4,801 matches
-
care pun cultura, morala, deontologia și știința deasupra efemeridului cotidian și a intereselor pecuniare sau șantajabile. Noile generații de jurnaliști clujeni sunt produsele unei școli impotente de bursieri care trec totul prin filtrul ideologic al finanțatorului, în care lectura, sentimentul patriotic și morala în presă nu mai există, iar cultura e percepută ca ceva exotic. Cu trecerea la cele veșnice a veteranului Ilie Călian s-a trecut de o pagină din istoria comunistă și post-decembristă a presei clujene. Profesioniștii și promotorii
ILIE CĂLIAN, ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373318_a_374647]
-
pentru o clipă, noi avem să înfăptuim pe o vecie. Când un neam întreg gândește un singur gând și inimile a milioane de oameni palpită de o singură simțire-oare este putere omenească, care să-i poată sta împotrivă?” (Dacia Nemuritoare-Publicație Patriotică, nr. 29, Ianuarie 2016, p. 5) Străbunicul, dulcele basarabean, care a punctat Istoria noastră, care a rămas imortalizat pe vecie în fotografia realizată de Samoil Mârza, la marele Eveniment, Străbunicul acela frumos, cioplit de Dumnezeu, drept ctitor de Neam, susură
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
bază în minuni, Și-n cupa cu deșertăciuni, Prea multe dacă vei rîvni, Nefericit mereu vei”, unde, pe viitor dovedește atâta verticalitate” Poezia lui Costache Năstase, ne amintește totuși și de poezia alecsandriană. În anumite versuri întrupându-se forma poetică patriotică, cu iubirea de neam și țară. Cu stimă profundă și mândru că este român lasă moștenire flacăra tradițiilor românești din tată în fiu, fiică și nepoti... și nu numai .Decorul construit pare în context deprins parcă și dintr-un tablou
ADIERI LIRICE DE COSTACHE NĂSTASE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371301_a_372630]
-
tem?) A pune cuvintele-n vers, „și versu-n poezie” - este pentru Marin Bunget - „în primul rând un har, și-apoi o datorie” (Să pui cuvinte-n vers). Poetul a adunat între coperte și poezie socială și poezie de înaltă vibrație patriotică și poezie protestatară și satirică. Toate speciile se logodesc în cărțile lui și simțul satiric este foarte ascuțit. Cu toate acestea, poetul încheie primul volum în numele Adevărului și al Luminii, spunând că el mai crede în numele de români, în omenie
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
condus pe câmpurile de luptă. Cu emoția în suflet, grupul de elevi movileni îndrumați de prof. de religie Maria Ghiorghieș și prof. de muzică Viorel Toader, au prezentat un program artistic ce-a constat în interpretarea unor cântece și poezii patriotice. ,,Istoria noastră națională este plină de momente de zbucium, de clipe în care soldații români și-au făcut din cămăși steaguri, din pluguri spade și din cai săpători de tranșee. Și tot în paginile de aur sunt scrise timpuri când
MOMENT CONSEMNAT LA MOVILA MIRESII, BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374819_a_376148]
-
în spațiul civic, deosebit de active prin exprimarea de opinii în legătură cu actualul vieții publice, cu problemele cotidiene naționale. Participările la emisiuni tv de dezbateri pe astfel de teme exemplifică în ce o privește un spirit fervent, o claritate de analiză, sentimente patriotice puternice, neartificializate, necondiționate... E un model, din această perspectivă, pe care nu-l pot copia politicienii, deoarece nu are nicio legătură cu metodele căpătuirii. Dincolo și dincoace de acestea, Catrinel Dumitrescu e o artistă. Pleiada românească de ostași ai artei
CATRINEL DUMITRESCU SABIA ŞI SCUTUL ACTORILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374833_a_376162]
-
