12,546 matches
-
mod real prin simulare clinică, reprezintă o metodă activă de formare profesională. Simularea clinică reprezintă o metodă complementară în educație medicală, punte între teorie și practică. Avantaje : simularea se bazează pe un sistem de pacienți pre-configurați, diferiți ca vârstă, status patologic, antecedente, sex etc., cu posibilitatea utilizării preferențiale a propriilor pacienți, cât și a modificării pacienților existenți, sub aspectul parametrilor menționați. interesul pentru simulare este de a evita toate situațiile periculoase potențiale pentru pacient, fiind cu risc zero pentru pacient și
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
metodă de separare și identifi-care a componentelor unui amestec care are ca principiu migrarea diferențiată pe un suport solid a componentelor dizolvate într-un solvent. D 15. diagnostic: ansamblu de investigații clinice și paraclinice, care au ca obiect definirea stării patologice a unui pacient. 16. diagnostic cibernetic: concept diagnostic și terapeutic fundamentat pe baza studiilor des-pre electromagnetismul structurilor biologice, inclusiv structurile corpului uman. 17. dializa: procedeu utilizat pentru separarea componentelor unui amestec cristaloid coloidal. E 18. ecografie 4D: vizualizarea unei imagini
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
în interiorul corpului. F 24. factori nesanogeni: factori ecologici, cu o acțiune nefavorabilă asupra organismului, care duc la alterarea stării de sănătate. 25. factori sanogeni: factori care au o acțiune benefică asupra organismului, contribuind la menținerea și fortificarea sănătății. 26. fenomen patologic: orice simptom sau semn al bolii. 27. fertilizare in vitro sau reproducerea umană asistată înseamnă crearea omului în afara corpului uman. Se folosesc celulele reproducătoare masculine și feminine, a căror fecundare se efectuează în laborator, unde se formează embrionul, care este
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
este roșul cireșei și altul roșul firului de lână vopsit în culoarea cireșei. Aceleași obiecte pot avea o culoare la lumina zilei și alta la lumina electrică de noapte. Și calitățile construcției ochiului pot schimba rezultatele percepției. Trecând peste cazurile patologice ale așa-numiților daltoniști, oameni ce nu pot vedea decât anumite culori, s-a dovedit că percepția aceleiași culori diferă de la un individ la altul, chiar dacă numai cu unele nuanțe. Aceasta înseamnă că, dacă spunem "roșu" nu e deloc sigur
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de inferioritate etc. c) tipul atletic Ă tipul cu o dezvoltare fizică și psihică echilibrată. Aceste asocieri statistice (care nu implică în mod necesar o relație cauzală) între caracteristicile fizice și psihice s-au dovedit a fi semnificative pentru cazurile patologice, mai degrabă decât pentru personalitatea normală. Abordând personalitatea umană dintr-o perspectivă structuralist-sistemică, G. Allport apreciază că la fiecare individ se pot descoperi 2-3 trăsături cardinale care domină și controlează celelalte trăsături. Urmează apoi un grup de trăsături principale (10-15
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mod echilibrat, procesele de „asimilare” și „acomodare”. Caracteristic persoanei dezadaptate este ignorarea constantă sau respingerea voită a cerințelor și exigențelor exterioare, supralicitând în schimb dorințele și trebuințele individuale. Poate fi însă și situația inversă, prezentă mai mult în cazuri extreme (patologice), când persoana ajunge să fie atât de dezamăgită de ea însăși, încât își ignoră orice opțiuni sau preferințe personale, lăsându-se „în voia sorții”. Prin urmare, putem spune că o persoană este cu atât mai bine adaptată, cu cât are
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Csikszentmihalyi, 1976; Russ, 1993). Există o tradiție de mult înrădăcinată a asocierii creativității cu maladia mentală sau a geniului cu nebunia (Jacobson, 1912; Lombroso, 1891). Studii recente au adăugat dovezi acestei tradiții, demonstrând în mod convingător că rata diverselor probleme patologice ca sinuciderea, alcoolismul, dependența de droguri, precum și rata internării în aziluri de boli nervoase este mult mai mare decât ar fi normal în anumite domenii „creative”, cum sunt teatrul, poezia și muzica (Jablow și Lieb, 1988; Jamison, 1989; Martindale, 1989
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și muzica (Jablow și Lieb, 1988; Jamison, 1989; Martindale, 1989; Richards, 1990). Totuși, rezultatele menționate nu demonstrează altceva decât că unele arii de specialitate, cele care nu se bucură de prea multă aprobare în cultura noastră, sunt asociate cu problemele patologice fie din cauză că atrag persoane extrem de sensibile (Mitchell, 1972; Piechowski, 1991), fie din cauză că nu pot oferi decât cariere depresive. S-ar putea ca aceste rezultate să aibă doar o slabă relevanță - sau nici una - pentru creativitatea însăși. Una dintre ideile pe care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
