5,290 matches
-
oportunitate totuși sunt fiu de țăran(i) Însă viața la țară nu-i doar Tănase Scatiu Ion sau Răscoala Drumul artei pare nesfârșit Finis coronat (h)opus Vreau un bilet dus-întors moarte viață - de- apoi Adorm cu lătratul câinelui sub pernă După o baie revi gorantă sub dușul rece al copilăriei Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA AMINTIRILOR DIN COPILĂRIE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1287, Anul IV, 10 iulie 2014. Drepturi de Autor
EREZIA AMINTIRILOR DIN COPILĂRIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349193_a_350522]
-
Acasa > Stihuri > Semne > PLÂNGI... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1288 din 11 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Plângi în nopțile senine, Plângi cu fruntea-n perna albă, Din nesomn se face salbă Și din vise căi divine. Plângi pe crucea de mormânt, Când cocorii își iau zborul, Veșnic fi-vei călătorul Și eroul pe pământ. Plângi când viața ți-e osândă Și cînd inima te doare
PLÂNGI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349213_a_350542]
-
Sau unde ai ratat. Fiindcă i-ai lăsat Ca fantomele, Într-un viitor fără cuvinte Și fără gânduri, În care s-a-ncuibat Tăcerea... EL A fost un timp Când a început speranța să se Împăturească Și să-mi pun sub cap Pernă din puf de blazare. Un ciocănit în ușă Mi-a speriat letargia, Cineva era în țocul ușii și a zis:"hai!" Am sărit uimindu-mă de mine Ce repede mă îmbrăcam Și mă încălțam, ba am dat Să mă uit
CARTEA CU PRIETENI XXII- CABEL STEFAN TEODOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348503_a_349832]
-
fericire era-n noi... ...era povestea de iubire ... ...privesc trecutul cu ochi goi... ...îl trec pe foaie-n amintire... ...te-ai dus cu toamna și-ai lăsat... ...în urma ta... toamnă eternă... ...covorul plastic colorat... ...din a lui frunze-mi face pernă... ...trecut-a timpul... s-a tot dus... ...ajunsă-n toamna vieții mele... ...pașii mă poartă spre apus... ...voi colinda prin lumi de stele... ...acolo regăsi-voi iar ... ...dar nu în toamna-n primăvară... ...alt anotimp din calendar... ...iubirea cea dintaia
MELANCOLIE de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348564_a_349893]
-
de țuică, cum îi strălucea, lui, ceasul acela, în noapte, că avea cadranul cu fosfor. L-au snopit din bătaie, pe Amza, țăranii, l-au dezbrăcat în pielea goală, l-au uns cu untură râncedă, baba Călina a rupt o pernă deasupra capului lui Amza și fulgii s-au lipit de untura întinsă pe el. Arăta ca o găină curentată. L-au legat în mijlocul comunei de un stâlp de salcâm uns cu păcură, special pus acolo din vremea lui Țepeș. L-
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
îți dau voie! Ai înțeles, târfă? Iuliana nu a răspuns. A mișcat încet din cap, afirmativ, strângând pătura sub bărbie. Bărbatul, clătinându-se ușor, a trecut în camera de alături și s-a întors cu încă două pături și o pernă. Ea nu se mișcase din locul în care o lăsase. Își stăpânea cu greu plânsul și urletele ce-i stăteau în capul pieptului, cu ochii țintă pe perete. Se întreba dacă este real ceea ce i se întâmplă ori este doar
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
Tu dormi la perete. Să nu te pună dracu’ să te gândești la vreo prostie, că de mâna mea mori, târfulițo! Nu a mai fost abuzată până dimineața, dar nici nu a putut dormi. Lacrimile-i curgeau în neștire pe perna ce mirosea a mucegai și cu greu se abținea să nu țipe, să nu urle, să nu lovească. Teama de acest bărbat și de pornirile lui sadice o paralizau... * Silvia spăla îngândurată vasele la bucătărie. Știind că Iuliana sosește acasă
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
au lăsat o mamă și un tată, poate și o soție, un copilaș și o carte deschisă pe masă, și dintre care unii au ajuns la închisoare... După cum spune Nicole, soția mea, nu pot ațipi nici astăzi când se încălzește perna. Și mai zicea Nicole atunci când citeam scrisoarea lui Salvatore: Dedic-o și celor care cântă sau au cântat fără să aștepte să fie rugați sau plătiți, și pune-i și pe stângaci, pentru că și ei au probleme chiar și atunci când
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
poveste? Nu a văzut un asemenea autovehicul circulând nici pe străzile capitalei în anii săi de studenție, darămite să-l vadă într-un oraș de provincie. Toate părțile metalice din componența caroseriei străluceau în soare. Avea tapițeria scaunelor și a pernelor din piele de calitate, de culoarea untului, ca și cea a caroseriei. Era ceva special. Ce auzise despre familia lui Mircea începea să se adeverească, mai ales atunci când au ajuns la superba lor vilă cu etaj de pe strada Traian, construită
