet. Crearea Serviciului de horticultură în 1902 marchează începutul afirmării unei arhitecturi peisagistice sistematice, profesioniste. Astfel că, în 1919, Timișoara beneficia de 262 000
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
apar: Parcul Cronin Cromberg (1858), adică Parcul Poporului de astăzi, Parcul Scudier (1870), respectiv Parcul Central, Parcul Elisabeta (1898). Pe malurile canalului Bega, între cartierele Fabric și Iosefin, se vor înlănțui parcurile pe care noi le cunoaștem sub numele de Parcul Ilsa, Parcul Copiilor, Parcul Rozelor, Justiției, Catedralei, Alpinet. Crearea Serviciului de horticultură în 1902 marchează începutul afirmării unei arhitecturi peisagistice sistematice, profesioniste. Astfel că, în 1919, Timișoara beneficia de 262 000 mp de plantații publice, de 22 189 de arbori
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
Cronin Cromberg (1858), adică Parcul Poporului de astăzi, Parcul Scudier (1870), respectiv Parcul Central, Parcul Elisabeta (1898). Pe malurile canalului Bega, între cartierele Fabric și Iosefin, se vor înlănțui parcurile pe care noi le cunoaștem sub numele de Parcul Ilsa, Parcul Copiilor, Parcul Rozelor, Justiției, Catedralei, Alpinet. Crearea Serviciului de horticultură în 1902 marchează începutul afirmării unei arhitecturi peisagistice sistematice, profesioniste. Astfel că, în 1919, Timișoara beneficia de 262 000 mp de plantații publice, de 22 189 de arbori plantați de-
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
1858), adică Parcul Poporului de astăzi, Parcul Scudier (1870), respectiv Parcul Central, Parcul Elisabeta (1898). Pe malurile canalului Bega, între cartierele Fabric și Iosefin, se vor înlănțui parcurile pe care noi le cunoaștem sub numele de Parcul Ilsa, Parcul Copiilor, Parcul Rozelor, Justiției, Catedralei, Alpinet. Crearea Serviciului de horticultură în 1902 marchează începutul afirmării unei arhitecturi peisagistice sistematice, profesioniste. Astfel că, în 1919, Timișoara beneficia de 262 000 mp de plantații publice, de 22 189 de arbori plantați de-a lungul
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
ani mai târziu (1929), pe un teren al Primăriei din Calea Girocului a luat ființă prima pepinieră horticolă a orașului, care, împreună cu pepiniera forestieră a Serviciului silvic au asigurat materialul floricol și dendrologic necesar dezvoltării spațiilor verzi. În 1939, suprafața parcurilor din Timișoara totaliza 41,2 hectare. Din materialul săditor produs în pepiniera forestieră (puieți de stejar, arțar, ulm, nuc american, paltin, tei etc.), în anii 1937-1938 s-a născut Pădurea Renașterii Naționale, care se vede de-o parte și de
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
paltin, tei etc.), în anii 1937-1938 s-a născut Pădurea Renașterii Naționale, care se vede de-o parte și de alta a drumului național Timișoara-Lugoj. Este pădurea care urmează să fie reamenajată ca Pădure-parc. Orașul-grădină Renumele Timișoarei de „oraș-grădină“, al parcurilor și florilor, are acoperire în gustul pentru frumos și simțul gospodăresc al locuitorilor săi. O dovedește faptul că o dată cu înălțarea caselor, în jurul acestora localnicii au plantat pomi fructiferi, arbori și arbuști decorativi, flori. Călătorind la Timișoara (1660), Evliya Ce- lebi
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
orașului, la Mehala, într-o locuință împresurată de grădini cu ecouri orientale. Încă din secolul al XVIII-lea, planurile orașului marcau geometria unor grădini, inclusiv în Cetate. Dacă într-o clădire se creează un decor de bunăvoie limitat, grădina - fie parc sau o grădiniță - tinde să pună locuitorii casei în legătură cu natura, pentru a le mai ostoi dorul după „paradisul pierdut“. Și Grădinile suspendate ale Semiramidei, una dintre cele șapte minuni ale lumii, au fost înălțate de Nabucodonosor sub formă de zigurat
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
construirii ansamblurilor de blocuri se intensifică, apar marile cartiere: Circumvalațiunii, Tipografilor, Șagului, Aradului, Bucovina, Mircea cel Bătrân, Ion Ionescu de la Brad... Crearea de noi cartiere nu a fost însoțită de o extindere adecvată a spațiilor verzi, amenajările cu caracter de parc fiind puține: Parcul Stadion, Grădina Botanică, Parcul Giroc, Continental. Importanța spațiilor verzi a depășit nevoia trăirilor romantice, în mijlocul naturii; este dovedit științific rolul de prim rang pe care-l au în menținerea echilibrului psihic și fizic al locuitorilor aglomerărilor urbane
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
