4,633 matches
-
ca soba cu gaz. — De unde ai toți banii ăștia, Claude? se interesă Santa. — Primesc o pensie frumușică de la căile ferate. Doar am lucrat pentru ei patru’ș’cinci de ani! Mi-au dat o medalie de aur când m-am pensionat. — Ce drăguț din partea lor! spuse doamna Reilly. O duci bine, nu, Claude? — În plus, continuă domnul Robichaux, am și câteva prop’ietăți închiriate pe lângă casa mea. To’deauna am investit o parte din salariu în prop’ietăți. E o investiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
dosarul din mâinile lui. Interogați-o pe hoașca de Trixie! Senilitatea ei este o prefăcătorie. Face parte dintr-un sistem al ei de apărare împotriva muncii și a companiei. De fapt urăște Levy Pants pentru că nu o lasă să se pensioneze. Și cine-i poate găsi vină? De multe ori, când eram singuri, bolborosea ore întregi despre planul ei de „a i-o coace“ firmei Levy Pants. Resentimentul i se manifestă în forma unui atac vitriolant împotriva structurii corporative. Domnul Levy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu spatele la ușă. — Trebuie să mă crezi, suspină el. Șleampăta aia de Trixie avea o idee fixă despre un curcan sau o șuncă. Sau poate o friptură. Totul era destul de violent și neclar uneori. Jura să se răzbune pentru că nu fusese pensionată la vârsta obișnuită. Era plină de ostilitate. Domnul Levy îl dădu ușor la o parte și ieși în hol, unde mama cu păr castaniu aștepta ca un ușier. — Mulțumesc, domnule Reilly, spuse domnul Levy. Trebuia să iasă cât mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
bați cu morile de vânt, spuse doamna Levy. Pot paria că te-a păcălit din nou idealistul. Ușor mai cazi în plasa acestui Reilly! — Domnișoară Trixie! — Ce vrei? se răsti bătrâna. Trebuie să recunosc că vă pricepeți grozav cum să pensionați un om. Domnul Levy îi dădu scrisoarea. Ea luă de jos o lupă și începu să citească ce scrie. Cozorocul verde arunca o umbră ca de mort pe chipul ei, și pe firimiturile de prăjitură olandeză care îi înconjurau buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-și aducea aminte. Presupun că eu am scris-o. Acum că ai pomenit de ea, presupun c-am scris-o eu. O meritați cu vârf și îndesat. M-ați adus la nebunie în ultimii ani de zile. Nu m-ați pensionat. Nu mi-ați dat șunca. Nimic. Trebuie să vă spun că sper să pierdeți tot ce aveți. — Ai scris tu asta? întrebă doamna Levy. După tot ce-am făcut pentru tine, ai scris așa ceva? Am ținut o viperă la sân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și chiloții. — Așa! Dă vina pe mine, spuse doamna Levy sălbatic. Eu i-am băgat hârtia în mașina de scris. Eu am ajutat-o s-o scoată. — Ai scris această scrisoare ca să te răzbuni pe Levy Pants că nu te pensionează? — Da, da, spuse vag domnișoara Trixie. — Și când mă gândesc că am avut încredere în ea! Doamna Levy o scuipă pe domnișoara Trixie. Dă imediat dinții înapoi! Soțul ei o împiedică să se repeadă spre gura bătrânei. Liniște! se răsti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
spre gura bătrânei. Liniște! se răsti domnișoara Trixie, cu toți colții albi strălucindu-i. Nu pot să am parte de un pic de liniște nici în propriul meu apartament? — Fără „proiectul“ tău tâmpit și descreierat, femeia asta ar fi fost pensionată de mult, spuse domnul Levy soției sale. După atâția ani în care ai prezis ce se va întâmpla, s-a dovedit că tu ești cea care aproape că ai aruncat Levy Pants la lada de gunoi. — Văd. Nu dai vina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Statistica Forței de Muncă din Statele Unite, forța de muncă va pierde aptitudinile și cunoștințele grupei de vârstă educate în colegii, a celor care reprezintă boomul demografic al anilor 50-60, în număr de patruzeci și șase de milioane, care se vor pensiona în următorii douăzeci de ani. Aceștia nu vor fi înlocuiți, cel puțin pe teritoriul Statelor Unite. Astfel se va ajunge la o criză, nu numai în Statele Unite, dar și în Europa. Numai dacă vom deschide ușile masiv imigrației pentru a echilibra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de generația boomului demografic din statele occidentale și „boomul tineretului” din națiunile în curs de dezvoltare din Asia, Orientul Mijlociu și Africa. Există în acest caz un aspect demografic suplimentar care ar putea echilibra declinul generației boomului demografic pe măsură ce aceștia se pensionează și creșterea numărului celor care reprezintă boomul tineretului pe măsură ce aceștia se integrează în grupul forței de muncă: un schimb de aproximativ optzeci până la o sută de milioane de oameni dintr-o parte a planetei în cealaltă parte a acesteia, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
