11,301 matches
-
PDL susține că singurul vinovat pentru accidentul de tramvai din Pasajul Lujerului este primarul Sorin Oprescu, pe care îl acuză că a subfinanțat Regia Autonomă de Transport București. ”Primăria Generală nu trebuie să caute vinovați. Responsabil este unul singur, iar acela este Sorin Oprescu, cel care, de-a lungul ultimilor 4
PDL dă vina pe Oprescu pentru accidentul de tramvai din Pasajul Lujerului () [Corola-journal/Journalistic/44900_a_46225]
-
iarnă, reprezintă o mare minune.”, se mai arată în comunicat Roboții care trimit spam, din nou la datorie Cei care se ocupă de trimiterea de mesaje spam în comentarii s-au activat din nou cu ocazia accidentului de tramvai din Pasajul Lujerului. La materialul Accident de tramvai în Pasajul Lujerului: Cum arată tramvaiele implicate toate cele 17 comentarii vin de la aceleași două ip-uri : 81.180.226.54 și 81.180.226.55. Fără excepție, mesajele conțin ideea subfinanțării RATB.
PDL dă vina pe Oprescu pentru accidentul de tramvai din Pasajul Lujerului () [Corola-journal/Journalistic/44900_a_46225]
-
în comunicat Roboții care trimit spam, din nou la datorie Cei care se ocupă de trimiterea de mesaje spam în comentarii s-au activat din nou cu ocazia accidentului de tramvai din Pasajul Lujerului. La materialul Accident de tramvai în Pasajul Lujerului: Cum arată tramvaiele implicate toate cele 17 comentarii vin de la aceleași două ip-uri : 81.180.226.54 și 81.180.226.55. Fără excepție, mesajele conțin ideea subfinanțării RATB.
PDL dă vina pe Oprescu pentru accidentul de tramvai din Pasajul Lujerului () [Corola-journal/Journalistic/44900_a_46225]
-
ta", a mai spus Bulai. Oprescu se asociază doar cu evenimente fericite Sorin Oprescu a preferat să vină în față doar în momentele importante sau când a avut de lansat un obiectiv de interes major. Cel mai bun exemplu este pasajul Basarab, unde primarul a fost prezent în permanență. Primarul Capitalei nu a scăpat nici recordul stabilit în București, cel mai lung cârnaț din lume.
Finala Europa League îl ridică pe Oprescu: A făcut uitat scandalul Gazonul () [Corola-journal/Journalistic/44901_a_46226]
-
Spun că noua ediție a Teritoriilor este una îmbogățită, dar să adaug că față de ediția princeps, din 1976, este una îmbogățită substanțial. Au fost preluate din dosarele autorului, menționează Ion Pop, alcătuitorul și prefațatorul noii ediții, un mare număr de pasaje altfel formulate, precum și texte nepublicate vreodată, considerând, scrie Ion Pop, că „acestea se cuvin recuperate în Addenda ediției noastre, pentru a întregi imaginea unui moment semnificativ din biografia autorului”. Cine compară cele două ediții vede în ce direcție s-a
Prin teritoriile lui Mircea Zaciu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4492_a_5817]
-
germană a acesteia. Ea e menționată într-o listă de cărți recente pe care a publicat-o în al doilea număr al revistei Logos. Virgil Cândea își amintea că a văzut-o în biblioteca Profesorului, în anii ’50, cu unele pasaje subliniate. De altfel, el luase probabil cunoștință de carte încă de la apariția ei, dintr-o recenzie publicată de Revue philosophique de la France et de l ’étranger, pe care o citea constant în acei ani. Așa cum am văzut, faptul că tipologia
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
jumătate pe noapte. Restul de timp pe care-l dormim, ca și restul de mâncare pe care-l mâncăm este superfluu; tot ceea ce dormim și mâncăm mai mult nu face decât să pună zgârci și grăsime pe creierul nostru.“ Și pasajul din Underhill considerat a-i corespunde, dar pe care omite să-l citeze: E.U.: „Știm [...] că deopotrivă Sf. Caterina de Siena și tiza sa, Sf. Caterina de Genova - femei active și totodată extatice [...] - au trăit, prima ani întregi, a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nevoia cunoașterii, ci din propria-i existență. Ce spune Evelyn Underhill? Dumnezeu, ca ființă absolută, este un obiect viu și personal al iubirii, nu un obiect al cunoașterii. E vorba de cu totul altceva. Marta Petreu a văzut că respectivul pasaj din Nae Ionescu începe cu afirmația - absolut banală și comună oricărei abordări a subiectului - că experiența mistică nu e o activitate teoretică, ci practică, la fel ca prima „regulă“ a lui Underhill, și a tras concluzia că ceea ce urmează sunt
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
