2,222 matches
-
o calitate abstractă, ca o ipoteză filosofică sau o problemă de geometrie. Imaginați-vă un cub care se rotește în jurul axei sale... imaginați-vă districtul Lacurilor și Norlfolk Broads și stâncile albe care se ridică din apa gri-verzuie, înconjurate de pescăruși. Încercă să simtă ce simt și alții și se întreabă nervos cum a ajuns așa. Pagină separată Samuel Spavin își folosește cvintetul de degete lungi, albe, ca să-și scarpine barba. Aceasta scârțâie venerabil, un ornament delicat al trecerii timpului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
țintă Pe-o mare rece și absurdă, Pornită parcă să mă mintă. Nu am nici vestă de salvare, Busola nu arată nordul, Privesc cu ochi tăcuți în zare, Un vas poate-și arată bordul. Abandonat pe-un țărm, departe, Doar pescărușul alb mai zboară Deasupra unor valuri sparte; îmi amintesc de prima seară. AURELIA ELENA MATEI Născută la 27.dec.1966, în Abrud, jud.Alba, Căsătorită, o fiică, Trăiește în Brad, jud. Hunedoara Studii: Institutul de Mine Petroșani, 1990 și Universitatea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
fulgere, cu astre. învață-mă care-i misterul Ce leagă gândurile noastre. Fă-mă să simt iar fericirea, Să lăcrimez doar bucurie, în zori să-ți intuiesc privirea, Surâsul tău să mă mângâie. Adu-mi în suflet iarăși vara Cu pescăruși, corăbieri și valuri Și ține-mă când vine seara Cuprinsă între două maluri. Unul al tău, plin de iubire Și altul gol, strivit în mine Și-o să pășesc spre nemurire. îndrăgostește-mă de tine! Iubirii mele Iubirii mele-i dă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
care nu este decât o ordine paradoxală, dar construită, teme pe care le tratează în felul său propriu... a-l înțelege înseamnă a te apropia de el, atât cât se poate... Cum să intri în opera unui poet?... Poveste Zbaterea pescărușilor alungă norii vântul subțire mângâie marea sirenele aleargă în căutarea puilor, valurile obosite se îndreaptă spre țărm pentru a săruta nisipul umed și cald; în depărtare țipătul strident al zeilor ne face să simțim pământul tremurând... din adânc de lume
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
departe să ajung la ea, am smuls focului căldura, pietrelor - statornicia, porților - privirile, ceasului tic-tac-ul și le-am făcut scară spre stea să lumineze pasului calea ... Puzzle si roșu de sânge în zorii zilei de foc mă trezește cântec de pescăruși; mă îndrept năucă spre fereastră, sigură că peisajul marin e acolo, încerc să despic zarea : nu-mi iese, ca un bumerang mă izbește imaginea veche de beton, deasupra - doar o bucată de azur, o bucată de soare și pescărușii... piese
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de pescăruși; mă îndrept năucă spre fereastră, sigură că peisajul marin e acolo, încerc să despic zarea : nu-mi iese, ca un bumerang mă izbește imaginea veche de beton, deasupra - doar o bucată de azur, o bucată de soare și pescărușii... piese rătăcite, probabil, din puzzle ul unei fetițe alergând pe câmpii betonate în drum spre mare. în urmă triluri de păsări rătăcite și coroane verzi de copaci rătăciți; sunetele mă poartă spre altă imagine uitată, neatinsă încă de grotescul beton
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
purtat-o de multe ori în visurile mele. Merg la oglindă, și încă văd reflectându-se o frumusețe uluitoare. Pe cap am un ac de păr în formă de libelulă, incrustat cu rubine, safire, perle, turmaline, ochi-de-tigru și pene de pescăruș. Mă întorc și mă uit la mobilele din încăpere, la panourile cu mozaic din pietre prețioase ce închipuie abundența recoltelor. În stânga sunt comode din santal roșu, ornamentate cu jad și pietre prețioase, iar în dreapta - un lavoar din lemn de trandafir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
