2,639 matches
-
fac, în ciuda eforturilor teoreticienilor, confuzii între parodie, pastișă, satiră, travesti. O definiție a parodiei nu mai poate fi dată în lipsa delimitării acesteia de speciile aflate în imediată vecinătate. "Cuvântul parodie lasă, în general, loc unor confuzii foarte serioase, pentru că prin parodie se desemnează și deformarea ludică (a unui text, n.n.), și transpunerea burlescă a unui text, și imitația satirică a unui stil"58 (trad. n.), ba mai mult, termenul reunește cele trei forme "à fonction satirique", parodia strictă, travestiul, imitația caricaturală
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
foarte serioase, pentru că prin parodie se desemnează și deformarea ludică (a unui text, n.n.), și transpunerea burlescă a unui text, și imitația satirică a unui stil"58 (trad. n.), ba mai mult, termenul reunește cele trei forme "à fonction satirique", parodia strictă, travestiul, imitația caricaturală. În acest punct, teoria genettiană se desparte fără drept de apel de celelalte lucrări de specialitate, afirmând că aserțiuni precum parodiază un gen sau o școală literară nu au acoperire în practică, ele fiind apanajul pastișei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
gen sau o școală literară nu au acoperire în practică, ele fiind apanajul pastișei, singura care imită o școală (trăsături ale unei școli), un gen literar sau coordonate ale unei perioade literare aflată într-un proces decadent. Am văzut cum parodia este încadrată la "transformare ludică", pastișa la "imitație ludică", travestiul burlesc la "transformare satirică", iar șarja la "imitație satirică". Iar dacă pastișa este imitație de stil, parodia strictă procedează la transformarea textului, deci va fi definită ca transformare semantică, "deturnare
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
coordonate ale unei perioade literare aflată într-un proces decadent. Am văzut cum parodia este încadrată la "transformare ludică", pastișa la "imitație ludică", travestiul burlesc la "transformare satirică", iar șarja la "imitație satirică". Iar dacă pastișa este imitație de stil, parodia strictă procedează la transformarea textului, deci va fi definită ca transformare semantică, "deturnare a textului cu modificare minimală" (în timp ce travestiul presupune "transformarea stilistică cu funcție degradantă", iar șarja se suprapune peste ideea de pastișă satirică, în genul À la manierè
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a cărui funcție dominantă este deriziunea; la forgerie 59 este imitația în regim serios, a cărei funcție dominantă este continuarea sau extensia unei realizări literare preexistente"60. Enumerarea de mai sus ne apare necesară întrucât ea scoate în evidență tipicul parodiei, acel sine qua non pe care toți cercetătorii fenomenului l-au regăsit și evidențiat, sub o formă sau alta: parodia se referă la, ba mai mult, "atacă" (dacă preluăm termenul lui G. Genette) doar texte singulare, de obicei scurte și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sau extensia unei realizări literare preexistente"60. Enumerarea de mai sus ne apare necesară întrucât ea scoate în evidență tipicul parodiei, acel sine qua non pe care toți cercetătorii fenomenului l-au regăsit și evidențiat, sub o formă sau alta: parodia se referă la, ba mai mult, "atacă" (dacă preluăm termenul lui G. Genette) doar texte singulare, de obicei scurte și suficient de bine cunoscute de public "pentru ca efectul să fie perceptibil". Concluzionând, Genette afirmă că parodia trebuie să fie înțeleasă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o formă sau alta: parodia se referă la, ba mai mult, "atacă" (dacă preluăm termenul lui G. Genette) doar texte singulare, de obicei scurte și suficient de bine cunoscute de public "pentru ca efectul să fie perceptibil". Concluzionând, Genette afirmă că parodia trebuie să fie înțeleasă drept "transformare minimală a unui text", ceea ce permite și încadrarea, la capitolul parodiilor, a unor opere "serioase" (care exclud sau cel puțin nu cultivă exagerat umorul) printre care și câteva din scrierile lui Michel Tournier. Și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Genette) doar texte singulare, de obicei scurte și suficient de bine cunoscute de public "pentru ca efectul să fie perceptibil". Concluzionând, Genette afirmă că parodia trebuie să fie înțeleasă drept "transformare minimală a unui text", ceea ce permite și încadrarea, la capitolul parodiilor, a unor opere "serioase" (care exclud sau cel puțin nu cultivă exagerat umorul) printre care și câteva din scrierile lui Michel Tournier. Și parodia serioasă este o realitate literară de necontestat cu precădere în romanul secolului XX, în ciuda faptului că
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
