8,643 matches
-
este lucrat în totalitate 4. Suprafața de teren nelucrată (HAP9DA1 în EBR 2003 și C8 în EBR 2007) NELUCRAT variabilă categorială, cu trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2,1-10 ha 3. Peste 10,1 ha IPF = TEREN + PARCELE + LUCRAT NELUCRAT Indicele astfel obținut ia valori între 1și 7, 1 semnificând o situație deficitară a proprietății funciare (sub 2 ha de teren agricol aflat în proprietate, împărțit în 4 sau mai multe loturi, și nelucrat în totalitate) iar 7
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aflat în proprietate și lucrat în gospodărie, nu și cel lucrat în asociații sau societăți agricole. Acest indice care este unul aditiv, ia în calcul mărimea terenului aflat în proprietate și lucrat în gospodărie (recodificată în variabila TEREN), numărul de parcele în care este împărțit terenul aflat în proprietate (PARCELE), situația lucrării pământului (în totalitate sau parțial LUCRAT) și mărimea suprafeței de pământ nelucrate (NELUCRAT), dacă este cazul. Într-o primă etapă am recodificat aceste variabile conform coloanei 2 din tabelul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cel lucrat în asociații sau societăți agricole. Acest indice care este unul aditiv, ia în calcul mărimea terenului aflat în proprietate și lucrat în gospodărie (recodificată în variabila TEREN), numărul de parcele în care este împărțit terenul aflat în proprietate (PARCELE), situația lucrării pământului (în totalitate sau parțial LUCRAT) și mărimea suprafeței de pământ nelucrate (NELUCRAT), dacă este cazul. Într-o primă etapă am recodificat aceste variabile conform coloanei 2 din tabelul 6.10. Indicele este unul aditiv, modul de calcul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
primă etapă am recodificat aceste variabile conform coloanei 2 din tabelul 6.10. Indicele este unul aditiv, modul de calcul fiind vizibil în același tabel. Ceea ce rezultă este așadar un indice ce ia în considerare mărimea terenului, fragmentarea lui în parcele și procentul de teren lucrat. Calculând mediile acestui indice pentru fiecare din județele României, se obține figura de mai jos. Mediile variază între 1 și 5, ceea ce înseamnă că nici un județ nu are media 6 sau 7, echivalentă cu o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
date a Eurobarometrului Rural 2007 nu permite calcularea mediei IF pentru toate județele. Se remarcă faptul că județele ce au situația cea mai dificilă sunt în special cele din zona de munte, unde relieful nu permite comasarea terenurilor și mărimea parcelelor este inerent mai mică. Cu toate acestea, relieful nu este singurul factor explicativ, pentru această situație, dovadă fiind faptul, că în 2007 situația proprietății funciare se îmbuătățește la unele din aceste județe. O altă explicație pentru fragmentarea tereurilor din aceste
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
remarcă Ludoșul, cu un procent mai mare de subiecți ce practică arenda, dar în același timp, cu un procent mai ridicat de locuitori care lasă pământul în pârloagă. Ținând cont de precizările făcute la capitolul privind arenda, dimensiunea mică a parcelelor arendate sugerează relații ce cu greu pot fi încadrate în termenul de arendă, relații probabil necontractuale, înțelegeri informale de exploatare a terenurilor proprietarilor absenți. În ce privește importanța pământului în viața oamenilor din cele două sate, procentele ilustrează o situație similară, în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cea din 1930, de 1,9% din totalul populației ocupate în agricultură * Până în anul 2000 crește procentul celor care dețin pământ după care, din 2002, procentul scade. * Terenul aflat în proprietate continuă să fie fragmentat, marea majoritate a respondenților având parcele mici de teren, de 0-2 ha, procentul acestora scăzând doar puțin până în 2004 și ceva mai mult până în 2007. * Motivele invocate de cei ce au pământ nelucrat (18%) sunt: prețurile prea mari ale lucrărilor agricole (44,4%), starea precară a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
produsele obținute sunt prost plătite (4,8%) și calitatea proastă a pământului (4,3%). * Calculul Indicelui Proprietății Funciare permite evidențierea faptului că marea majoritate a județelor României înregistrează o situație deficitară a proprietății funciare în 2002, în sensul posesiei unor parcele prea mici de teren pentru a putea realiza o agricultură performantă, în sensul fragmentării excesive a terenului și a valorificării incomplete a acestuia. Situația se ameliorează până în 2007, pentru cea mai mare parte a județelor. În ce privește cele două sate, situația