timpului În Europa Occidentală, dedicându-se studiului, cercetării și practicării medicinei, În principal a medicinei preventive și În particular a epidemiologiei 16. După Încheierea studiilor la Viena, Moldovan a lucrat timp de doi ani ca asistent la Institutul de Anatomie Patologică din Praga, unde a obținut și titlul de Doctor În Educație, În 1906. El s-a Întors apoi În Viena, unde a lucrat mai Întâi ca medic militar Într-o garnizoană din oraș și după aceea ca asistent la Laboratorul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
același timp, și alți medici cunoscuți și respectați din București erau implicați În mișcarea eugenistă. Printre aceștia, cel mai activ promotor era Gheorghe Marinescu (1863-1938), un endocrinolog de renume. Marinescu a Început să publice articole pe tema eredității normale și patologice Înainte de primul război mondial, dar cele mai importante publicații ale sale În domeniul eugeniei datează din perioada interbelică, În care a reușit să prezinte ideile despre necesitatea de a controla caracteristicile ereditare unei audiențe sofisticate, ce a inclus chiar și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
două categorii de atribute ale indivizilor, ei rămâneau conștienți de riscul de a diagnostica și, probabil, de a exclude permanent din corpul sănătos al națiunii indivizi care manifestau doar aparent simptomele degenerării, dar În realitate nu sufereau de nici o afecțiune patologică. Ipotetic, dacă aceasta era situația, atunci se putea Încă interveni pentru a corecta comportamentul degenerat, eliminând astfel caracteristicile disgenice și recuperând unii dintre acești indivizi ca parte a organismului normal, ceea ce ar fi condus, În ultimă instanță, la creșterea capitalului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
problemă recurentă În abordarea eugenistă a programelor sociale 68. Dacă moștenirea genetică era cea care dicta comportamentul infracțional Însemna că infractorii nu pot fi reabilitați; era nevoie, În schimb, ca aceștia să fie izolați și Împiedicați să Își manifeste natura patologică În societate sau să dea naștere unor generații de viitori infractori. Mai mult, orice cheltuieli În această direcție erau justificate de nevoile populației normale. Dacă, dimpotrivă, s-ar fi putut demonstra că infracțiunile erau rezultatul unor forțe negative din mediul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
curs general de igienă. În cadrul unui astfel de curs, erau introduse noțiuni despre mediul natural și social, cum ar fi aspecte legate de igienă publică implicate În săparea fântânilor, curățenia spațiilor publice și igiena personală, dar și descrieri ale naturii patologice și efectelor disgenice ale alcoolismului, bolilor venerice și tuberculozei. Instructorii școlilor descriau alcoolismul și bolile venerice ca fiind cele mai serioase plăgi sociale și cele mai mari pericole pentru sănătatea bărbaților 62. Învățătorii satelor aveau un rol important În elaborarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rasei umane, Tipografia D.A. Laurian, București, 1876. Un critic important al darwinismului social și susținător al unor politici mai largi de asistență socială, din perspectiva biologiei a fost Ștefan Stîncă, un activist socialist. Vezi lucrarea sa Mediul social ca factor patologic, Tip. H. Goldner, Iași, 1897. 4. Vezi Schneider, Quality and Quantity, capitolul 3. 5. Maria Bucur, „Philanthropy, Nationalism, and the Growth of Civil Society in Romania”, Lucrările Proiectului Johns Hopkins pentru studiul comparativ al sectorului non-profit, nr. 31, ed. Lester
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
foarte probabil ca Banu, În calitatea sa de fost membru al mai multor guvernări „burgheze”, să fi fost și el condamnat la Închisoare sub regimul stalinist, dar biograful său nu menționează acest fapt. 77. George Marinescu, Despre hereditatea normală și patologică și raporturile ei cu eugenia, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, tom XI, mem. 7, București, 1936. 78. Vezi Sabin Manuilă, „Societatea regală română de eugenie și studiul eredității”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 5, mai 1936, pp. 31-32. 79
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
189-192. Manuilă, Veturia, „Studiul a 100 delicvenți minori din penitenciarul Văcărești”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 14-32. Mărgineanu, Nicolae, Amfiteatre și Închisori. Mărturii asupra unui veac zbuciumat, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. Marinescu, G., Despre hereditatea normală și patologică și raporturile ei cu eugenia, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, vol. 13, mem. 7, București, 1936. Marinescu, G., Determinism și cauzalitate În domeniul biologiei, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, vol. 13, mem. 7, București, 1938. Marinescu, G., Laboratoriile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1, nr. 33, 30 noiembrie 1924, pp. 660-663. Stănescu, C., și Constante, Elisabeta, „Asistența socială În România”, În Dimitrie Gusti et al. (eds.), Enciclopedia României, vol. 1, Statul, Imprimeria națională, București, 1938, pp. 519-533. Stîncă, Ștefan, Mediul social ca factor patologic, Tip. H. Goldner, Iași, 1897. Stoichiția, Iosif, „Casa culturală și de sănătate”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 108-111. Stoichiția, Iosif, „Evoluția și perspectivele igienei aplicate În România”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 16, nr. 1-3, ianuarie-martie 1945