au muiat genunchii, am crezut că mă prăbușesc pe stradă, fiindcă știam ce mă aștepta. Rezumând, în acel articol eram descris ca un putregai aservit culturii occidentale, dușman al poporului, denigrând realizările regimului socialist, promovând muzica vestică în detrimentul celei românești patriotice... ce mai, câte și mai câte, niște mizerii pestilențiale. Evident, în acel moment cariera (și viața, la urma urmei) mi s-a încheiat: am fost interzis de la TV, Radio, presă, spectacole și timp de 2 ani am făcut săptămânal potecă
OCTAVIAN URSULESCU. NEÎMPLINIRI TRANSGRESATE ÎN ŞANSA CONTINUĂRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374903_a_376232]
-
recitat un poem din Ion Pribeagu, destinzând atmosferă. Pentru cartea de memorialistica și spiritualitate a fost premiat nonagenarul Constantin Zavati, iar Premiul pentru cartea monografica și de cultivare a valorilor tradiționale i-a fost decernat lui Ionuț Țene, pentru „conținutul patriotic dens în ideiˮ, cartea să venind că o replică la istoriile false ce se scriu în zilele noastre, „deși după ’89 am crezut că se va putea spune adevărul istoriograficˮ. Teodora Stanciu din Italia a fost răsplătita cu Premiul pentru
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI KA CEAS DE SĂRBĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375009_a_376338]
-
final, au recitat epigrame Eugen Cota și Vasile B. Gădălin, iar Elenă Lucia Locusteanu a prezentat un omagiu lui Nichita. M.D. Istrate i-a premiat din partea Filialei Mureș a LSR pe Al.F. Țene și Voichița Pălăcean-Vereș, iar vibrantul discurs patriotic al târgmureșeanului Lazăr Lădariu a încheiat întâlnirea culturală. În mod excepțional, ședința următoare de cenaclu va avea loc în 21 aprilie, nu în ultima joi din luna, cum se întâmplă de obicei. Sărbători pascale fericite! Voichița Pălăcean-Vereș Referință Bibliografica: La
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI KA CEAS DE SĂRBĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375009_a_376338]
-
acesta să fie mai bine cunoscut de către cititorii ardeleni. Iulian Patca a vorbit despre generosul gest al ziaristei, iar Al. Florin Țene, prieten al scriitorului, i-a realizat acestuia un flash-portret. Vasile Puiu Sfârleadin Gilău a recitat un vibrant poem patriotic, aclamat de asistență, iar Pușa-Lia Popande la Gherla a lecturat două sensibile sonete proprii. Poetul Sandu Cătinean din Bonțida a invitat participanții la cenaclu la lansarea cărților sale, care va avea loc duminică, în localitatea sa natală. Ședința cenaclurilor reunite
CENACLURILE ARTUR SILVESTRI ŞI VASILE SAV ALE LSR ŞI-AU RELUAT ACTIVITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373820_a_375149]
-
să aruncăm o privire asupra situației încă de pe acum, ca să știm la ce să ne așteptăm. Yosemite, așadar, este un simbol sacru al măreției naturii continentului nord-american și indirect este o întruchipare a mândriei naționale a cetățenilor SUA, popor eminamente patriotic. Filmul documentar vizionat în sala de proiecții a centrului de informare pentru turiști m-a convins încă odată de măreția peisajelor pe care le văzusem pe viu, dar mi-a furnizat și informații prețioase despre modul în care se mișcă
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
trecutul poporului român, numesc aici folclorul, așa cum o face Maria Filipoiu. Prin această carte, dar și prin celelalte ca de altfel prin tot ce face ca artist al cuvântului, Maria Filipoiu se dovedește a fi un bun român cu simț patriotic. Poemele, așa cum sunt definite pe pagina de gardă a cărții, sunt de fapt poezii cuminți, fără prețiozități lingvistice, fără schimonosiri ale cuvintelor, așa cum stă bine unei lucrări de acest gen. Pe mine mă bucură faptul că am avut onoarea să
UN MANUAL DE RITUALURI CREȘTINE/ GIREL BARBU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375381_a_376710]
-