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aplicate în perioada de vegetație se referă la următoarele aspecte: -nu se vor utiliza la plantat decât plante sănătoase, viguroase care garantează o evoluție rapidă în detrimentul acțiunii patogenilor și dăunătorilor; evitarea contaminării cu patogeni prin intermediul mașinilor care au lucrat pe parcele infestate (ex. Plasmodiophora brassicae). Uneltele și cuțitele de recoltat se vor dezinfecta permanent cu alcool 70%; ̀în cazul unor atacuri slabe, pe suprafețe restrânse, la nivelul frunzelor, acestea se vor îndepărta și composta; resturile vegetale provenite de la culturile de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ieșirea foarte devreme a animalelor cererea ajutorului supraveghetorului BIO pentru aflarea unei soluții; -evaluarea posibilității de a trece la stabulația liberă a animalelor și în ferestrele iernii. infestarea cu Rumex: utilizarea unui pășunat natural care să țină cont de potențialul parcelei; pășunatul intensiv în stadiu tânăr a Rumex-ului; -împiedicarea răspândirii rumexului prin furaje concentrate;păstrarea unui gazon dens și efectuarea de supraînsămânțări sau efectuarea unui nou semănat; pe parcelele cu populație mai mare de Rumex/m2 se recomandă aflarea unor soluții
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cu Rumex: utilizarea unui pășunat natural care să țină cont de potențialul parcelei; pășunatul intensiv în stadiu tânăr a Rumex-ului; -împiedicarea răspândirii rumexului prin furaje concentrate;păstrarea unui gazon dens și efectuarea de supraînsămânțări sau efectuarea unui nou semănat; pe parcelele cu populație mai mare de Rumex/m2 se recomandă aflarea unor soluții împreună cu „supraveghetorul BIO“. Insuficiente furaje de bază provenind din exploatații: reducerea încărcăturii de animale pe ha; studierea calității și a potențialului de producție a compoziției botanice; utilizarea suprafețelor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
BIO“. Insuficiente furaje de bază provenind din exploatații: reducerea încărcăturii de animale pe ha; studierea calității și a potențialului de producție a compoziției botanice; utilizarea suprafețelor dificil de fertilizat ca suprafețe de compensare ecologică (SCEĂ; utilizarea gunoiului de grajd pe parcele de mare randament; ameliorarea gestionării utilizării gunoiului de grajd. cantități insuficiente de lapte: raportarea producției de lapte numai parțial pe animalele din fermă; căutarea unor alternative de producție de lapte: studierea abandonului producției de lapte „bio“ cu aprobarea „supraveghetorului bio
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
bio“. Dificultăți și probleme de rezolvat în culturile de câmp: restricții impuse tehnologiei: examinarea relației: minimum 20% suprafețe înierbate, grâu mai puțin de 50%, eventual o reducere a monoculturilor; aplicarea tehnicilor de culturi indicator; neamplasarea unor culturi puțin concurențiale pe parcele cu risc; în faza de reconversie nu vom renunța la forța de muncă existentă; lucrările solului se vor efectua în cele mai bune condiții; plivitul și prășitul normal al buruienilor în cea mai mare parte a culturilor; eliminarea parcelelor marginale
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pe parcele cu risc; în faza de reconversie nu vom renunța la forța de muncă existentă; lucrările solului se vor efectua în cele mai bune condiții; plivitul și prășitul normal al buruienilor în cea mai mare parte a culturilor; eliminarea parcelelor marginale care pot fi poluate cu pesticide și îngrășăminte din rotație. folosirea unor cantități reduse de gunoi de grajd: extensivizarea culturilor; creșterea încărcăturii de animale la ha; creșterea ponderii culturilor folosite ca îngrășământ verde și a pajiștilor temporare bogate în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
știință silvică era o subdisciplină a cameralismului, care reprezenta un efort de a reduce administrarea fiscală a unui regat la niște principii științifice ce permiteau o planificare sistematică. Silvicultura tradițională, cea a domeniilor, nu făcuse decât să Împartă pădurea În parcele aproximativ egale, numărul acestora fiind același cu cel al anilor din ciclul de producție estimat. În fiecare an se tăia o parcelă, pornindu-se de la premisa că de pe parcele egale se vor obține producții egale. Din cauza hărților de proastă calitate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
tradițională, cea a domeniilor, nu făcuse decât să Împartă pădurea În parcele aproximativ egale, numărul acestora fiind același cu cel al anilor din ciclul de producție estimat. În fiecare an se tăia o parcelă, pornindu-se de la premisa că de pe parcele egale se vor obține producții egale. Din cauza hărților de proastă calitate, a distribuirii inegale a copacilor cu cea mai mare valoare (Hochwald) și a măsurătorilor foarte aproximative (Bruststaerke), rezultatele erau nesatisfăcătoare din punct de vedere al planificării fiscale. Exploatarea rațională
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
anumit tip de cultură, cantitatea de semințe folosită putea indica cât de productiv fusese terenul până atunci, deși nu spunea aproape nimic despre cât de greu fusese de cultivat sau cât de variabile fuseseră recoltele. Însă producția medie a unei parcele este o cifră destul de abstractă. Ceea ce vor să știe de cele mai multe ori agricultorii aflați la limita subzistenței este, mai Întâi de toate, dacă o anumită fermă le va Îndeplini În mod constant și sigur nevoile de bază. Astfel, micile ferme
