1,467 matches
-
Basarab (V. Cazan, Vladimir Corbasa), zgomotul uzinelor, al tipografiei, munca "plătită pe nimică" a proletarului, Nicolae T. Cristescu, comandor în marină, profesia marinărească cu toate aspectele tehnice ale navigației, Cristian Sîrbu, "matroz valah", momentele vagabondajului său muncitoresc, Stelian Constantin face "pasteluri petrolifere", Alexandru Tudor-Miu pune în versuri emoția contabilului care mînuie cifre "scînteind precum stelele". ALȚI POEȚI Fabulele lui Vasile Militaru au o mare răspândire, ele sunt însă triviale. V. Ciocîlteu rimează ironic pe tema dualității argheziene noroistele, A. Pop
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
parte însă din poezie, și anume cea lirică, nu are de zugrăvit realități obiective decât într-o mică măsură (aspec-te de natură, farmecele femeii etc.), realități cu puțin ori fără de nici un caracter specific național. Și chiar poezia obiectivă - balada istorică, pastelul etc. - nu are de zugrăvit decât puțin din realitatea obiectivă, principalul fiind și în acest gen sentimentul și arta. Și să se observe că mai des e exotic subiectul în poezia obiectivă decât în proză - vezi Byron, Hugo, Leconte de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zarea, Se-ntunecă prin văi cărarea Și-i umbră peste sat. Peste culmi încet amurgul moare Și-ntors cu fața cătr-apus Dă semne nopții din ponoare Ea-mbracă haine-ntunecate Și liniștit din aripi bate Plutind tăcută-s sus”. (G. Coșbuc, Pastel) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Gășește cuvinte cu înțeles opus pentru: adoarme, se- ntunecă, apus, nopții. 2. Scrie două enunțuri în care să folosești sensuri diferite ale verbului a bate (altele decât în text). 3. Scrie
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
poeme ale unei lucidități contrariate de nonsensul criminal al istoriei, există „piese” suficiente lor înseși, cu miză pur estetică și valență strict picturală. „Poet al stărilor extreme” (Liviu Leonte), T. este și unul al „discursurilor” lirice extreme, căci de la „aproape pastel” (titlul unei poezii) la „aproape pamflet”, el parcurge - cu o mare siguranță și cu bune rezultate - toată gama. SCRIERI: Planetă la marele bal, postfață Ioan Holban, Iași, 1995; Dimitrie Stelaru, așa cum l-am cunoscut, Iași, 1998; Despre libertatea calului, Timișoara
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
O antologie a eseului românesc, pref. edit., București, 1987; Antologia nuvelei românești. De la Costache Negruzzi la Mircea Eliade, introd. edit., București, 1989; Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul, pref. edit., Galați, 1992; Titu Maiorescu, Critice. Însemnări zilnice. Corespondență, Galați, 1995; Vasile Alecsandri, Pasteluri și alte poezii, pref. edit., Galați, 1995; Mihai Eminescu, Luceafărul, Galați, 1996. Repere bibliografice: Mihai Drăgan, „Eseul. Personalitatea unui gen”, CRC, 1980, 4; Melania Livadă, „Eseul. Personalitatea unui gen”, RL, 1980, 8; Cristian Livescu, „Creativitate și ideal”, ATN, 1985, 1
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
cu speciile: * Doina : de dor, de jale, de voinicie, de cătănie, de înstăinare etc * Cântecul: haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul * Epigrama Poezii cu formă fixă: sonetul, rondelul, madrigalul, glosa, gazelul. II. Genul epic 1. Oral * în versuri: balada, legenda * în proză: legenda, basmul, snoav 2. Scris * În versuri: balada, poemul, epopeea, legenda, fabula * În
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
