2,556 matches
-
1965, ca și cele două tratate de bună vecinătate cu U.R.S.S., semnate de Ion Iliescu, n-au fost decât aprinzătoare de slabe speranțe. În luna aprilie 2004, Mugur Isărescu, guvernatorul general al BNR, declar a: „ Nu renunțăm la tezaurʺ, perpetuând poziția ireconciliabilă a demnitarilor BNR. Printr-o nouă încercare, Guvernul român desfășoară astăzi tratative diplomatice de recuperare a ceea ce a depozitat în urmă cu 87 de ani la Kremlin, pe bază de protocol, garantat de marile puteri, reaprinzând candela speranț
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
32 sunt nobile sau de aparență nobilă. Și este vorba doar de numele soților, ținând cont de faptul că mulți ne-nobili au luat în căsătorie femei de origine nobiliară. În afara acestor familii nobiliare, gustul pentru insula de Ré se perpetuează și în rândurile artiștilor, dar și în lumea politică. Jean-Loup Dabadie este o figură a locului, iar Claude Nougaro, Bernard Giraudeau, Robert Gallet, Jacques Toubon și Lionel Jospin își petrec aici multe dintre vacanțe. O asemenea concentrație într-un sat
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
pentru a le ocupa. Această educație totală este legată de chiar definiția burghezului, care nu datorează nimic poziției sale în raporturile de producție, totul în jur datorându-i însă lui totul. Întreaga credință care ne face să acceptăm inegalitățile fundamentale, perpetuându-le astfel mereu, se sprijină pe alchimia care îl transformă pe moștenitor în ființă de natură superioară. Burghezul nu datorează, se pare, nimic profesiei sale, funcțiilor sale, proprietăților sale. El se definește doar prin propria sa persoană, fiind, se pare
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
din 2002 au arătat că în privința apartenenței românilor la Ortodoxie indicau un procent aproape de 88% ortodocși în populație. În ciuda concurenței pe piața bunurilor religioase, Biserica Ortodoxă a continuat să joace un rol foarte important. Deși noua putere a evitat să perpetueze politica de subordonare pe care a practicat-o vechiul regim, Biserica Ortodoxă este destul de prezentă în spațiul public și chiar în cel politic, având însă mai degrabă un rol decorativ și de legitimare a noii puteri (Voicu, 2001). În plus
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
credințe, valori și atitudini care fundamentează și prin aceasta, într-o anumită măsură, justifică și legitimează fie statu quo-ul, fie mișcările în vederea schimbării lui. Dintr-o perspectivă marxistă, majoritatea ideologiilor reflectă interesele unor grupuri dominante, ca mod de a le perpetua privilegiile. Această caracterizare se aplică îndeosebi sistemelor opresive, care pentru a se menține au nevoie de justificări elaborate. Din rasismul alb, de exemplu, fac parte idei despre deosebirile rasiale menite să justifice și să apere privilegiile albilor. Ideologii similare există
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
oameni" ori "cadavre în putrefacție ca la înmormântarea lui Truțu, ci schelete". Nunta (alt ritual "de trecere") e celebrată așadar ca un "pact" sinistru prin care oamenii subscriu la condiția lor de viitoare schelete, de robi ai instinctului van ce perpetuează răul. Cu asemenea "filosofie" pesimistă pleacă în lume Anton Klentze, omul "fără însușiri". El se desparte de locurile copilăriei și de casa părintească abia după moartea mamei ("coana Lina"), când nefericitul armurier se simte obligat să-i asigure un viitor
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lună iar golanul care nu a muncit niciodată, ia patruzeci de milioane pe gratis. Halal societate! Halal legi! Halal politică! Printre aceste gunoaie sociale, s-au insinuat ca șerpii și marii șmenari ai comunismului, care în felul acesta si-au perpetuat privilegiile avute înainte. Credeți că degeaba PSD-ul a considerat în 2004 că legea aceasta înrobitoare pentru poporul român este absolut necesară? Hârdăul politic din zona aceea colcăie de așa ziși revoluționari, care cred că se vor zbate ca să nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
marginalizate și înlocuite prin instituții raționale. În societățile comuniste, lucrurile s-au petrecut exact invers, structurile raționale au fost cele deconstruite, și atunci, inevitabil aproape, oamenii au revenit la forme primare și arhaice: familia, clanul, "mafia". Aceste "mafii" s-au perpetuat. Reconstituirea rațională, din păcate, e un proces de durată, chiar cu cele mai bune intenții, chiar în condițiile cele mai favorabile. Vedem asta chiar în fosta RDG, care s-a bucurat de niște condiții cu totul privilegiate în comparație cu restul Europei
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
erau păstrate manuscrisele. "Luceafărul" este prima revistă a scriitorilor români din exil. Din redacție fac parte Mircea Eliade, cel care îi definește direcția, N.I. Herescu și Virgil Ierunca, ei realizând toate activitățile specifice. Eva Behring evidențiază strădania redacției de a perpetua valorile naționale: "apar cronici, recenzii și comentarii, se scriu exegeze despre evenimentele istorice și de istorie culturală românească ori despre importante personalități din domeniul culturii, al literaturii și al științei. Undeva se critică deformarea ideologică a unora sau tăcerea adâncă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