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
debordează dimensiunile patului și se tot întinde, se revarsă: epuizare a forțelor, supunere față de capriciile celuilalt, cheltuieli extravagante, demobilizare socială, cheltuire nesocotită a averii, șubrezire a sănătății... Starea fiziologică și psihică a individului străpuns de săgețile lui Cupidon ține de patologic: compulsiv, masochist, furios, sadic, gelos, solipsist, repetitiv, alienat, chinuit de remușcări, neliniștit, umblând ca un mort viu, nemaiaparținându-și, cu mâinile și picioarele comandate de bunul plac al celuilalt, aflat și el în aceeași tristă stare psihică și mentală. Nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Ringbaum, suportă cu greu situația imposibilă În care Îi pune jocul pe participanți, aceea de a nu reuși decât pierzând și de a nu se pune În valoare decât umilindu-se. „Îl știi pe Howard, este stăpânit de o nevoie patologică de a se impune, dublată de o frică patologică de a fi considerat necultivat; jocul ăsta a dus la ciocnirea violentă a celor două obsesii ale sale, deoarece nu putea câștiga decât făcându-și publice golurile din lectură. La Început
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
pune jocul pe participanți, aceea de a nu reuși decât pierzând și de a nu se pune În valoare decât umilindu-se. „Îl știi pe Howard, este stăpânit de o nevoie patologică de a se impune, dublată de o frică patologică de a fi considerat necultivat; jocul ăsta a dus la ciocnirea violentă a celor două obsesii ale sale, deoarece nu putea câștiga decât făcându-și publice golurile din lectură. La Început, psihicul său nu a putut, pur și simplu, absorbi
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
că homosexualitatea Sfântului Augustin este de acum, dacă nu chiar dintotdeauna, acceptată, întrucât el însuși și-a mărturisit-o). Asupra Sfântului Pavel, care probabil că era inconștient de această alteritate a sa (care, fiind reprimată, crea în el acea stare patologică universal admisă și care e la rândul ei mărturisită în Scrisori), a fost necesară intervenția psihanalizei, ca să se interpreteze simptomele, ca să se încerce un diagnostic. A se vedea, din partea catolică „nesupusă”, Emile Gillabert, Saint Paul ou le colosse aux pieds
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a autorității, definită ca putere legiferată. În contextul schimbărilor organizaționale impuse de mediul economic actual, tot mai dinamic și competitiv, și care presupun tranziția de la un tip de relație de putere la alta, mobbing-ul apare ca o componentă a tabloului patologic al organizațiilor contemporane și este cauzat de modul în care angajații (mai ales managerii - deținătorii de putere) reacționează la schimbările din cadrul organizației. De fapt, arată autorii, mobbing-ul nu este altceva decât putere manifestată în afara cadrului legal, social recunoscut și delimitativ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în același laborator. Modelul interacționist stipulează în acest sens că este riscant să se vorbească de stabilitate în abstracție de orice determinism contextual, deoarece personalitatea nu există decât în relație. O astfel de stabilitate acontextuală ar fi mai curând expresia patologică a rigidității comportamentale. Stabilitatea personalității reprezintă un pattern coerent de covariație între modul de reprezentare a solicitărilor situaționale și comportamentele performate ca răspuns. Într-o cercetare serioasă nu este suficient să spui că între momentul A și momentul B comportamentul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
atribut estetic, cauza fiind în primul rând lipsa de informare. Este de evidențiat faptul că atitudinile posturale incorecte care persistă de-a lungul anilor pot crea un grad ridicat de disconfort, durere, deseori dizabilitate, de asemenea putând conduce la forme patologice greu recuperabile doar prin mijloacele kinetoterapeut ice. Problema depistării, prevenirii și corectării scoliozelor reprezintă o preocupare majoră atât a părinților, dar și a profesorilor de educație fizică și a kinetoterapeuților. Profesorul de educație fizică, în cadrul lecțiilor, este cel care trebuie
OPȚIUNI DE TRATAMENT ÎN SCOLIOZE; ASOCIEREA TERAPIILOR CONVENȚIONALE CU CELE COMPLEMENTARE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
asociază frecvent și cu o alimentație dietetică. Rămâne însă un fapt imperios necesar și anume acela de a preveni însăși instalarea scoliozei. Acest lucru este posibil prin faptul că mijloacele actuale ne pun în situația de a cunoaște multe cauze patologice și fiindcă o bună organizare a controlului nou născuților a copiilor mici și a acelora de școală se poate înfăptui la timp și cu pricepere. Experiență personală în tratamentul kinetic complex al scoliozelor Profesorul dr. Mihai Jianu, președintele Societății Române
OPȚIUNI DE TRATAMENT ÎN SCOLIOZE; ASOCIEREA TERAPIILOR CONVENȚIONALE CU CELE COMPLEMENTARE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]