4,234 matches
-
individul într-o stare de inferioritate. În rezumat, este vorba de un sentiment de culpabilitate în relațiile bolnavului cu ceilalți și o imaturitate afectivă cu dificultăți de adaptare-integrare socială. Din acest motiv, circumstanțele pot favoriza declanșarea delirului. 2) Delirul de persecuție În acest caz bolnavul vede ceea ce se petrece în jurul său interpretând aceste evenimente ca pe ceva îndreptat împotriva sa. El devine suspicios, bănuind sau fiind chiar convins că cineva „din afară” vrea să-l facă să sufere, să-l minimalizeze
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceea ce se petrece în jurul său interpretând aceste evenimente ca pe ceva îndreptat împotriva sa. El devine suspicios, bănuind sau fiind chiar convins că cineva „din afară” vrea să-l facă să sufere, să-l minimalizeze, să-l distrugă. Delirul de persecuție apare în cursul psihozelor presenile și la paranoici. 3) Delirul de urmărire În cazul, acestei forme de delir totul începe cu o stare de suspiciune nejustificată. Urmează apoi convingerea fermă că bolnavul este urmărit, că „a fost pregătit un complot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
său, pe care adesea îl privește destul de detașat de propria sa persoană. Clasificare și forme clinice E. Kraepelin a descris patru forme clinice de parafrenie, pe care le prezentăm în continuare. Parafrenia sistematică se caracterizează prin existența unui delir de persecuție prelungit cu idei de grandoare susținute de prezența halucinațiilor bolnavului. Parafrenia expansivă se dezvoltă pe fondul unei stări de exaltare maniacală, în care notăm prezența unui delir sistematizat de tip megalomaniac, erotic sau cu temă mistică. Parafrenia confabulatorie este caracterizată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
debut sub formă de episoade acute caracterizate prin următoarele tulburări: agitație psihomotorie, fugi, conduite delictuale, somnolență diurnă cu insomnii nocturne, vagabondaj, episoade confuzionale cu dezorientare temporo-spațială, idei delirante de prejudiciu, stări depresive și ipohondriace, melancolie anxioasă, delir de autoacuzare și persecuție. Tabloul clinic al demenței senile se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: ținuta neîngrijită a bolnavului și o stare de igienă personală deficitară, activitate dezordonată, colecționarism de obiecte heteroclite și inutile, cu caracter bizar sau chiar absurd, inversarea ritmului somn-veghe, bulimie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în raport cu celelalte persoane, dispoziție incertă, cu neîncredere, tendință la suspiciune ostilă față de anturaj și interpretări răuvoitoare față de ceilalți, falsitatea judecății, cu paralogisme ireductibile, responsabile de interpretări eronate care vor constitui premisele unui sistem de gândire de factură delirantă, fie de persecuție, de grandoare sau cu o altă tematică bine conturată. După Genil-Perrin, personalitatea paranoiacă se caracterizează prin următoarele patru trăsături fundamentale: hipertrofia Eului, neîncredere, falsitatea judecății, inadaptare socială. În cadrul tipului de personalitate paranoiacă se descriu câteva forme net diferențiate. Cele mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a demonopatiilor ca o consecință a păcatului, remarcăm faptul că această convingere, statuta existența unui raport între om și diavol. Această relație a reprezentat cauza unor grave conflicte între demonizați și autoritatea statală și ecleziastică; fapt care a dus la persecuția acestora, la culpabilizarea lor moral-religioasă și la condamnarea la moarte ca eretici. Formele cele mai cunoscute la sfârșitul Evului Mediu erau delirurile colective de tipul posesiunii demoniace cu caracter de contagiune epidemică, extrem de rapidă și de extinsă ca difuziune: posesiune
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tetraplegie), de diferite grade, de regulă ireversibilă. Pasivitate: dispoziție psihică caracterizată prin lipsa de inițiativă a bolnavului care poate fi ușor manipulat prin sugestie. Pederastie: forma masculină a homosexualității. Pedofilie: perversiune sexuală caracterizată prin atracția erotico-sexuală a adulților pentru copii. Persecuție: idei sau teme false, ilogice, constituind o structură organizată tematic, în conformitate cu care bolnavul se consideră victima unor acțiuni ostile îndreptate împotriva sa din exterior. Perseverare: persistența sau repetarea unor atitudini și gesturi, nejustificate și inutile, de către bolnav. Perversitate: anomalie a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Licantropia Lipemanie Logoclonie Logoree Manie Manierism Masochism Mânie Megalomanie Melancolie Menopauză Mentismul Mitomania Mongolism Monomanie Moria Mutism Narcisism Narcolepsie Narcomanie Negativism Neologism Nevroză Nimfomania Normalitate Nozofobie Obsesie Obtuzie Oligofrenie Onirism Oniroidie Onomatomanie Opoziție Palilalie Panică Pantofobie Paralizie Pasivitate Pederastie Pedofilie Persecuție Perseverare Perversitate Perversiuni sexuale Piromanie Pitiatism Posesiune Potomanie Predispoziție Prodrom Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza Status Stereotipii Stigmate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