la Marea Scenă Changyi a Sunetului Magnific nu e nici împăratul Hsien Feng, nici oaspeții săi, nici fabuloasele decoruri de operă și actorii în costume, ci diadema de pe capul lui Nuharoo, care e făcută din perle, coral și pene de pescăruș aranjate sub forma caracterului shou, simbolul longevității. Sunt nevoilă să privesc în altă parte pentru a reuși să îmi păstrez zâmbetul pe chip. Sunt condusă printr-o poartă bine păzită și printr-un hol, apoi intru în teatrul în aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu josul - așa cum se pare că s-a mai Întâmplat În trecut - și s-a izbit amarnic de turlă, dovezi fiind În acest sens penele neobișnuite răspândite În curtea bisericii și despre care unii zic că ar fi fost de pescăruș, În avântul lor nestăvilit de a sugruma visarea; căruțașii care nu și-au montat ochi de pisică pe codirle au fost amendați de către șeful de post care, a doua zi dimineața, fiind și venetic pe-aici, s-a trezit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
i mai ajunge sufletului, nu, Să zică: ție, tine, te și tu ... LINIȘTE Marea agoniza, sufletu‐n mine asemeni... Te‐ am strigat și nimeni n‐a răspuns, te‐ am strigat și nimeni n‐a răspuns, te‐ am strigat și vocalele ‐ pescăruși disperați ‐ piereau înghițite‐n furtună ... Cum să plec de aici cu povara liniștii blestemate? 323 BUNICA șI NEPOTUL Din nou îi povestește de Babacul, Dar genele de somn i se lipesc, Deși ...când strănuta trăsnea capacul în turn la Sfântul
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ceva decât în Evul Mediu, pur și simplu li s-a refuzat statutul de scriitori și ar fi vrut să-i scoată și din mințile oamenilor. Mă îndoiesc și acum, că „jurnalista” cu pricina ar fi citit cumva, Trei surori, Pescărușul, Livada de vișini sau alte scrieri de ale lui Cehov, dar asemenea negustorului Ermolai Alexeevici Lopahin care devine în piesă proprietarul livezii, nu vede în această livadă, decât atâția și atâția metri cubi de lemn de foc. De fapt nu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ostoindu-mi setea. Mă las mângâiată de răcoarea valurilor înviate.Azi, trăiesc într-un univers numai al meu. Timpul își numără nepăsător firișoarele de nisip, îndesându-le cu lăcomie în clepsidra nesfârșită. Mă întreb dacă mai există undeva un țărm... Pescăruși bezmetici îmi dau târcole despicând cerul cu fâlfâirile aripilor umede ca niște lopeți putrezite. Mă privesc adânc priponindu și pleoapele plumburii în fruntea mea albastră de văzduh nesfârșit. Apoi, se adună în stol, ca într un sfat al bâtrânilor, șoptindu
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
v-aș strânge laolaltă dragi umbre călătoare... Taifas Dacă m-ați căutat ieri, nu am fost acasă. Am poposit pe o plajă pustie, pe țărmul Necunoscutului.Se auzea doar ecoul pașilor pierduți. Valurile spărgeau stâncile de atâta așteptare, iar pescărul, pescărușii, ca niște stăpâni ai absolutului, își înăbușeau strigătele sub aripi... M-am oprit să frământ nisipul și gândurile, pentru că aveam prea mult timp. Mâinile mele iscusite clădeau un castel din finețea nisipului, cu foarte multe rafturi. Privit dintr-un anumit
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
au ascuns după cele înălțătoare. Într-un târziu, am terminat munca și priveam cu admirație schimbarea. Ce minunat e când ai făcut ordine în gânduri! Am adormit în acordurile inedite ale muzicii mult căutate:valurile îmi șopteau o simfonie uitată...pescărușii țipau de plăcere. Dezamăgirea m-a cuprins când m-am trezit. Copilul mării a ieșit din spuma albastră, mi-a vegheat somnul. Dar pentru că eu nu mă trezeam, s-a gândit să se joace cu gândurile mele. Pe cele negre
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Nu-s niște rațe obișnuite. — Bun, pentru niște egrete. Ai vrut să le fotografiezi, așa că acum suntem blocați aici, undeva unde nici un om cu mintea întreagă n-ar fi venit cu barca. Cine crezi tu c-o să vină până aici? Pescărușul Jonathan? Eva se duse în bucătărie și făcu cafeaua. Purta niște bikini de plastic de un roșu aprins, pe care i-i împrumutase Sally. Erau destul de mici pentru ea, așa că femeia se înghesuia inconfortabil în ei și, pe deasupra, se mulau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
