3,524 matches
-
se pronunță huș) - carne. Locuitorii husiți, aflați în Huși și în satul Corni-Unguri, probabil, își aveau originea în locuitorii strămutați de la Bența în aceste localități. Exista un vechi obicei al catolicilor din Huși și Corni, care, o dată pe an, împreună cu parohul lor, veneau în acel loc și făceau rugăciuni pentru sufletele morților. Broșteni . Denumirea cartierului Broșteni provine, probabil, de la pârâul cu același nume și de la valea mlăștinoasă cu multe broaște. Astăzi doar un cartier al orașului, a fost în Evul Mediu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
e reședința episcopului de Huși, ortodox; are o biserică romano-catolică unde obișnuiește să stea un preot sas cu numele de Ioan, care fusese căsătorit; mai sunt biserici catolice și în alte multe locuri, dar fără preoți”. Papa era informat că parohul Ioan Transilvăneanul, „a fost frate observant al sf. Francisc < și > subdiacon și devenind apostat (adică, a renunțat la rasa călugărească, n.a.) s-a făcut diacon și < preot > oficiant („Si ordino da diacono e da Messa”, (adică preot mirean, n. a.) și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
evanghelizare, creat în 1622, ca măsură de contrareformă religioasă). În acest raport, consemna că a slujit de mai multe ori ca misionar la cele două biserici din Galați și Bârlad, dar uneori mai vine pentru a-i împărtăși pe credincioși, „parohul dintr-un alt oraș vecin, numit Huși”. În continuare, misionarul își exprima regretul că n-a putut vizita orașul Huși, „nici măcar biserica noastră, din pricina numeroaselor incursiuni ale tătarilor, care roiesc în acele părți”. Preciza faptul că această biserică n-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
strat subțire de lut și acoperită cu paie; altarul cel mare e făcut și el din lut, cu oarecare meșteșug, cu icoane șterse, pe pânză sau pe hârtie”. Urmează descrierea unor odoare și odăjdii, a clopotniței cu două clopote etc. Parohul era un ungur secui, Mihail Rapczon (Rabcsonyi sau Rapezon Mihály), om simplu, fără carte, bețiv de frunte („potatorem optimum”), aflat veșnic în ospețe („et indefessum lusorem atq(ue) Cantorem”). În Însemnări despre lucrurile din Moldova, Marco Bandini descrie obiceiurile, firea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin oprobiu, alungare și chiar cu moartea; hușenii au maltratat cu cruzime pe câțiva preoți și călugări, pe care apoi i-au înjunghiat; pe alții, după ce i-au dezbrăcat, le-au dat drumul, alții au fost aruncați în șanțuri adânci. Parohul în funcțiune la data aceea, P. Mihail Rapezon (Rapczon sau Mihály Rabcsonyi), a fost tras de păr și de barbă la praznic, în cimitir, și chiar în biserică, de către orășenii revoltați. Episcopul explica Vaticanului că nemulțumirea adâncă a credincioșilor se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
meliori gubernatione Ecclesiastica”) ce ar fi trebuit să conducă la animarea credinței catolice în zonă. A instituit un „administrator al bisericii” („Procurator Templi”), a interzis folosirea farmecelor și apelarea la superstiții, a sancționat nerespecterea sărbătorilor și a posturilor. A obligat parohul să-i învețe pe copii „învățătura creștină” („doctrina Christiana”) în zilele de duminică, ceea ce echivala cu fondarea unui învățământ ecleziastic primar, o școală de duminică, ce urmărea nu numai asimilarea preceptelor fundamentale creștine, ci și o educație morală a tinerei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1661, Bacău), Vlas Koičevič nota prezența preotului Mihail Rapezon la biserica din Huși. După terminarea lucrărilor Conciliului, care a avut loc la Bacău, între 27 aprilie și 1 mai 1663, la scurt timp, episcopul polonez Rudzinsky l-a numit ca paroh de Huși pe Ioan Zlatanj, presbider raguzan. Lui i s-a încredințat și misiunea de a efectua serviciile religioase necesare credincioșilor din Bârlad și Galați. Misionarul Vitto Piluzzio din Vignanello (? - 1704) a notat și el detalii despre biserica catolică din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuitorii catolici care sunt în Moldova, nota același lucru în noiembrie 1670: „Huși, oraș, biserica este de piatră cu un singur altar, are odăjdii nu prea bune, două potire și o cruce de argint. Biserica nu are nici o avere. Ca paroh este acolo un preot bulgar (Ioan Bulgarul, vezi și descrierea lui Vitto Piluzzio, n.a.), pe care l-a sfințit monseniorul episcop Rudzinsky (episcop de Bacău, minorit observant), dându-i dispensă de inabilitate și iregularitate (incapacitate, n.a.), deoarece ucisese pe propriul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