TAMAȘ, Cristina (14.XI.1955, Huși), prozatoare, autoare de teatru, critic și istoric literar. Născută într-o familie înstărită de negustori constănțeni, își petrece copilăria la Huși, unde părinții ei, Ecaterina (n. Brânzei) și Ioan Aciobăniței se refugiaseră în timpul persecuțiilor politice din 1946-1947. Începe școala în orașul natal, din 1964 continuând-o la Constanța, unde va absolvi în 1974 Liceul Teoretic nr. 4, apoi urmează Facultatea de Filologie, secția franceză-spaniolă, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, luându-și licența
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
regulile vieții romane, cu drumurile, arhitectura, piețele și școlile ei publice. Africa, în schimb, era vandală. Dar s-a vorbit despre o „renaștere vandală” la sfârșitul secolului al V-lea sub regii Gunthamund și Thrasamund. Aceștia au renunțat parțial la persecuțiile religioase și au relegalizat obiceiurile de viață și cultură romane. Școlile din Cartagina, vestite în 439, când Genseric a ocupat marele oraș, închise o vreme, au fost redeschise. Gramaticul Telicianus a relatat cu entuziasm momentul în care regele Gunthamund a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Titel Petrescu din Partidul Social-Democrat). O dată cu naționalizarea industriei (1948), au fost prigoniți profesorii cu proprietăți industriale, iar în anul 1949, când au fost expropriate moșiile, au fost avuți în vedere și cei ce posedau întinse suprafețe agricole. Totodată, a început persecuția „chiaburilor”, accentuată mult în anii grei ai colectivizării. Originea chiaburească a devenit un criteriu important de suspiciune și verificare a unui cadru universitar. Cei care au rămas în învățământ după reforma din 1948 erau îndeaproape supravegheați din punctul de vedere
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
primă lectură, am încercat să le organizăm în câteva „categorii”, în funcție de discursul adoptat de fiecare subiect. Am identificat, astfel, biografii pe care le-am numit (a) normale (evoluție obișnuită, fără convulsii, cu „trezire” târzie, uneori incompletă), altele (b) marcate de persecuții și suferințe, unele pe care le-am numit (c) perverse și altele (d) ambivalente (cazuri când actorii sociali, deși capabili să discearnă răul, disfuncționalitățile, au adoptat atitudinea „împăcării”, a acceptării pasive, chiar a identificării cu sistemul sau doar a acomodării
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
personalitate ale populației, instaurând un regim bazat pe o stare de „frică generalizată” (Neculau, 2000, 2003). În România, relatările și autobiografiile publicate în ultimii ani au subliniat faptul că numeroși supraviețuitori ai regimului de detenție politică au fost victimele diverselor persecuții politice în perioada ulterioară eliberării din detenție până la schimbarea contextului politic din 1989. Unele dintre acestea au sugerat că istoria personală a abuzurilor și persecuțiilor trăite în detenție și în perioada postdetenție au generat disfuncționalități în toate domeniile vieții cotidiene
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au subliniat faptul că numeroși supraviețuitori ai regimului de detenție politică au fost victimele diverselor persecuții politice în perioada ulterioară eliberării din detenție până la schimbarea contextului politic din 1989. Unele dintre acestea au sugerat că istoria personală a abuzurilor și persecuțiilor trăite în detenție și în perioada postdetenție au generat disfuncționalități în toate domeniile vieții cotidiene: familial, profesional, relațional etc. (Ioniță, 2003). O analiză istorică de dată recentă a evidențiat existența unui fenomen caracteristic regimului comunist din România: violență extremă împotriva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și un efect pregnant de nivelare socială (Oprea, 2002). Oficializarea vieții publice și private prin întărirea controlului social, ritualizarea și birocratizarea societății au stopat procesele de afirmare a individualității și de promovare a valorilor (Chelcea, 2001; Neculau, 1991). Surprinzător, fenomenul persecuțiilor politice din timpul regimului comunist din România, deși a avut o amploare considerabilă în contextul istoriei contemporane a sud-estului Europei (Courtois et al., 1997), nu a constituit obiectul unei atenții deosebite în rândul investigațiilor științifice de ordin psihosociologic. Prin documentarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
profesionale; ( f) dificultăți legate de accesul în instituțiile de învățământ universitar: respingerea cererii de admitere la universitate, nereușita la examenul de admitere, exmatricularea din universitate; (g) prejudicii aduse la locul de muncă: retrogradare, transfer, concediere, retribuire inferioară a muncii; (h) persecuții ale familiei: arestarea unui membru al familiei, transferul/concedierea soției, exmatricularea din facultate a fiului. Axa II. Modalități de adaptare la condițiile de viață (vezi graficul 2): (i) atitudini de evitare a contactelor sociale, prudență excesivă: izolarea socială, evitarea colegilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