pentru tineretul de astăzi, astfel încât să o poată reprezenta în viitor. Pierderea înțelepciunii: pensionarea celor care au reprezentat boomul demografic Mai mult de șaptezeci și șase de milioane de persoane care au reprezentat boomul demografic al anilor 50-60, se vor pensiona în următorii douăzeci de ani. În acel moment vor lua cu ei înțelepciunea colectivă a unei generații. Va putea supraviețui viitorul lipsit de talentul, de inteligența și profunzimea acestora? Acesta este unul din factorii care vor contribui la adâncirea crizei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de sisteme mai elaborate de susținere a vieții, care vor controla siguranța, poluarea, electricitatea, transporturile, comunicațiile și îngrijirea sănătății. Proiectarea acestor sisteme va data cu multă timp în urmă, pe vremea acestei generații, iar când inginerii acestei generații se vor pensiona, vor lua cu ei aceste cunoștințe. Începem să distingem avertismentele timpurii ale acestui viitor, în care examinările atente legate de leadership, marketing și dezvoltarea produsului, printre alte elemente esențiale ale businessului ar putea să dispară pe măsură ce noi generații urmează să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
la Los Angeles acum treizeci și cinci de ani, am lucrat ca inginer douăzeci de ani, dar compania s-a autodistrus, a pierdut pensiile și tot ce nu fusese bătut În cuie, cam ca Enron, iar acum nu pot nici măcar să mă pensionez. Trebuie să conduc un taxi pe străzile astea mizerabile, ca să pot supraviețui. Chestii de genul ăsta n-ar fi fost posibile În comunism. Nu, nu ar fi fost posibile. Asta e sigur, zise ea. Dar ar fi fost foarte greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
semnat-o, pe tata îl chema la fel ca pe bunicul și pe mine, toți întâi-născuții băieți primeau acest nume, și fusese un scandal în toată regula, bunicul a fost nevoit să-și dea demisia pe loc și să se pensioneze, și mai putea să zică mersi că n-a pățit-o și mai rău, de aceea eram atât de surprins, însă de zis, n-am zis nimic, dar tot mergând, așa, mă gândeam c-ar trebui să spun, totuși, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Înainte să mă Îmbrac: nu aveam chef să-l Întâlnesc În hol. Însă În ziua În care i-am povestit psihiatrului Întâmplarea, revenind acasă, i-am telefonat bătrânului. A părut surprins - și destul de fericit - să mă audă. Într-adevăr, se pensionase, Își vânduse toate acțiunile de la clinica din Cannes; În ultimii ani pierduse mulți bani, dar Încă se descurca, altora le mergea și mai rău. Ne-am Înțeles să ne Întâlnim peste câteva zile; nu s-a putut prea curând. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Arnold Saville” și, chiar pe pagina a doua, îmi apare un mic articol de ziar care anunță pensionarea sa timpurie. Citesc nota de cincizeci de cuvinte de nu știu câte ori, încercând să aflu vreun indiciu, cât de mic. De ce s-ar pensiona Arnold mai devreme ? E bolnav ? Caut și alte articole, dar e singurul care există. După o clipă de ezitare, revin la căsuța de căutare și - spunându-mi întruna că n-ar trebui să fac asta - scriu „Samantha Sweeting”. Imediat, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
eu. Reușesc să schițez un surâs. Să știi că n-am dispărut pur și simplu de pe fața pământului. — Asta speram și eu ! Zi, ești bine, da ? — Sunt... bine, spun jenată. Mersi. Am fost doar surprinsă când am auzit că te pensionezi. — Nu sunt o fire chiar așa de masochistă ! Râde lejer. Treizeci și trei de ani de muncă de galeră, în slujba legii. E destul pentru orice muritor. Ca să nu mai zic pentru orice avocat ! Ajunge doar să-i aud glasul jovial ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ca Ravelstein, nu‑l poți ceda morții. Saul Bellow, Ravelstein: ficțiune, memorie, istorie* Note pentru publicul românesc Sorin Antohi Prin prietenul meu Richard Stern, scriitor și profesor de literatură la University of Chicago până În vara lui 2001, când s‑a pensionat, am avut prilejul unei lecturi În avanpremieră a ultimului roman semnat de Saul Bellow, Ravelstein 1. Era la Începutul toamnei lui 1999, cu puțin Înainte ca Bellow și agenții săi literari să‑și Înceapă operația de marketing, dar deja În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