demonstreze că acesta ar fi plagiat cu bună intenție, că ar fi ascuns în mod conștient numele autoarei pe care o folosea atribuindu-și în mod explicit ideile ei. Pentru a ajunge la aceste concluzii Marta Petreu forțează interpretarea unor pasaje care, citite cu obiectivitate în contextul lor, conduc la alte concluzii. Să le luăm pe rând. Mai întâi afirmația din prelegerea a VIII-a: „Eu am spus odată că nici nu mai știu care sunt ideile mele și care nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
îți dă o posibilitate de a te echilibra. Nu te poți echilibra decât prin ceea ce produci tu, ceea ce este propriu al tău. Prin urmare, de îndată ce o idee îmi împlinește mie această funcțiune, însemnează că este a mea.“ Urmează un alt pasaj asupra valorii originalității în materie de filozofie și precizarea că înțelegerea înseamnă „re creațiune“, în timp ce cunoașterea este doar „delimitare“. Așadar, Nae Ionescu recunoaște - și nu pentru prima dată - că în prelegerile sale se găsesc idei ale altor autori, care au
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
originale. Pentru a convinge à tout prix că Nae Ionescu a încercat să-și atribuie ideile preluate de la Underhill, Marta Petreu recurge la un nou fals, asemenea celui discutat cu ocazia prelegerii a XX-a. Ea susține că, în următorul pasaj din prelegerea a XIX-a (pe care îl citează trunchiat - v. textul în cursive), Nae Ionescu își arogă paternitatea ideilor discutate: „Trebuie să fim lămuriți asupra caracterului activității religioase. Nimeni nu s-a gândit, evident, cum ne gândim noi acum
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
FEMEI sau PUDOARE, de exemplu), dezvăluindu-i astfel gândurile mai puțin știute. Lucrând cu un material oral, ne-am considerat îndreptățiți să ne asumăm unele libertăți în reproducerea lui: suprimarea repetițiilor și a redundanțelor, intervenții în topica frazei, contragere de pasaje prin eliminarea parantezelor care ar fi complicat inutil firul ideii sau, dimpotrivă, „reconstituirea“ câte unei idei din fraze disparate. În fapt, asemenea intervenții au avut loc doar atunci când s-au dovedit absolut necesare, iar rezultatul lor a fost „în spiritul
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
estompată de patosul trăirii, nici nu mai trebuie să facă ceva, este suficient că s-a gândit, că și-a consumat actul fizic prin gând, deoarece “tot așa, trăise în minte toate aventurile lumii”. În ciuda construcțiilor realiste, în roman întâlnim pasaje de un romantism siropos. De fapt prin Manuela, autoarea își exprimă viziunea despre cuplu, despre rolul fiecărui membru. Silueta de femeie se înalță pe marginea unui bloc abrupt, pe buza prăpastiei, iar bărbatul mai înalt ca ea, o cuprindea, o
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sinelui despre care crede că are dreptul să-l înalțe la ipostaze divine. Căutarea de peste zi se va finaliza în noaptea când, în așternut, regăsi ființa ei de noapte și se așternu cu ea, motivul androginului manifestat vizibil în acest pasaj. Femeia se supune unor reguli prestabilite, societatea impune norma, de aceea femeia emancipată șochează, Manuela simte dorința manifestărilor izvorâte din impulsurile femeiești, ea vrea să-și exteriorizeze emoția pentru Vâlsan. El reprezintă începutul manifestării sexuale, dorința de a fi “în
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
antipatică)Manuela nu știa niciodată culoarea ochilor nimănui, dar văzu pe aceștia, pentru că o fixau drept într-ai ei cu scânteile acelea pigmentate cu auriu și negru”. Dar cu toată nesiguranța portretelor care trezesc sentimente contradictorii, sunt prezente în text pasaje descriptive de un realism zguduitor. Este excepțională imaginea vulgară a unui cuplu de dansatori zugrăviți în imagini amestecate ca într-un puzzle distorsionat:” Avea pe cap un fel de perucă mare, stufoasă, așezată ca o claie...un fel de câlț
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
o gânganie”. Copilul este atras de Manuela, de basmul pe care ea le spune cu voce tare Ădar numai pentru ea, pruncul era în afara universului ei, obosind-o, enervând-o). Paradoxal basmul evidențiază o virtuozitate sufletească de excepție, iar acest pasaj de literatură este unic în întreaga operă prin expresivitatea artistică. Dialogul eroinei cu copilul este singura pagină de literatură veritabilă : Atunci a intrat în inima mea un călăreț cu cal cu tot și inima mea și-a născut un copil
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
nu o dezamăgesc în ce privește „misia” mea asumată, de eventual editor altextelor postume rămase de la bătrânul scriitor basarabean. Deschid caietul pe la mijloc (am obiceiul să fac un fel de sondaj înainte de a începe să citesc o carte) și dau de un pasaj ce îl prezintă pe Domnul R. ca fiind obsedat de corpul iubitei sale. Îl visează și în somn, și treaz, pe porțiuni anatomice, pe care le „parcurge” cu ochii și cu buzele... Remarc că eroul lui P.H.L. nu este preocupat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