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
timp te visez cu pletele-n vânt ca o știmă ce-ai îmbătat apele cu miresme de sălcii în floare, ai corpul liană bătută de vânt și sălbatecii ochi de cicoare, umbletul ți-e urmă de vis ce calcă pe perne de fluturi, când râzi și vorbești, doruri și vise tu scuturi, în fața ta înfloresc grădini de stele-luceferi, ești leagăn păgân de neîmblânzite păcate , pângărită de ochi nevăzuți și de vânturi spurcate, ești vis, ești minune despicând ramuri de dor, meduză
TU, FEMEIE, PENELOPĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349261_a_350590]
-
-mi aplec chipul peste chipul adormit al bărbatului iubit, dureros de real și mai adevărat ca niciodată. Ore în șirîl priveam cum doarme. Întins pe spate, mâna stângă lipită de trupul relaxat, dreapta îndoită deasupra capului, cu degetele răsfirate pe pernă. Întotdeauna respira atât de ușor și din când în când, cu o ritmicitate aproape previzibilă, iar buzele ușor întredeschise schițau un zâmbet vag, ce se vroia aproape perceptibil. Atunci știam că visează, și că-mi șoptește abia perceptibil, acel, " TE
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
reuniunile moderne, citind adesea din poezia lui erotică. În aceste împrejurări, probabil, s-ă îndrăgostit el de o femeie- totam cantata per urbem- adică cântată în toată Roma- ascunsă sub numele de Corina. Scria versuri pe un lectulus încărcat cu perne, seara în grădina sa, pe Via Sacra și Via Flaminia, grădină întinsă pe câteva coline pline cu flori. Spuneam că a fost un dandi, prima căsătorie pentru el n-a rezistat, îi fugeau ochii după frumoasele Romei, a dat greș
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349285_a_350614]
-
pe care îl săvârșim să ne facem semnul Sfintei Cruci. De pildă, ne însemnăm cu semnul Crucii și înainte și după masă, însoțindu-l cu rugăciune, iar mâncarea noastră nu devine prilej de păcat, iar somnul nostru cu crucea pe pernă, așa cum ne spune și rugăciunea de seară, devine un somn în Dumnezeu, și nu un somn al păcatului. De acea creștinii din cele mai vechi timpuri și până astăzi își fac semnul Sfintei Cruci spre a nu fi prilej de
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
se-ntoarce pe-a cerului pridvor. In noaptea obosită un oftat s-aude Pe genele-ntristate o lacrimă s-așează La ora adormită când clipa este surdă Gândul singuratic, în zborul său, visează. Camera-i pustie și sufletul, la fel. Perna mi-o așez, dar, e atât de grea De lacrimi și de gândul veșnic obosit Ce mă însoțește-n singurătatea mea. Geana-mi este grea, parcă de-un blestem. Deschisă ea rămâne și-n ziua care vine. In agonia tristă
IN NOAPTEA ASTA ALBĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349810_a_351139]
-
copilărie. Cu ele în lumina ochilor și-n izvorul sufletesc a ajuns o iubită interpretă de muzică folclorică românească. Ea cântă pădurea înaltă și legănată sub coapsele cerului, livezile lungi dăruitoare de roadele îndulcirii sau înveselirii, câmpurile ca fețe de pernă îmbibate cu aromele ierbii și florilor; ea cântă peisajele argeșene înfrunzite, arămite sau învelite în mantii de hermină, petrecând argeșeanul pe plaiuri, de la intrarea până la ieșirea din fiecare anotimp. Și mai cântă viața sufletească a argeșeanului, aninată între bucurie și
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
Mi-e frică de vânturi, de fulger de ploi, Iar moartea ma-ncearca, mă prinde , mă frânge. O mâna întinsă spre tine ridic, Te rog, lângă mine rămâi ! Mi-e frică în noapte. Tu-mi zici:,,Nu-i nimic!" Și pernă mi-asezi căpătai. Sleit de putere trupul întins Stă agățat strâns de tine , La fel cum pe cruce Iisus este prins. În brațele tale mi-e cald și mi-e bine. Îți caut privirea, de ea m-ancorez, Caut răspuns
NOAPTEA DE SMOALA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349989_a_351318]
-
în condiții de mizerie și înfometare. Un fenomen caracteristic al penitenciarelor a fost cel al suprapopulării închisorilor. În cei mai mulți ani ai detenției, condamnații politici au dormit pe jos, pe rogojini, în celule neîncălzite. Spre exemplu, legionarii nu aveau dreptul la perna și așternut. Majoritatea unităților penitenciare nu erau dotate cu încălzire centrală, temperatura coborând drastic în celule în timpul iernii. Alimentația și asistența medicală erau deficitare. În general, alimentația era aceeași în întregul sistem penitenciar, cu deosebirea că la secțiile pentru deținuții