elemente definitorii pentru obiectul descrierii, scriitorul dă glas și sentimentelor declanșate în sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire, încântare, bucurie, spaima etc.) Există opere literare construite exclusiv prin apelul la descriere, ca mod de expunere, cum sunt, de exemplu, pastelurile. Alteori, descrierea apare în cadrul narațiunii, atunci când scriitorul descrie personaje, realizând portrete. 3. Naratiunea Este o relatare a unor întâmplări într o ascensiune de momente. Narațiunea este modul caracteristic al epicului. Autorul povestește fapte si întâmplări prezentate într-un loc si
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-o în versuri de o frumusețe unică necunoscută limbii române nici mai-nainte nici după aceea. Și, totuși, în dicționarul lui Lazăr Șeineanu nici măcar nu se pomenește despre opera lui Alec sandri de la 1877-’78. Se pomenește despre Doine, despre Pasteluri și despre Despot Vodă, dar nici un cuvânt de Fântâna Blanduziei, Cântul gintei latine și poezia înălțătoare și nemuritoare care a cântat vitejia deșteptătoare a neamului românesc la 1877.152 151. Poezia Peneș Curcanul - datată „Mircești, august 1877“ - a apărut în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de spus. A mai fost Prof. Popa, cu care am discutat centenarul, 13-15 sept. Mi s-a aprobat la Suceava o proză. Poate voi avea și o mică expoziție (...). Sărutări de mâini mamei și soției. Cu cele mai colorate În pastel sentimente de prietenie, Teodor Tatos 429 Pensionară, rudă cu familiile Lateș din Rădășeni și cu Beldicenii. De la ea vroiam să aflu noi date despre aceste rude. Poseda un mare număr de fotografii de epocă. M-ar fi interesat și relatările
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
reviste literare din țară - „Convorbiri literare”, „Manuscriptum”, „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, „Secolul 20”, „Steaua”, „Tribuna”, dar și din străinătate - „Kulturen Jivot”, „Lumina”, „Macedonian Review” (Macedonia și Serbia), „Balcanica” (Italia), „Il Mument” (Malta), „Nouvelle Europe” (Luxemburg). Debutează în 1968, cu poezia Pastel, în ziarul „Înainte” din Craiova. Debutul editorial are loc în 1981, când va reuși să publice, în volumul colectiv Unsprezece poeți, ciclul de poeme Aparat de fotografiat sufletul. În această perioadă se va lansa într-o activitate culturală intensă, desfășurată
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
Uneori a semnat și Luca Dan. Volumele Oglinzi fermecate (1930), Ceasul de veghe (1937) și Glod alb (1940) au fost bine primite de critica epocii. Format în vecinătatea lui Tudor Arghezi, D. scrie o poezie aerisită, cu imagini insolite, construind pasteluri vitaliste. Melancolizând ușor, versurile lui imaginează spații stilizate, de o somptuozitate discretă, atinsă, uneori, de miasmele citadinismului. Versurile scrise după 1940 sunt tributare clișeelor propagandei antiromânești duse de regimul sovietic bolșevic. Krasnodon (1950), poem amplu în genul celor compuse de
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
pe cel al inefabilului. Siluete feminine suave sunt creionate în tonuri renascentiste, într-o bogăție de azur, lumină, aur. Poetul era un îndrăgostit de soare și culori, de viața câmpenească, percepută în toată plenitudinea simțurilor și descrisă într-un cunoscut pastel, Viața la țară, cu o grație a mișcării ce introduce în clasicismul senin al Nopții de august a lui Al. Macedonski și anticipă idilele lui Duiliu Zamfirescu. La polul opus, poezia de idei dezvoltă mimetic, în stilul byronianului Manfred, cugetări
DEPARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
D. scrie o poezie de factură tradițională atât prin tematică, cât și prin modalități de expresie, fiind preocupat de conceptul figurat sau de fiorul liric implicat, nu de inovații sau încifrări stilistice. Volumul Moartea calului troian cuprinde, alături de câteva frumoase pasteluri (De primăvară, Pastel comemorativ), și lirică de dragoste (ciclul Zăpezi interzise), versuri meditând asupra creatorului de artă, condamnat veșnic să caute perfecțiunea și desăvârșita exprimare de sine (Până la uitare, Statuie, Copac). Acestei ipostaze reflexive ce naște interogații despre condiția omului