venit la Huși, la 19 august 1777, prefectul Antonio Maria Mauro (și el italian după nume) arăta în raportul către Congregația Propaganda Fide că în parohia de aici exista o biserică și o locuință a preotului, ceea ce știm deja demult. Parohul păstorea 200 de credincioși în Corni și 10 suflete în Bârlad. Peste cinci ani, Mauro alcătuia un alt raport, ceea ce arată o periodicitate în activitatea sintetizatoare a catolicilor, care, desigur, istoricilor le-ar putea fi utilă. În raportul din 3
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cinci ani, Mauro alcătuia un alt raport, ceea ce arată o periodicitate în activitatea sintetizatoare a catolicilor, care, desigur, istoricilor le-ar putea fi utilă. În raportul din 3 iunie 1782, prefectul Mauro făcea cunoscut forurilor superioare că la Huși era paroh un anume Gialli, desigur, tot italian. După ce Mauro a părăsit conducerea Prefecturii catolice din Iași, Fedele Rocchi va îndruma activitatea misiunilor moldovenești, între anii 1784-1795. După 15 septembrie 1787, în călătoria de misionariat, prefectul a vizitat timp de 45 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
onomastica românească: de exemplu, numele de familie Andreoaie și Florea au căpătat formele Anderoja și Floroja, iar Ciobotaru apare ca Cibottaro. Cum era și firesc, rivalitatea dintre cele două religii creștine s-a oglindit în plan personal în neînțelegeri între parohul catolic și episcopul Hușilor, în prima jumătate a anului 1808, generate de dreptul de proprietate asupra terenului pe care urma să se construiască noua biserică de rit catolic, cea veche fiind arsă în 1796. Cei doi parohi, Francesco Longhi și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în neînțelegeri între parohul catolic și episcopul Hușilor, în prima jumătate a anului 1808, generate de dreptul de proprietate asupra terenului pe care urma să se construiască noua biserică de rit catolic, cea veche fiind arsă în 1796. Cei doi parohi, Francesco Longhi și Angelo Cantone, au înregistrat în anul 1808: 57 de copii botezați, 8 căsătorii, 39 de înmormântări, notând cu o grafie diferită de cea obișnuită, toponimele: Corni Valle, Kerja, Kotroceno, Giall (Kiale, Ghial), Berlad, Kordeni, Cornu de Valle
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fecioare Maria. În cele 12 localități, trăiau 2.893 catolici. Parohia catolică Huși, puternic dezvoltată în prima jumătate a secolului al XIX-lea, apare menționată printre parohiile catolice din Moldova în Calendarul romano-franciscan, tipărit la Montferatto (1852), prin eforturile fostului paroh de Huși, devenit episcop, Antonio di Stefano. Aici, episcopul constată că în perioada 1848-1852 numărul enoriașilor catolici a scăzut totuși, cu 795 persoane, de la 2.893 la 2.098, din cauza instabilității politice și economice, dar și a intervenției militare ruse
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
devenit episcop, Antonio di Stefano. Aici, episcopul constată că în perioada 1848-1852 numărul enoriașilor catolici a scăzut totuși, cu 795 persoane, de la 2.893 la 2.098, din cauza instabilității politice și economice, dar și a intervenției militare ruse. Prin grija parohilor locali, funcționa aici de mai multă vreme o școală, întreținută de vicarul apostolic, unde se preda în limba română, ca și în școlile cu același profil din Iași, Săbăoani, Galați, Petrești, disciplinele: religia catolică, filosofia, scrisul, cititul, aritmetica. Succesorul lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dedicate Nașterii Sfintei Fecioare Maria, unde, în 1998, trăiau 1145 familii cu 3273 enoriași; -Parohia Huși, din jurul bisericii Sfântul Anton, desprinsă în 1986 de vechea colectivitate, era formată în 1979 din 410 familii (1054 credincioși), iar în 1998, sub administrația parohului Cristinel Fodor, cuprindea 998 familii (3034 de persoane). Conform recensământului din anul 1998, pe teritoriul actualului județ Vaslui, format din fostele județe Fălciu, Tutova și Vaslui, locuiau 3.141 de familii catolice, alcătuite din 9.475 persoane. Biserica de la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
3.141 de familii catolice, alcătuite din 9.475 persoane. Biserica de la Huși își păstrează caracteristicile fraților minori conventuali. Ca și predecesorii lor, trecuți în revistă mai sus, cu faptele lor mai de seamă, păstrate în rapoartele înaintate la Vatican, parohii de astăzi își aduc modestul obol la propășirea religiei căreia li s-au dedicat, a instituției bisericii lor, la promovarea vechilor principii ale creștinismului, de unitate și umanism, în cadrul unei societăți ce a redescoperit în ultimele decenii multe dintre valorile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că eu stau retras, și-apoi, nici nu aud bine !” Informații despre ce a fost acolo au continuat să sosească la familie și mai târziu. Prin 1970, spunea Gabriela, fata scriitorului, le-a bătut la ușă, un preot, Iorgu Ionescu, parohul Bisericii din Cremenicul Mare, județul Teleorman, colocatar cu Voiculescu la Aiud. Se împliniseră șapte ani de când plecase doctorul la cele veșnice. — Promisesem lui Voiculescu când eram închiși împreună că la eliberarea din detenție voi merge la familia lui să duc