trebuie să fie înțeleasă drept "transformare minimală a unui text", ceea ce permite și încadrarea, la capitolul parodiilor, a unor opere "serioase" (care exclud sau cel puțin nu cultivă exagerat umorul) printre care și câteva din scrierile lui Michel Tournier. Și parodia serioasă este o realitate literară de necontestat cu precădere în romanul secolului XX, în ciuda faptului că nu se încadrează în formule generice care se mulțumesc să dea definiții pur funcționale. Altfel, cum s-ar raporta Ulise-le lui Joyce la
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de Michel Tournier cu textul lui Defoe sau Tristan al lui Jiři Marek cu Tristan și Isolda? Ar fi posibilă, se pare, și o regulă: o capodoperă se obține tot prin parodierea altei capodopere. Iată de ce principalele hipotexte ale unor parodii solide sunt Biblia, miturile, epopeile, tragediile, poemele eroice ale Evului Mediu, romanele cavalerești, basmele, fabulele, operele "cu viață lungă"... Deși conținutul se aseamănă, forma face diferența: cele două aspecte vor face și obiectul trimiterilor teoretice ale lui Hans Robert Jauss
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
romanele cavalerești, basmele, fabulele, operele "cu viață lungă"... Deși conținutul se aseamănă, forma face diferența: cele două aspecte vor face și obiectul trimiterilor teoretice ale lui Hans Robert Jauss 61, care scoate la iveală, din atât de complexa lume a parodiei, acei indici informaționali ce personalizează la maxim fenomenul literar în discuție: funcțiile parodiei, legătura dintre parodie și obiectul parodiat, dar și modul în care legătura dintre parodie și comic (deci conexiunea ei cu mecanismul psihic ce stârnește, în orizontul de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
face diferența: cele două aspecte vor face și obiectul trimiterilor teoretice ale lui Hans Robert Jauss 61, care scoate la iveală, din atât de complexa lume a parodiei, acei indici informaționali ce personalizează la maxim fenomenul literar în discuție: funcțiile parodiei, legătura dintre parodie și obiectul parodiat, dar și modul în care legătura dintre parodie și comic (deci conexiunea ei cu mecanismul psihic ce stârnește, în orizontul de așteptare al cititorului, râsul) este asigurată, în roman, prin permanența eroului comic. Mergând
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
două aspecte vor face și obiectul trimiterilor teoretice ale lui Hans Robert Jauss 61, care scoate la iveală, din atât de complexa lume a parodiei, acei indici informaționali ce personalizează la maxim fenomenul literar în discuție: funcțiile parodiei, legătura dintre parodie și obiectul parodiat, dar și modul în care legătura dintre parodie și comic (deci conexiunea ei cu mecanismul psihic ce stârnește, în orizontul de așteptare al cititorului, râsul) este asigurată, în roman, prin permanența eroului comic. Mergând pe linia deschisă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Robert Jauss 61, care scoate la iveală, din atât de complexa lume a parodiei, acei indici informaționali ce personalizează la maxim fenomenul literar în discuție: funcțiile parodiei, legătura dintre parodie și obiectul parodiat, dar și modul în care legătura dintre parodie și comic (deci conexiunea ei cu mecanismul psihic ce stârnește, în orizontul de așteptare al cititorului, râsul) este asigurată, în roman, prin permanența eroului comic. Mergând pe linia deschisă de Th. Verweyen în a sa Eine Theorie der Parodie ("A
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la receptarea lor ca paradigme ale interacțiunii comunicative"62), Jauss se arată mai preocupat de stabilirea granițelor acestui tip de scriitură imitativă decât de trasarea precisă a unui teritoriu exact, ceea ce-l apropie, conceptual, de modelul mimetic al Antichității. "O parodie sau un travesti pot să se servească de discrepanțele dintre "superior" și "inferior", atât pe plan formal, cât și conținutistic, pentru a-și submina obiectul îndeobște un text de autoritate (s.n.) prin imitație implicit critică, sau pentru a-l supralicita
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
unui model clasic cea formală a unui gen64, cea a tipicității unui erou și, o dată cu acestea, după cum a arătat Th. Verweyen, normele receptării (s.n.), mai mult sau mai puțin explicit definite". Totuși, pentru ca o operă literară să fie înțeleasă drept parodie, se așteaptă un grad de cultură ridicat din partea receptorului; comicul parodic are o cu totul altă raportare la cititor decât celelalte ramificații ale comicului, dacă ne gândim numai la faptul că nu orice lector dispune de capacitatea să reconstituie normele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din Don Quijote. "Savoarea comicului parodic depinde inevitabil de cultura literară a receptorului, în măsura în care și cititorul de mai târziu va putea reconstitui idealurile și normele astfel negate", observă Jauss. Permanența eroului comic (chiar definirea lui ca atare implică o comparație între parodie și obiectul parodiat, întrucât "cine nu știe sau nu află ceea ce neagă un anumit erou comic nici nu-l va găsi, desigur, comic"65) e asigurată, drept urmare, de simpatia pe care cititorul o încearcă față de acesta, întrucât e un personaj