băiețelului din Neverending Story. Sunt îndrăgostit de prima mea carte fără poze, de prima carte care-mi strecoară în nări parfum de vechi și de răsfoiri trecute, în care ghicesc degetele Leei, parfumul ei. Povestea îmi devine familiară inclusiv în pasajele ei încă de neînțeles. E intuibilă, undeva, la un nivel al bâjbâielilor germinativ senzoriale, acolo unde eu, Alex, prind coaja unor alte euri, până la alx, până la Alex Hriavu, până la Coos van Bruggen, dacă vrei... În camera cealaltă, părinții mei se
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
m-așteptam să fie atât de bun...”, adică „ați mai învățat și voi ceva gazetărie de la mine, deși nu vă stă gândul decât la coniac și la pocăraș!”. Dacă vreun „nenorocit” de redactor avea replică, reproșându-i că prea taie pasajele în care se critică „anumite aspecte”, că prea se teme tot timpul „să nu se interpreteze”, Radu Mercea se înroșea de furie, începea să se bâlbâie, riscând o curioasă tiradă despre acțiunile sale de mare „îndrăzneală”: câți responsabili de aprozar
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
cât erau decedați. În lipsă de altceva, Melania se mulțumea și cu atât. Și, pentru că nimănui nu îi dădeau prin cap astfel de întrebări, Melania putea să citească liniștită pagină după pagină și să sublinieze studențește cu marker galben câte pasaje îi poftea inima, zăcând în fotoliul preferat țdat fiind că oricum era și singurul), cu tapițerie în ton cu șosetele ei bej, de lână, făcute anume de bunica aproape oarbă, dar cu mintea încă întreagă și cu o viață socială
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mâini și s-o ducă la psiholog. Psihologul Bogdan Urmuzescu o preluă fără fasoane la el în birou, o întinse pe canapea, o luă cu binișorul și o suci pe toate părțile, o ascultă cap-coadă, o puse să reia niște pasaje, țâțâi țuguiat din buze la povestea despre relația pe care Melania o avusese cu tatăl ei și notă mărunt ceva, numai el știa ce, într-un carnețel, o întrebă franc despre viața sexuală și, după două săptămâni, decise că viața
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ieșite de sub pana sa. Cu acest prilej, el a remarcat faptul că mai mulți dintre marii noștri negociatori fuseseră, în trecut, buni teologi. Mulțimea îngrămădită sub cupola institutului pentru a onora pentru ultima oară pe bătrânul prinț a aplaudat acest pasaj al discursului său. Diplomatul octogenar sugerase că, în spatele omului de stat, plutea încă umbra fostului episcop din Autun. Este ciudat, într-adevăr, să vezi câți agenți remarcabili ai fostei monarhii au fost furnizați diplomației de către Biserică. Ba, mai mult chiar
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
contează. Făcusem inițial o observație pe text subliniind că din mașină nu coboară silueta bărbatului ci chiar bărbatul. Se pare că nu am avut dreptate: din mașină coboară doar o siluetă. Mai greu atunci când se luptă cu lungimile narațiunii și pasajelor descriptive, Mihaela Alexa dovedește în schimb abilitate în manevrarea dialogului, spontan, dinamic, natural. Desigur că nu vorbim despre o carte capabilă să dea piept cu critica de specialitate, matură și convingătoare in integrum. Este în schimb o carte care reprezintă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
filosoful. Dar totul trebuie explicat, cu glosă și comentariu științific. Natura natura cu literă mare, se înțelege este o mare carte deschisă în care omul are de pus note marginale și ilustrații, semnalând uneori cu creion roșu cele mai notabile pasaje. "Creion roșu, mult creion roșu, și cum totul este în realitate notabil, cel mai bine ar fi să se dea cu roșu întreaga carte", zice don Fulgencio, care publică în cursive totul. Rămâne ca să noteze don Avito totul ce este
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
recâștigă pofta de a trăi. Înainte de a se culca, citește din vreo carte, din cele pe care i le-a lăsat Menaguti și care, pe furiș de tatăl său, le duce cu sine ascunzându-le sub pernă. Ajuns la anumite pasaje, inima îi tresaltă și cu gura întredeschisă, respirând doritor, își întrerupe pentru o clipă lectura. Oare va dormi după? Nici el însuși nu o știe de când i-a citit tatăl său o doctă operă despre somn, cauzele și legile sale
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]