187. Românul, om latin, este forțat în ultimele cinci decenii să accepte formația culturală și tehnică a celorlalte două tipuri. Identitatea unei culturi reprezintă felul în care ea se poate reproduce, auto-produce și conserva. Cultura se reproduce în fiecare individ, perpetuându-se în timp. Deoarece este o reproducere independentă de voința individului, putem spune că ea se auto produce. "Cultura constituie un sistem generativ de înaltă complexitate fără de care această înaltă complexitate s-ar prăbuși pentru a face loc unui nivel
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
individului, putem spune că ea se auto produce. "Cultura constituie un sistem generativ de înaltă complexitate fără de care această înaltă complexitate s-ar prăbuși pentru a face loc unui nivel organizațional mai scăzut. În acest sens, pentru a se putea perpetua și a putea perpetua marea complexitate socială, cultura trebuie transmisă, predată, învățată, adică reprodusă în fiecare nou individ pe timpul perioadei de învățare"188. Ceea ce se perpetuează, tradiția, este inițial negată de ideologia comunistă, deoarece contravine modelului sovietic. "Omul nou" din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ea se auto produce. "Cultura constituie un sistem generativ de înaltă complexitate fără de care această înaltă complexitate s-ar prăbuși pentru a face loc unui nivel organizațional mai scăzut. În acest sens, pentru a se putea perpetua și a putea perpetua marea complexitate socială, cultura trebuie transmisă, predată, învățată, adică reprodusă în fiecare nou individ pe timpul perioadei de învățare"188. Ceea ce se perpetuează, tradiția, este inițial negată de ideologia comunistă, deoarece contravine modelului sovietic. "Omul nou" din comunism înlocuise spiritualitatea românească
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
face loc unui nivel organizațional mai scăzut. În acest sens, pentru a se putea perpetua și a putea perpetua marea complexitate socială, cultura trebuie transmisă, predată, învățată, adică reprodusă în fiecare nou individ pe timpul perioadei de învățare"188. Ceea ce se perpetuează, tradiția, este inițial negată de ideologia comunistă, deoarece contravine modelului sovietic. "Omul nou" din comunism înlocuise spiritualitatea românească cu regulile realist-socialiste. A fost un mijloc eficace de propagandă, deoarece a venit pe fondul unei crize spirituale provocate de cel de-
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
transmisă de la o generație la alta. Ea se individualizează suficient de mult ca să corespundă nevoilor personale, fără să se piardă specificul colectivității. În același timp, societatea e tributară culturii întrucât răspunde nevoilor ei spirituale. Odată ieșiți din blocul sovietic, intelectualii perpetuează spiritul în numele căruia părăsesc țara. Ei pot nega formația culturală, dar nu se pot desprinde de ea. Emil Cioran, de exemplu, preia formele din prima carte publicată în România, Pe culmile disperării, și le prelucrează în Tratat de descompunere (Précis de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cărții recenzate să ajungă la potențialul cititor, corectitudinea consemnării autorului sau a cărții lui la un anumit nivel rămâne de domeniul posterității. Contemporaneitatea emisiunilor constă în faptul că permit posterității să reactualizeze informațiile și să probeze judecățile de valoare. Emisiunile perpetuează tradiția românească, deplâng modele impuse în literatura din România, susțin actul creator și libertatea de exprimare. În Cuvântul înainte al primului volum din Unde scurte, Monica Lovinescu își repudiază munca în domeniul criticii literare: "Vorbesc de literatură și să nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
produsul societății transmis de la o generație la alta, suficient de individualizată astfel încât să corespundă nevoilor personale, dar fără să se piardă specificul colectivității. În același timp, societatea e tributară culturii, întrucât răspunde nevoilor ei spirituale. Odată ieșiți din totalitarism, intelectualii perpetuează spiritul în numele căruia pleacă. Ei își pot nega identitatea, dar nu se pot desprinde de ea. Renunțarea la propria ființă are implicații psihice. Pornind de la această idee, am schițat maladiile spiritului contemporan formulate de Constantin Noica și le-am descoperit la
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