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
asigurată, drept urmare, de simpatia pe care cititorul o încearcă față de acesta, întrucât e un personaj umanizat în bună parte grație defectelor, nu cade pradă distanțării glaciale pe care o promovează eroicul epopeic. Trăsătura fundamentală care face dintr-un roman o parodie este deci transformarea eroului într-un erou comic (antierou, în unele cazuri), ipostază degradată a perfecțiunii și idealizării operelor "cu specific nobil". Fapt realizabil în două moduri, care, departe de a fi net diferite, apar, în anumite opere parodice, drept
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Gargantua și Pantagruel. Trăsătura remarcată de Jauss conține și motivația succesului de care s-au bucurat primele romane pastorale ori cele picarești, ale căror personaje centrale "empatizează" cu faptul cotidian înregistrat de epoca în care sunt scrise, dar și primele parodii ale acestora, precum Isprăvile hazlii ale lui Francion, roman catalogat drept libertin și imoral. Pornind de la ideea că, de fapt, cel dintâi receptor al textului parodic este una și aceeași persoană cu autorul, Jauss vrea să descopere ce anume l-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
caz, asociativă, admirativă, simpatetică, kathartică și ironică. În acest punct, studiul se leagă de teoria mai apropiată de noi, propusă de Matei Călinescu: cea a recitirii și, implicit, a rescrierii textului literar. "Lectura holistică" nu este un concept străin de parodie, caci și parodiștii, concurând, prin intermediul literaturii, exegeza, încearcă în fond să producă lecturi, chiar dacă lipsite de inocența cititorului-descoperitor de lumi imaginare. Iar dacă noțiunea umanistă de autor (în sensul de "sursă generatoare de semnificații fixe și fetișizate în text") nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în fond să producă lecturi, chiar dacă lipsite de inocența cititorului-descoperitor de lumi imaginare. Iar dacă noțiunea umanistă de autor (în sensul de "sursă generatoare de semnificații fixe și fetișizate în text") nu a fost încă anihilată, faptul se datorează și parodiei, pe care înclinăm s-o considerăm, în acord cu teoreticiana canadiană Linda Hutcheon, "o deschidere a textului, mai degrabă decât o închidere a lui" pentru că ea "expune toate contextualizările ca limitate și limitatoare, arbitrare și cu caracter coercitiv, autoritare și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
decât o închidere a lui" pentru că ea "expune toate contextualizările ca limitate și limitatoare, arbitrare și cu caracter coercitiv, autoritare și neașteptând nimic din exterior, teologice și politice" și oferă paradoxul unui "determinism eliberator"67. Deși în O teorie a parodiei Linda Hutcheon nu se oprește exclusiv asupra fenomenului literar, discutând importante opere parodice din alte domenii artistice (pictură, cinematografie, chiar reluarea picturală a unui episod biblic Cina cea de taină în lucrarea lui Shusaku Arakawa, Next to the last, unde
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a unui episod biblic Cina cea de taină în lucrarea lui Shusaku Arakawa, Next to the last, unde personajele sunt reduse la contururi și scheme, ridiculizându-se convențiile reprezentării din pictura religioasă clasică), clarifică totuși multe dintre obiecțiile aduse definirii parodiei și enunță teza coexistenței organice dintre parodie și postmodernism. Detalii privind romanele parodice pe care le situează la loc de cinste în configurația exemplelor vom găsi în alte cărți ale sale, precum Poetica postmodernismului. În privința definirii fenomenului de care ne
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
taină în lucrarea lui Shusaku Arakawa, Next to the last, unde personajele sunt reduse la contururi și scheme, ridiculizându-se convențiile reprezentării din pictura religioasă clasică), clarifică totuși multe dintre obiecțiile aduse definirii parodiei și enunță teza coexistenței organice dintre parodie și postmodernism. Detalii privind romanele parodice pe care le situează la loc de cinste în configurația exemplelor vom găsi în alte cărți ale sale, precum Poetica postmodernismului. În privința definirii fenomenului de care ne ocupăm, Lindei Hutcheon i se datorează limpezirea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
le situează la loc de cinste în configurația exemplelor vom găsi în alte cărți ale sale, precum Poetica postmodernismului. În privința definirii fenomenului de care ne ocupăm, Lindei Hutcheon i se datorează limpezirea confuziilor etimologice, de unde va rezulta și extinderea semnificației parodiei, transformată dintr-un gen parazitar și pe nedrept acuzat de a fi rezultatul malițiozității cu care un autor tinde să ia în derâdere un text precedent, într-unul major, o strategie practică de impunere a noii orientări postmoderne. Deși mulți
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]