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
poezie de factură tradițională atât prin tematică, cât și prin modalități de expresie, fiind preocupat de conceptul figurat sau de fiorul liric implicat, nu de inovații sau încifrări stilistice. Volumul Moartea calului troian cuprinde, alături de câteva frumoase pasteluri (De primăvară, Pastel comemorativ), și lirică de dragoste (ciclul Zăpezi interzise), versuri meditând asupra creatorului de artă, condamnat veșnic să caute perfecțiunea și desăvârșita exprimare de sine (Până la uitare, Statuie, Copac). Acestei ipostaze reflexive ce naște interogații despre condiția omului și a poetului
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
al geniului dezrădăcinat, care, asemeni lui Faust, își vinde sufletul lui Mefisto, dar nu pentru a-și potoli setea de cunoaștere, ci în schimbul unui sărut. Ipostaza, până la un punct, este a lui Hyperion din Luceafărul. Multe poezii sunt peisaje și pasteluri în manieră pillatiană, altele sunt dedicate erosului, totdeauna tragic, neîmplinit. Norul lui Magellan (1972) face pereche cu piesele din primul volum, în tehnica versului, ca și în formula poetică, tipic intelectualistă, la care adesea se adaugă ironia, o ironie tristă
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
acumulare de imagini, în „sarabandă”, „enciclopedism ceremonios de imagini” (Petru Poantă), dar și o caligrafie aeriană, cizelată și intensă ori un solilocviu coșmaresc. Într-un registru imagistic variat, poezia lui C. sublimează o stare dominată de viziunile singurătății, melancoliei, pustiului. Pastelul aparent se convertește în peisaj metafizic, simbolizat prin straniul simbol al „cinei pe mare”, care și dă titlul celui de-al doilea volum, Cina pe mare (1988). Poemele de aici urmează același filon tematic, într-o continuitate aproape programatică, vizând
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
și București. Știa unsprezece limbi. Cu versuri și schițe a colaborat la „Pagini basarabene”, „Poetul”, „Glasul Moldovei”, „Gândirea”, „Universul literar”, „România literară”, „Cele trei Crișuri”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. A mai semnat Olga Crușevan-Florescu și Olga Cantacuzino. C. a cultivat pastelul, înțeles ca peisaj local sentimental, senin și ușor melancolic. Pământul, sămânța, conacul, vara și primăvara se constituie în motive predilecte. Volumele Crugul anului (1970) și Roata anului (1973) se doresc „suite bucolice”. C. a publicat și versuri în franceză, limbă
CRUSEVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286543_a_287872]
-
formula, specifică lui, de lirică a rolurilor sunt slujite de un dialog (ori monolog) ce sintetizează sugestiile de ordin caracterologic și poate transpune, cu pudoare, în nuanțele și ritmul lor interior, stări sufletești și inflexiuni subiective (Cântecul fusului, Fata morarului). Pastelul este, la C., expresia directă a unei sensibilități echilibrate, solare, în care intră plenitudinea bucuriei de a fi și acceptarea fără crispări a legii morții (Vara); este, totodată, și expresia prezenței omului în natură, cu care acesta comunică prin muncă
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
compun în Iarna pe uliță un fundal sonor și plin de verva mișcării, pentru a contura tabloul unei vitalități senine, în care se concentrează specificul anotimpului. Amplificate de versificația evocatoare, notațiile senzoriale configurează climatul unui anotimp (În miezul verii). Deseori pastelul trece, prin personificare și alegorie, în fantezie (Ștrengarul văilor, Seara). Dar cu toată concretețea ei vie, lumea lui C. nu e numai cea din afară. Pentru că, în priveliștea naturii și în riturile ei, poetul ajunge să priceapă, „liber și de-