Uitarea” Și în continuare: „La întrebarea pusă. / Da! Știu: Nu vindem Cerul, Pământul sau Dreptatea, / Da! Știu: Nu vindem Gândul, Speranța, Demnitatea, / Da! Știu: Nu vindem Cinstea, Durerea, Libertatea” (Tangoul vârstelor). Sunt acestea principii de viață creștină, cu accente profund patriotice. Un alt postulat teologic creștin: „Nimic nu poate fi iertat mai înainte de a fi JUDECAT!”(Tangoul Judecății de Apoi). Următoarea autoare este Nicoleta Mija care, încă din primele fraze din Preambul, spune: „Lumina Învierii este pentru toți”. E păcat să
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
repetă ideile altora, lansate de cei, oculți, care conduc lumea. Așa, manipulați tot credeți că Trump conduce SUA, Merkel Germania, Putin Rusia sau Iohannis România. Semenii mei, deschideți ochiii până nu va fi prea târziu. Se "lucrează" la distrugerea sentimentului patriotic, naționalist, la distrugerea societății, a familiei, a individului. Prin manipulare suntem otrăviți sistematic cu hrană și educație de proastă calitate. Suntem jefuiți de sisteme create nu pentru România, nu pentru Glie, Grai și Plai, taxe care nu se întorc la
UNDE NE PUTEM REFUGIA? de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375495_a_376824]
-
românești și, în același timp, ”îmbătrânirea” acestor sate, însă, paradoxal, bătrânii ”trăiesc” în cimitir, populându-l pe acesta. Dar, pe de altă parte, ”bucuriile vieții” sunt percepute, sub diverse aspecte, tot în lumea satului natal, pe care îl venerează. Înflăcărarea patriotică a autoarei, dar și revolta acesteia se pot citi printre rândurile poemului în care, ca un crunt adevăr, este sugerată umilința românilor în propria țară, furată de ”mitici”. Ea face apel la ”deșteptarea” demnității românilor, o deșteptare parcă dintr-un
CLEPSIDRA VIEȚII – NISIP STRECURAT ÎN SUFLETE… ”43” – OLGUȚA LUNCAȘU TRIFAN DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371856_a_373185]
-
un dor, o nostalgie după famfarele de altădată, mititeii electorali, fasolea cu sau fără ciolan, ori sarmalele autohtone de post sau nu, din anii de glorie ai regimului pesedist... O dată străbătut centrul orașului în pas de defilare cu scop strict patriotic, descurajată de aspectul mohorît și lipsit de orice festivism, m-am gândit să intru într-o biserică să fac o rugăciune, dacă tot am ieșit în târg. Nu am găsit nici una deschisă. Când eram gata, gata să păcătuesc cârcotind, m-
CUM MI-AM PETRECUT ZIUA NAȚIONALĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371947_a_373276]
-
luminat deodată. Păi astăzi e zi liberă frate! Pentru toți români! Ce-mi pasă mie care mănânc pensie de la stat! Pot să defilez până seara de la Gară la Grădina Publică, iar stikul în căștile din urechi să-mi cânte marșuri patriotice! Și dacă tot am plecat de acasă și nu m-am ales cu nici o festivitate, hai să trec prin Piața Mare să cumpăr niște mere Ionatan, sunt de-ale noastre românești, apoi mă întorc casă, deschid emailul si facebook-ul pentru
CUM MI-AM PETRECUT ZIUA NAȚIONALĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371947_a_373276]
-
le trebuia doar unul. Când s-a terminat și hârtia în două exemplare, nu s-a mai găsit hârtie decât în trei exemplare. Apoi, doar hârtie în cinci exemplare! Apărători ai patriei La ITC era organizată o companie de gărzi patriotice, instruită periodic de un căpitan de la Sectorul 2. Din partea noastră compania era condusă de inginerul Gazdovici, salariat dintr-o secție de hardware, ajutat de Paul Stoleru din laboratorul lui Gabriel Martin. Ceata de „plăieși” de la ITC arăta bine. Cercetătorii științifici
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
trăgea fiecare cum putea, nu se numărau cartușele țintite. Așa am știut și noi despre poligoanele din jurul Bucureștiului: la Băneasa, la Tunari, la Mihai Viteazu. Să fi văzut însă compania de fete, că era și așa ceva, în uniforme de gărzi patriotice! Erau frumoase, le stătea bine chiar și în uniformele acelea sărăcăcioase! Toate treburile astea mergeau minunat, până la pregătirile de defilare pentru 23 August, sărbătoarea noastră națională de atunci. De pildă, într-un an, compania ITC trebuia să defileze prin fața conducerii