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
când ninge peste lume Dar nu cu morți și jale, se țin de râs și glume, De șotii și de joacă, și ei se zbenguiesc... Se bucură-n zapădă, se bat, se tăvălesc... Și îngerii, iubito, când fulgii cad din perne De puf de păpădie lăptos ce cerul-l cerne, Sunt veseli, se răsfață și-s fericiți că noi De fericire plângem și râdem amândoi... Și îngerii au îngeri, iubito, au îngeri păzitori Cum eu te am pe tine, și tu
GRUPAJE DIN VOLUMUL ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344481_a_345810]
-
reuniunile moderne, citind adesea din poezia lui erotică. În aceste împrejurări, probabil, s-ă îndrăgostit el de o femeie- totam cantata per urbem- adică cântată în toată Roma- ascunsă sub numele de Corina. Scria versuri pe un lectulus încărcat cu perne, seara în grădina sa, pe Via Sacra și Via Flaminia, grădină întinsă pe câteva coline pline cu flori. Spuneam că ă fost un dandi, prima căsătorie pentru el n-ă rezistat, îi fugeau ochii după frumoasele Romei, ă dat greși
OVIDIU ŞI FEMEILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344484_a_345813]
-
aranjate într-un anumit fel, mai jos țoalele și mai sus verincile (cearșafurile) din in și cânepă sau numai din in, la care trebuia să se vadă dantela (cipcă). De o parte și de cealaltă este câte un rând de perne cu modelul către exterior. Pernele sunt cusute cu diferite modele, fie geometrice, fie florale, divers colorate. Pe toți pereții se află covoare țesute în război, pe partea de răsărit icoana cu farfurie și ștergar deasupra. Mobilierul acestei camere este alcătuit
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mai jos țoalele și mai sus verincile (cearșafurile) din in și cânepă sau numai din in, la care trebuia să se vadă dantela (cipcă). De o parte și de cealaltă este câte un rând de perne cu modelul către exterior. Pernele sunt cusute cu diferite modele, fie geometrice, fie florale, divers colorate. Pe toți pereții se află covoare țesute în război, pe partea de răsărit icoana cu farfurie și ștergar deasupra. Mobilierul acestei camere este alcătuit din: masă, scaune, două canapei
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mâncare? - Am mâncat la firmă... - Și eu? Ce fac la ora asta? - Ești gospodina casei... - Lasă prostiile! Comandă ceva! E noapte... - Vii la ora asta și ai tupeu să... - Pleacă din fața mea, mototolule! A plecat încruntat. S-a întors cu perna și pătura. „Nu ești bun de nimic, boule!” L-a privit urât și s-a încuiat în dormitor... MIERCURI Ziua a trecut greu pentru amândoi. Sarcini multiple și gânduri încărcate de întrebări fără răspuns. Ea a ajuns pe înserat. El
SĂPTĂMÂNA ORBULUI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348191_a_349520]
-
duș, bucătăria. Supă de pui și pilaf. „Dacă nu mănâncă va dormi tot pe fotoliu. Să nu creadă el că...” L-a privit lung, în tăcere, fără să-l vadă. L-a așteptat, dar el și-a luat pijamaua și perna. Nu i-a vorbit. Ai de gând să vii? - Nu! Am mâncat la firmă. „Cu tonul ăsta chemi un câine...”. După câteva linguri, s-a ridicat nervoasă. „Ei și? Să creadă el! Asta sunt și gata!” A trecut în dormitor
SĂPTĂMÂNA ORBULUI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348191_a_349520]
-
dar o practicăm în draci, cotidian, fără mustrări de conștiință, cum respirăm. Ține de demagogia noastră națională, a cațavencilor, care sîntem. Viață ni s-ar părea fadă fără ea, ca o nuntă fără manele la maxim, ca un pat fără perne sau o femeie fără sîni. Eventualul autor al Șpagariadei n-ar trebui să rateze și o mare poveste de dragoste, relația duioasă, aproape erotică, care se instaurează între șpăgar și șpăguit (observați ce lexic bogat avem în limba noastră, cînd
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
înaltul cerului aprinsese ruguri Când eu îl căutam pe Domnul cu neodihna în oase. Urcam pe-o scara împletită cu lumină tot mai sus Și tot mai departe Dumnezeu era, tot mai departe, Când soarele își pusese capul pe-o pernă de apus Îl mai căutam în gânduri îngălbenite din Carte. Paginile zilelor însorite le citeam una după alta De se făcuse anul cât Biblia de mare, Iar eu tot cu picioarele la spinare treceam balta Dintre El și mine obosit
ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348252_a_349581]