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
prima oară de noul preot Ciprian Vasile Burcă, un bun liturghisitor, cum Îl lăudase P.S. Ioachim Băcăuanul. Ce mi-a plăcut e că a concentrat totul, cu limpezime, În doar 10 minute. În ce privește vocea, e departe de limitele atinse de parohul Iulian Mareș. Notez Încă două autografe de pe cărțile ce le voi dona Bibliotecii moineștene: Dlui Cornel Galben vă ofer această fereastră prin care se vede sacul cu bani (mereu gol) 27 IX 1991 E. Drehuță (volumul Administrarea veniturilor bugetului public
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
din București. Ulterior am funcționat la următoarele parohii: 30 iulie 1953 - 18 octombrie 1955 vicar econom la parohia catolică din Iași; 18 octombrie 1955 - 1 septembrie 1959 vicar cu sediul la biserica catolică, Moinești; 1 septembrie 1959 - 1 noiembrie 1960 paroh la Nisiporești; 1 noiembrie 1960 - 21 iunie, vicar parohial la Hălăucești; 21 iunie, 1961 - 31 iulie, 1964 am fost arestat, anchetat pentru „uneltire contra ordinii sociale”; 8 august, 1964 - 22 ianuarie 1965 am fost numit la parohia Pustiana fără drept
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Pustiana; 2 decembrie 1967 - 15 ianuarie 1968 am fost numit vicar parohial la parohia catolică Piatra Neamț; 15 ianuarie 1968 - 1 iulie 1970 am funcționat ca vicar la parohia catolică din Mărgineni, Bacău; 1 iulie 1970 - septembrie 1990 am funcționat ca paroh la parohia din Nisiporești. Din primăvara lui 1990 am fost numit în serviciul Seminarului franciscan care a început să funcționeze în mod provizoriu în casa parohială din Nisiporești. De la 15 octombrie 1991 și până în prezent, o dată cu Seminarul Franciscan m-am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Pătrașcu, Zile de încercare și de har) decembrie 15 este arestat; 1963 februarie, condamnat la 12 ani închisoare, redusă la 7 ani prin recurs; Acuzat de instigație și uneltire contra ordinii sociale; 1964 iunie 20, este eliberat și numit ca paroh la Berzunți - Bacău; construiește casa parohială; 1972 1 aprilie - 1 mai 1973, paroh la Adjudeni, unde toarnă temeliile actualei biserici. Ulterior este transferat ca vicar la Barticești, Cireșoaia, 2 ani la Galați, unde se pensionează; Ca pensionar a ajutat în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
condamnat la 12 ani închisoare, redusă la 7 ani prin recurs; Acuzat de instigație și uneltire contra ordinii sociale; 1964 iunie 20, este eliberat și numit ca paroh la Berzunți - Bacău; construiește casa parohială; 1972 1 aprilie - 1 mai 1973, paroh la Adjudeni, unde toarnă temeliile actualei biserici. Ulterior este transferat ca vicar la Barticești, Cireșoaia, 2 ani la Galați, unde se pensionează; Ca pensionar a ajutat în pastorație la Prăjești, Horgești, și în mai 1990 la Nisiporești, unde a ajutat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
zilele acestei perioade, două incidente serioase între milițieni și subsemnatul: primul incident s-a ivit când s-a interzis catehizarea copiilor. În timpul predării, doi milițieni au intrat în biserică, întrebând cu ce drept se predă catehismul, au cerut să vină parohul. În absența parohului, s-a prezentat subsemnatul, care am întrebat, dacă au o lege nouă care interzice catehizarea copiilor. Milițianul a răspuns: „Eu sunt legea!” Am răspuns: „Dacă d-ta ești legea, mâine voi întreba la Bacău și voi raporta
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
două incidente serioase între milițieni și subsemnatul: primul incident s-a ivit când s-a interzis catehizarea copiilor. În timpul predării, doi milițieni au intrat în biserică, întrebând cu ce drept se predă catehismul, au cerut să vină parohul. În absența parohului, s-a prezentat subsemnatul, care am întrebat, dacă au o lege nouă care interzice catehizarea copiilor. Milițianul a răspuns: „Eu sunt legea!” Am răspuns: „Dacă d-ta ești legea, mâine voi întreba la Bacău și voi raporta, cum că o
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
duminică înainte ai intrat în biserică cu chipiul pe cap, terorizând copiii”. Pentru moment lucrurile s-au calmat. Al doilea incident a fost în aceeași perioadă: rugându-ne în biserică, au dat peste noi patru indivizi, cerând să vorbească cu parohul; conduși la el, în cameră la paroh, au început să răscolească lucrurile de pe birou; văzând o biblie cu dedicația lui Carol al II-lea, au rupt prima pagină; apoi au cerut să li se dea dispozițiile primite la parohie de la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]