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
se face plăcut sau urât prin el însuși. Mai știu că niciun scriitor nu poate scrie pe placul tuturor cititorilor, știu că scrisele mele vor fi receptate doar de conaționalii mei ce gândesc și simt asemănător, de cei cu sentimente patriotice. Pentru ei am scris : Jurnal de lagar liber - 1987 - Editura Nord - Danemarca Constitutia de la 29 Februarie - 1988 - in Observatorul Munchenez Cine tulbura linistea Transilvaniei - 1990 - Editura Lumina - Oradea Afacerea Holocastului - 1991 - Editura Lumina - Oradea Jurnal pe frunze de artar - 1993
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
umane de proveniență divină.” Florentin Popescu - o aseamănă pe autoare cu „Odobescu, el, călătorul cu gândul de a scrie”, „cartea oferă un evantai tematic larg, autoarea scrie cu dăruire și mult suflet, cu o mare devoțiune și un mare simț patriotic.” Mihai Antonescu - „o carte de reportaje-eseu a cărui țintă ascunsă este o invitație la lectură a celor care nu trebuie să uite istoria”, eseurile sunt „bijuterii nemaipomenite în diversitate și concizie.” Ion Dodu Bălan - „un scriitor talentat, pasionat, un Hogaș
DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
-
mare capacitate de regenerare o are prostia (Mircea Radu Iacoban). • Dreapta a deschis ușa și stânga a intrat prima. • Părerile multora sunt înfluențate de salariu. • Care e diferența dintre cererile care nu se aprobă și cele care se resping? • Mătuși patriotice (Andrei Pleșu). • Mulți te prețuiesc numai ca să te vândă. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 27 decembrie 2015 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ZICERI (207/208) - MARGARINA & OUL ȘI GĂINA / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1825, Anul
ZICERI (207/208) – MARGARINA & OUL ŞI GĂINA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372569_a_373898]
-
Încoronării, cunoscută acum și sub numele de Catedrala Reîntregirii - simbol al unității noastre naționale, realizată prin actul din 1918, unire după care românii au dus un trai bun, viața era frumoasă și țara întreagă era cuprinsă de un mare avânt patriotic, de o dorință puternică de a face ceva concret pentru o Românie Mare. Preotul ne-a vorbit și noi ascultam în tăcere. Eram, îmi amintesc, copil ascultător pe atunci, interesată de frumoasele povești, care se înscriseseră în istoria neamului nostru
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
suflete, ci și inimile lor. La primirea frățească și cordială pe care v-am făcut-o, ați putut simți cum pulsul țării-mamă cunoaște același ritm cu al dumneavoastră. Chiar dacă Unirea tuturor românilor reprezintă o necesitate istorică, înțeleasă de toate inimile patriotice de dincoace și de dincolo de Carpați, de la Nistru până la Tisa, totuși destinul a avut nevoie și de instrumentele lui: oameni care au ținut sus steagul idealului național și i-au insuflat poporului spiritul românesc, i-au întărit voința, i-au
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
servi cu credință patria, de a apăra cu orice preț unitatea, suveranitatea și independența României. Un popor trăiește și rămâne în istorie prin modul de gestionare, păstrare și valorificare a patrimoniului național și a dimensiunii sale de unitate, națiune, conștiință patriotică, tot ceea ce înseamnă demnitate, onoare și glorie pentru neam și țară. Mai au nevoie românii de unitate și conștiință patriotică? Oare câte repere naționale ne mai fac să tresăltăm de bucurie? Nevoia de a apropia timpurile, fie ele mai îndepărtate
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]