blocuri se intensifică, apar marile cartiere: Circumvalațiunii, Tipografilor, Șagului, Aradului, Bucovina, Mircea cel Bătrân, Ion Ionescu de la Brad... Crearea de noi cartiere nu a fost însoțită de o extindere adecvată a spațiilor verzi, amenajările cu caracter de parc fiind puține: Parcul Stadion, Grădina Botanică, Parcul Giroc, Continental. Importanța spațiilor verzi a depășit nevoia trăirilor romantice, în mijlocul naturii; este dovedit științific rolul de prim rang pe care-l au în menținerea echilibrului psihic și fizic al locuitorilor aglomerărilor urbane. Desigur, spațiile verzi
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
marile cartiere: Circumvalațiunii, Tipografilor, Șagului, Aradului, Bucovina, Mircea cel Bătrân, Ion Ionescu de la Brad... Crearea de noi cartiere nu a fost însoțită de o extindere adecvată a spațiilor verzi, amenajările cu caracter de parc fiind puține: Parcul Stadion, Grădina Botanică, Parcul Giroc, Continental. Importanța spațiilor verzi a depășit nevoia trăirilor romantice, în mijlocul naturii; este dovedit științific rolul de prim rang pe care-l au în menținerea echilibrului psihic și fizic al locuitorilor aglomerărilor urbane. Desigur, spațiile verzi „nu pot restabili condițiile
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
locuitorii orașului, elaborându-se, în acest scop, „Cadastru verde“ (2001) și „Strategia dezvoltării spațiilor verzi în noua concepție peisagistică“ (2003). Conceptul peisagistic întregește Planul Urbanistic General al Timișoarei, fiind propuse măsuri de reabilitare, protecție și conservare a mediului, prin reabilitarea parcurilor și scuarurilor existente, precum și amenajarea unor noi spații verzi, ținând seama de stilul arhitectonic al marilor cartiere de blocuri și de specificul cartierelor de locuințe individuale. O împlinire a acestor preocupări de interes ecologic o constituie perdeaua de protecție din
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
respiratorie, ci și pentru omul sănătos. De asemenea, nu întâmplător, sanatoriile pentru tratamentul nevrozelor și al pacienților cu TBC sunt amplasate de regulă în preajma pădurilor. Cadastrul Timișoarei Studiile efectuate pentru întocmirea Cadastrului verde al Timișoarei se referă la 25 de parcuri și scuaruri, care totalizează 98,9 ha, situate aproape exclusiv în zona centrală. Din această suprafață, 84% reprezintă suprafața ocupată efectiv de vegetație, 10%, suprafața aleilor și 6%, alte suprafețe cu sol acoperit. Rabatele de trandafiri sau flori și oglinzile
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
situate aproape exclusiv în zona centrală. Din această suprafață, 84% reprezintă suprafața ocupată efectiv de vegetație, 10%, suprafața aleilor și 6%, alte suprafețe cu sol acoperit. Rabatele de trandafiri sau flori și oglinzile de apă reprezintă 1%. Variabilitatea dendrologică a parcurilor din Timișoara: 25 de specii/ha, între 7 specii/ha (Parcul Lidia) și 33 de specii/ha (parcul Alpinet). Numărul total de arbori și arbuști în aceste parcuri este de peste 21 000 de exemplare (desime medie - 212 exemplare/hectar), cea
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
suprafața ocupată efectiv de vegetație, 10%, suprafața aleilor și 6%, alte suprafețe cu sol acoperit. Rabatele de trandafiri sau flori și oglinzile de apă reprezintă 1%. Variabilitatea dendrologică a parcurilor din Timișoara: 25 de specii/ha, între 7 specii/ha (Parcul Lidia) și 33 de specii/ha (parcul Alpinet). Numărul total de arbori și arbuști în aceste parcuri este de peste 21 000 de exemplare (desime medie - 212 exemplare/hectar), cea mai mare densitate existând în Parcul Catedralei (259 exemplare/ha). Din
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
aleilor și 6%, alte suprafețe cu sol acoperit. Rabatele de trandafiri sau flori și oglinzile de apă reprezintă 1%. Variabilitatea dendrologică a parcurilor din Timișoara: 25 de specii/ha, între 7 specii/ha (Parcul Lidia) și 33 de specii/ha (parcul Alpinet). Numărul total de arbori și arbuști în aceste parcuri este de peste 21 000 de exemplare (desime medie - 212 exemplare/hectar), cea mai mare densitate existând în Parcul Catedralei (259 exemplare/ha). Din cele peste 21 000 exemplare de arbori
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
trandafiri sau flori și oglinzile de apă reprezintă 1%. Variabilitatea dendrologică a parcurilor din Timișoara: 25 de specii/ha, între 7 specii/ha (Parcul Lidia) și 33 de specii/ha (parcul Alpinet). Numărul total de arbori și arbuști în aceste parcuri este de peste 21 000 de exemplare (desime medie - 212 exemplare/hectar), cea mai mare densitate existând în Parcul Catedralei (259 exemplare/ha). Din cele peste 21 000 exemplare de arbori și arbuști, 43% sunt specii indigene, iar 57%, exotice, Rășinoasele
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]