profesionale în perioada postdetenție care nu au fost contestate de organele de partid sau de Securitate, ca, de exemplu: inspector tehnic, șef de secție, director de muzeu, jurisconsult al unei direcții judetețene de gospodărie comunală, șef al serviciului contabilitate. (h) Persecuții ale familiei. Dintre persoanele intervievate, 6 (27,3%) au mărturisit că unul dintre membrii familiei a fost, la rândul lui, victimă a persecuțiilor politice. Forma de persecuție a membrilor familiei a fost, în fiecare dintre cazurile investigate, diferită: transferul de la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
secție, director de muzeu, jurisconsult al unei direcții judetețene de gospodărie comunală, șef al serviciului contabilitate. (h) Persecuții ale familiei. Dintre persoanele intervievate, 6 (27,3%) au mărturisit că unul dintre membrii familiei a fost, la rândul lui, victimă a persecuțiilor politice. Forma de persecuție a membrilor familiei a fost, în fiecare dintre cazurile investigate, diferită: transferul de la locul de muncă al soției, concedierea soției, condamnarea tatălui la 6 ani detenție, anchetarea fiului și exmatricularea fiului din Academia de Marină Militară
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
jurisconsult al unei direcții judetețene de gospodărie comunală, șef al serviciului contabilitate. (h) Persecuții ale familiei. Dintre persoanele intervievate, 6 (27,3%) au mărturisit că unul dintre membrii familiei a fost, la rândul lui, victimă a persecuțiilor politice. Forma de persecuție a membrilor familiei a fost, în fiecare dintre cazurile investigate, diferită: transferul de la locul de muncă al soției, concedierea soției, condamnarea tatălui la 6 ani detenție, anchetarea fiului și exmatricularea fiului din Academia de Marină Militară. (i) Atitudini de evitare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
8, p=0,05), precum și cu reticența în relatările privitoare la contactele cu Securitatea (c2=6,5, p=0,01). 4. Discuții Rezultatele analizei de față sunt în concordanță cu alte cercetări care au studiat aspectele vieții cotidiene ale victimelor persecuțiilor politice din alte țări. În urma analizei acestor aspecte, au fost identificate trei faze care s-au succedat în perioada postdetenție, de la momentul eliberării până la schimbarea politică din 1989. Eliberarea din detenție Eliberarea din detenție a fost marcată în multe cazuri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
interpus, tergiversând procesul de formare profesională a foștilor deținuți politici, eforturile lor s-au soldat, în final, cu succes. O posibilă explicație a acestui fapt ar putea fi aceea că sentimentul pierderilor suferite ca urmare a detenției politice și a persecuțiilor ulterioare a stimulat dorința de autorealizare profesională. Spre deosebire de apelul la autorități, care nu s-a soldat niciodată cu o rezolvare a acestor probleme, mobilizarea surselor de suport informal prin solicitarea intervenției prietenilor, cunoștințelor, rudelor ce ocupau poziții importante s-a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au început să ocupe un loc important în viața multor foști deținuți politici. Aceste preocupări se manifestau, de obicei, în contextul relațiilor apropiate de prietenie: discuții pe teme politice, bancuri politice, ascultarea postului de radio „Europa Liberă”. Indiferent de motivele persecuțiilor politice la care au fost supuși și de orientarea politică anterioară, se pare că majoritatea deținuților politici s-au identificat ulterior cu un ideal opus celui comunist, ca urmare a contactului dur pe care l-au avut cu ideologia și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
conformă cu regulile societății a contribuit în această perioadă la recâștigarea unei imagini de sine pozitive. Majoritatea foștilor deținuți politici s-au căsătorit după câțiva ani de la eliberare și au avut copii. Adeseori, soțiile erau persoane cu un trecut de persecuții politice în familie, împărtășirea experiențelor similare alcătuind o bază pentru construirea unui viitor comun. Întemeierea unei familii și preocuparea deosebită pentru educarea și realizarea profesională a copiilor au constituit o încercare de reintegrare socială, de compensare a pierderilor suferite și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
încercare de reintegrare socială, de compensare a pierderilor suferite și de realizare a idealurilor din tinerețe prin substituirea propriilor idealuri cu acelea ale unei generații viitoare. Membrii familiilor foștilor deținuți deveneau, la rândul lor, obiectul monitorizării sociale și, uneori, al persecuțiilor. Cu toate acestea, viața de familie le-a conferit foștilor deținuți politici o stare de securitate și un sentiment de apartenență. După absolvirea studiilor sau altor specializări profesionale, majoritatea foștilor deținuți politici au fost repartizați în posturi adecvate nivelului de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de marginalizarea socială și confruntarea cu schimbări dramatice. Alte aspecte ale vieții cotidiene după ieșirea din detenție, în ordinea frecvenței apariței acestora, au fost următoarele: dificultăți privitoare la accesul în instituțiile de învățământ universitar, prejudicii profesionale, condamnări politice ulterioare și persecuții ale familiei. Analiza elementelor comune și a relațiilor dintre aceste aspecte a evidențiat un anumit curs al vieții fostului deținut politic în comunism pe parcursul căreia au fost identificate trei faze ce s-au succedat de la eliberarea din detenție până la schimbarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]