scrie un roman, ține jurnalul și corespondența când în românește, când în franțuzește, transcrie memoriile Adrianei Georgescu direct în această limbă. Dar pentru că publicul ei este majoritar român, realizează emisiunile în graiul natal. Discursul autoarei Undelor scurte, liber de cenzură, perpetuează identitatea românească și dă coerență culturii românești, chiar dacă într-un alt registru comunicativ. Nervul polemic îi caracterizează retorica răspunsului la aparițiile editoriale, la modificările culturii, politicii și societății. Atitudinea morală a Monicăi Lovinescu, și, desigur a tuturor scriitorilor, indiferent de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
circule „pascaliile” pe stilul vechi. La români, de exemplu, este renumit egumenul Silvan de la Putna (sec. al XVI-lea), preocupat de căderea sărbătorii Paștelui cu calculele astronomice pe care se întemeiază. Printre dispozițiile de drept bisericesc la noi s-au perpetuat și formulare de ciclu pascal. Cărțile de rugăciuni cuprind învățături pentru înțelegerea pascaliei în numeroase ,,spițe sau în stâlpi”. Mai des decât acestea, Psaltirea arăta anii bisecți, „nașterea luminii lunilor”, „știrbirea luminii lunilor”, data praznicelor împărătești, începutul și durata posturilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Dionisie Exiguul a pornit în strădaniile sale generale de la preocupări computiste în scopul determinării datei praznicului Învierii și a celorlalte sărbători în legătură cu el. Așezând Nașterea lui Iisus Hristos la începutul cronologiei creștine, învățatul monah a refuzat să mai perpetueze amintirea unui împărat prigonitor al ucenicilor Lui, punând în lumină în schimb întruparea Domnului și nădejdea mântuirii oamenilor. Perspectiva răsplătea cu posibilitatea armonizării aspirațiilor și evenimentelor lumii în al cărui centru se situa de acum înainte creștinismul. Cuviosul străromân a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
inițiale (sociale, istorice, politice, economice etc.) care au produs fenomenul francez. În această ordine de idei, se va observa prin analiza neocla-sicismelor, continua oscilare a acestora între recuperarea tradiției clasice și adaptarea la contextele diferite în care se nasc. Această perpetuă incongruență între aspirații și realitatea contextuală este, de fapt, sursa incapacității acestor manifestări de a atinge omogenizarea deplină. Este un aspect care, alături de altele privitoare la liniile teoretice în care se construiesc neoclasicismele, va fi dezvoltat în corpus-ul lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
instruirea. A treia carte este dedicată genului dramatic, iar ultima, poemului epic. Definirea poeziei se face respectându-se coordonatele clasicismului privitoare la imitația naturii în ceea ce are aceasta universal, accentuându-se totodată importanța acelui utile dulci impus de Horațiu și perpetuat apoi de textele doctrinare clasice. Poezia este privită drept "fiica filosofiei morale", sintagmă ce este preluată de la Muratori, ale cărui opere îi erau deosebit de familiare autorului spaniol care a petrecut o importantă perioadă de timp în Italia. De altfel, originile
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ce va furniza mulți membrii pentru democrația creștină, în 1890 sunt prezenți în Parlament așa-numiții "preoți democrați", pentru ca în 1896 să fie înființat chiar un Partid Democratic Creștin, însă destul de rapid a intervenit o fărâmițare ce avea să se perpetueze în mediul francez. Totuși, revista Le Sillon a lui Marc Sangnier, ce milita pentru a împăca credința și societatea modernă, a pus bazele unei mișcări ce avea în 1905 circa 10 000 de aderenți. Ea a fost însă condamnată în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
dificil de estimat cu precizie. CDS a fost fondat în 1976 de către Lecanuet în scopul de a reuni cele două familii de centru separate în 1969. Dar unitatea Democrației Creștine nu a fost realizată doar pentru aceasta. Moștenirea s-a perpetuat în post-gaullism prin Raymond Barre sau Michel Giraud, iar în 1991 avea să fie fondată Mișcarea Creștinilor celei de-a V-a Republici de către deputatul RPR de Marna, Bruno Bourg-Broc, revendicîndu-se din gaullism și creștinism și provenind din Cluburile "Gaullism
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
anexat la finele capitolului referitor la ospicii. Nu avem nici o cunoștință despre personalul sanitar sau mănăstiresc îngrijitor de bolnavi. Credem însă că îngrijirea bolnavilor era lăsată în seama călugărilor, la această mănăstire existând o astfel de tradiție care s-a perpetuat până spre cel de al doilea război mondial, când la Râșca a fost adăpostită o unitate militară spitalicească. Asistența alienaților la Mănăstirea Râșca are foarte multe necunoscute. Interesându-ne în mod special despre această activitate, am căutat la fața locului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși; capetele butucului erau prinse cu câte un lacăt". Această situație s-a perpetuat în ambele principate, tradițional și neschimbat, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, secole întregi în care, alături de răufăcătorii sănătoși, au stat la butuc și alienații. Transportul alienatului la închisoare sau la ospiciu era încredințat și el acelorași
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]