agentul imobiliar, ridicându-l în aer - părea mâinile și picioarele bărbatului doreau să pornească, fiecare, într-o cu totul altă direcție -, apoi luă o curbă largă și se propti în pomul din fața casei în care locuia un profesor de engleză pensionat pe caz de boală. Acesta citea ziarul la acea oră, pe verandă, fiindcă îi plăceau știrile sportive și muzica naturii în zilele cu ploaie... Auzi șocul, smulse ochii din pagina ziarului și văzu/înregistră un manechin (aceasta a fost prima
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
secolul XII (1964), Renaștere și Reînnoire în secolul XX, Istoria Medievală și Preceptul Augustinian (1999). Până acum profesorul Constable a scris și editat în jur de 20 de cărți și mai mult de 80 de articole științifice, în prezent fiind pensionat. În introducerea cărții lor, autorii ne precizează cum a început proiectul, printr-o discuție la masa de prânz, la Institutul pentru Studii Avansate de la Princeton. Atunci, Connell i-ar fi spus lui Constable despre o inedită poveste găsită într-un
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
politruci și securiști conduc aproape toate editurile și la Începutul veacului al XXI lea. Numai că editorii comuniști de acum nu-și mai zic comuniști, ci se autodefinesc democrați și liber-cugetători. Împlinind, În 1982, etatea de 60 de ani, se pensionează dar nu se odihnește, ci trudește, În cinci ani, la redactarea a două monografii monumentale, având 575 și, respectiv, 325 de pagini dactilografiate: „Memorial Iuliu Hațieganu” și „Memorial Lucian Blaga”. Rămân și acestea nepublicate. Între anii 1991 și 1996, apar
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de Biologie. Obține ambele licențe cu nota maximă (10). Intră ca medic, prin concurs, În Brașov, În 1979. În 1982 obține doctoratul În științe medicale cu teza „Infecțiile streptococice În colectivități”. În 1992, când avea 69 de ani, s-a pensionat, iar din 1993 se dedică apostolește marilor binefaceri, Întemeind Asociația Filantropică Medical-Creștină „Christiana”, o policlinică fără plată, un cămin de bătrâni și o cantină socială. La 28 februarie 1965 s-a căsătorit cu inginera Lidia Stoian, intelectuală profund religioasă și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
neplătit, asemenea celorlalți colaboratori din țară) al celui mai cunoscut ziar al exilului românesc („Cuvântul Românesc” din Hamilton, Canada). Ulterior, Îmi extind colaborarea la varii reviste și ziare din țară. În 1998, la vârsta-mi de 64 de ani, mă pensionez, Îmi apar cărțile „Trei teme literare” și „Mărturisirea unui neînvins” (dar nu la „Albatros”, unde manuscrisul fu blocat de cenzură vreme de cinci ani și jumătate) și mă mut În comuna prahoveană Poiana-Câmpina, căutând liniștea și aerul neviciat. Menționez și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
consecințe grave pentru toată viața lui Mihai, Întrucât anii de activitate ca muncitor necalificat i-au diminuat pensia cu cel puțin o treime față de colegii săi, având aceeași vechime În muncă (43 de ani) și același grad didactic (1), fiind pensionați tot În 1998. Este divorțat și are doi fii căsătoriți, care, din 1981, se află, cu mama lor, În Statele Unite ale Americii. Mihai Stere Derdena nu s-a Înfrățit sub nicio formă cu dracul: n-a fost membru al P.C.R.
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
seară. Stătea până noaptea târziu la filme, nu putea adormi... De aceea, pentru el era mai bine sa fie pe welfare sau în ajutor de șomaj. Când am observat că are probleme psihice, am încercat să îl ajutăm să se pensioneze. A refuzat categoric: nu era nebun! Doar puțin depresat... Era complet nefuncțional în societate - și în familie. Soția l-ar fi ținut și așa - dar într-o perioadă ‘low’ îl oprise să mai dea bani pe rahaturi. El luase un
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
ajuns că frate-meu s- a sinucis! Asta nu se știe. L-a călcat trenul, într-adevăr. Băuse și terminase de băut ce era în casă. Poate avea și el depresie. Patru copii - din care unul de vreo șase ani -, pensionat de boală după vreo două operații de stomac. Nevasta lui lucra la o cantină, mai mult ca să poată aduce câte ceva de mâncare. Nu se puteau nicicum ajunge cu banii. Le mai trimiteam noi... În seara aia a cerut bani de
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]