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Întâlnit În literatură sau În cursul muncii de teren pe care am efectuat-o În Asia de Sud-Est și, cu toate că e un caz ipotetic, el nu este nerealist. Să ne imaginăm o comunitate În care familiile au drept de uzufruct asupra unor parcele de teren cultivat În timpul principalei perioade de creștere. Nu pot fi plantate decât anumite culturi, iar la fiecare șapte ani drepturile de uzufruct sunt redistribuite familiilor din comunitate În funcție de numărul total al membrilor și de numărul de adulți În putere
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
privind progresul În agricultură și ordinea administrativă. Cea mai mare parte a Rusiei rurale era, chiar și după emanciparea din 1861, un model de ilizibilitate fiscală. Predominau formele de proprietate comunală, iar statul știa prea puțin sau deloc cine ce parcele cultivă sau care sunt veniturile și producția pe care le obține. Novoselok avea o economie variată dezvoltată În jurul activităților de cultivare a plantelor, pășunat și exploatarea pădurii, În vreme ce satul Khotynița se limita la cultivarea plantelor și, În mai mică măsură
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
le obține. Novoselok avea o economie variată dezvoltată În jurul activităților de cultivare a plantelor, pășunat și exploatarea pădurii, În vreme ce satul Khotynița se limita la cultivarea plantelor și, În mai mică măsură, la pășunat (figurile 3 și 4). Rețeaua complexă de parcele era astfel organizată Încât să asigure fiecărei gospodării o bucată de pământ de fiecare tip. O singură gospodărie putea să aibă zece sau chiar cincisprezece parcele ce alcătuiau un eșantion reprezentativ pentru tipurile de sol și microclimatele din respectivele sate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și, În mai mică măsură, la pășunat (figurile 3 și 4). Rețeaua complexă de parcele era astfel organizată Încât să asigure fiecărei gospodării o bucată de pământ de fiecare tip. O singură gospodărie putea să aibă zece sau chiar cincisprezece parcele ce alcătuiau un eșantion reprezentativ pentru tipurile de sol și microclimatele din respectivele sate. Această distribuire prudentă minimiza riscurile familiilor și, din când În când, pământul era reîmpărțit ținându-se cont de creșterea sau micșorarea familiilor. Era suficient pentru a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
da dureri de cap unui tehnician cadastral. La prima vedere, părea că satul Însuși are nevoie de o echipă de profesioniști care să ordoneze lucrurile, Însă, În practică, acest sistem numit „intercalare” era destul de simplu pentru cei care Îl foloseau. Parcelele erau, de obicei, drepte și paralele, astfel Încât reajustările se puteau face mutând niște țăruși de-a lungul unei singure laturi, fără a mai fi nevoie să se calculeze suprafețele. Dacă latura opusă nu era paralelă, țărușii puteau fi mutați astfel Încât
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
capătul mai Îngust sau mai lat al terenului. Terenurile cu forme neregulate erau divizate nu pe criterii de suprafață, ci de randament, astfel că, la o simplă privire și mai ales pentru cei care se ocupau cu realizarea hărții cadastrale, parcelele păreau Întortocheate și haotice. Însă, pentru cei obișnuiți cu sistemul, el era suficient de simplu și perfect funcțional din punctul de vedere al obiectivelor lor. Figura 3.Satul Novoselok Înainte de reforma lui Stolypin Lacul Abinetovo LEGENDĂ Parcele aparținând aceleiași gospodării
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
obiectivelor lor. Figura 3.Satul Novoselok Înainte de reforma lui Stolypin Lacul Abinetovo LEGENDĂ Parcele aparținând aceleiași gospodării Locuințe Teren cultivat Câmp Pădure Mlaștină Drum Figura 4. Satul Khotynița Înainte de reforma lui Stolypin Proprietate a statului (teren Închiriat localnicilor) Lacuri LEGENDĂ Parcele aparținând unei aceleiași gospodării Locuințe Teren arabil Câmpie aluvionară Nisip Argilă Carieră de piatră Drum Visul oficialilor și al reformiștilor din agricultură era, cel puțin după emancipare, acela de a transforma sistemul acesta de rotații periodice Într-o serie de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
contelui Serghei Witte și a lui Piotr Stolypin, planurile de reformă Împărtășeau o viziune comună asupra situației existente și a felului În care ar trebui ea modificată: „Primul tablou: țărani săraci aglomerați În sate, Înfometați și Înghesuindu-se să lucreze parcele minuscule. Al doilea tablou: expertul În agricultură Îi duce pe câțiva țărani mai progresiști pe noi terenuri, lăsând mai mult loc pentru cei rămași. Al treilea tablou: țăranii plecați, eliberați de constrângerile legate de parcele, Înființează khutor-uri șferme complete ce
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]