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
mobilier ale acestei poezii, care se refuză convenționalului actual pentru a-l reintroduce pe cel vechi, sub pretextul ironic al reabilitării. Resursele procedeului nu sunt pur parodice. Astfel, lăsând la o parte pastișele prea șarjate în direcția unor specii precum pastelul sau idila, s-ar putea spune că I. verifică prin poemele sale resursele de farmec ale desuetului: „Ascultă! Marea se retrage din fotografii, foșnind./ Pe stânci, seara de vară s-a spart ca o oglindă./ Târându-se, jilave, pe plaja
IARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
experiențele autentice sunt traduse prin imagini concrete și vii, ecou al prospețimii senzațiilor, entuziasmul pentru efortul țărânilor sau al muncitorilor sondori sună în schimb convențional. Hora de mână (1968) notează poezia vieții cotidiene și alcătuiește, cu unele accente folclorice, un pastel monografic oltenesc. Într-o poezie în care imaginile livrești jalonează izbucnirea sinceră, Sub umbrela mea roz (1973) investighează universul interior și reține aspirația spre armonie a eului măcinat de o tensiune permanentă. Zilele una cu alta (1982; Premiul Asociației Scriitorilor
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
personal, Cetatea de inimă (1972), exprimă o vocație lirică solară, autocenzurată, de vreme ce poetul, adept al austerității în exteriorizare, își vrea impulsul erotic sublimat în meditație. Volumul Porțile lui Septembrie (1979) pare să vireze spre o poezie de imagine și metaforă, pastel colorat al trecerii de la vară la toamnă, în care totul se interiorizează, devenind peisaj sufletesc. Plopii de cronică, componentă independentă în ansamblul volumului, este o evocare a Tețcanilor lui George Enescu. Descripția transpune acum o geografie imaginară cu ecou de
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
o frustrare afectivă, ci colorează, stins, și sentimentul zădărniciei. Între euforia unor clipe și spasmul de anxietate pe care îl provoacă vremelnicia, pătimitorul își caută un reazem în iubirea care, ostoindu-i zbuciumul, îi dă câteodată iluzia înveșnicirii. În afară de sonete, pasteluri, elegii, „doine” de rapel politic, C. scrie și strofe de glăsuire patriotică, schițând, cu elemente de atmosferă sumbră, priveliști „din război” (Din vremi întunecate, 1922). Discursivismul ia locul aici oftaturilor și încruntărilor din lirica de elan amoros și ifos cogitativ
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
estompează, autorul limitându-se la cariera de pianist în cadrul Filarmonicii din București (1948-1967). Revine nesemnificativ, în 1966, cu o antologie de proză fantastică și de anticipație, intitulată Acul de cravată, și cu Poeme, volum eclectic, ce cuprinde mai ales elegii, pasteluri și „peisaje”, ancorate prozaic, din ce în ce mai mult, în realitatea timpului, prin care autorul își contrazice frecvent convingerile exprimate în Ars poetica („Năvod aruncă-ți viața și inima să prindă/ Din crișuri de imagini, poeme, pești de aur!”). În cărțile următoare (Curent
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
prestigiu atât publicației, cât și Societății „România jună”, al cărei membru poetul fusese cu un deceniu mai înainte. În cel de al doilea volum, lui Eminescu i se tipăresc poeziile De ce nu-mi vii... și Kamadeva. V. Alecsandri trimite două pasteluri (Iarna vine și Izvorul), precum și actul întâi al dramei în versuri Ovidiu. Alături de versurile lui Iacob Negruzzi (Epistola V. Către A. Naum), ale lui I. S. Nenițescu (Blestemul meu, Cântecul dorobanțului etc.), ale Matildei Cugler-Poni (Visurile), ale lui Iosif Vulcan
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]