timpul nici nu se mai dezbracă seara pentru culcare) și pornește cu barca în larg. Se întoarce pe la opt, când soarele de vară s-a ridicat bine, la patronul borțos al cherhanalei: Ce’ bă, ăsta-i pește? Cu câinii și pescărușii roind în jurul lor, pescarii aleg din barcă peștele bun și-l aruncă pe cel otrăvitor, atât de repede’ că-ți ia ochii operațiunea asta și te trec fiori, dacă nu s-a ales tot peștele rău, o să orbim... Se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
spre stația autobuzului pentru gară, deși știam că autobuzul nu vine decât la jumătate de oră și tocmai ce-l văzusem trecând. Eu mă grăbesc, așa că fug spre stația aproape goală, în care un bătrân aruncă firimituri de pâine la pescăruși. Nu știu când va veni autobuzul, cu care voi călători vreo douășpe stații până la gară, de unde nu știu când am primul tren spre Capitală, deci o mulțime de invariabile m-ar putea ține în loc și dacă aș fi sprintat mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pentru masă. Mi-am confecționat niște rafturi în bucătărie și am cumpărat tot felul de condimente. O pisicuță albă, în vârstă de vreo șase luni, s-a atașat de mine și venea să-i dau de mâncare. Am botezat-o Pescăruș. După ce m-am aranjat cât de cât, am pornit în căutarea unui serviciu și am găsit ceva, temporar, ca ajutor de zugrav. Luam bani frumoși, dar munca era ucigătoare și mi se învârtea capul de la mirosul de dizolvant. În fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
se cânta jazz. Nu mă întâlneam cu nimeni, nu vorbeam cu nimeni. O dată pe săptămână îi scriam lui Naoko, dar niciodată nu am insistat să-mi răspundă, pentru că nu voiam să o presez. I-am scris despre slujba găsită, despre Pescăruș, despre florile de piersic din grădină, despre amabilitatea vânzătoarei de t½fu, despre nesuferita de proprietăreasă a birtului, despre mâncărurile pe care mi le preparam singur. N-am primit nici un răspuns. Când mă săturam de citit sau de ascultat muzică, lucram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Reiko Ishida. După ce-am terminat de citit scrisoarea, am rămas pe verandă, cu privirile ațintite pe grădina învăluită în prospețimea primăverii. Un cireș bătrân își etala florile în toată splendoarea lor. Briza ușoară conferea tuturor lucrurilor un contur estompat. Pescăruș a apărut și el de pe undeva și după ce a zgâriat de câteva ori scândurile verandei, s-a culcat lângă mine. Știam că trebuie să mă gândesc la ceva serios, dar nu îmi dădeam seama la ce anume și, ca să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
care doream să-l fac. Venea el timpul când trebuia să pun ordine în gândurile mele, dar nu vroiam să mă gândesc la nimic acum. Mi-am petrecut multă vreme rezemat de stâlpul verandei, privind grădina și mângâindu-l pe Pescăruș. Mă simțeam epuizat. Soarele era la asfințit și umbrele albăstrui se conturau tot mai puternic. Pescăruș dispăru, dar eu nu mă mai săturam de florile de cireș care, în lumina pală a amurgului, îmi lăsau impresia că sunt gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
dar nu vroiam să mă gândesc la nimic acum. Mi-am petrecut multă vreme rezemat de stâlpul verandei, privind grădina și mângâindu-l pe Pescăruș. Mă simțeam epuizat. Soarele era la asfințit și umbrele albăstrui se conturau tot mai puternic. Pescăruș dispăru, dar eu nu mă mai săturam de florile de cireș care, în lumina pală a amurgului, îmi lăsau impresia că sunt gata să explodeze, asemenea bubelor supurânde ce stau să plesnească. În momentul acela grădina se umplu de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
-mi. Ai dreptate.“ Am oftat adânc și am sărit în picioare. M-am apucat să spăl rufe, ceea ce nu mai făcusem de săptămâni întregi, m-am dus la baia publică, m-am bărbierit, făceam cumpărături, îmi găteam, îl hrăneam pe Pescăruș, pe care-l neglijasem complet, beam numai bere, făceam gimnastică treizeci de minute zilnic. Când m-am uitat în oglindă în timp ce mă bărbieream, nu-mi venea să-mi cred ochilor că ajunsesem într-un asemenea hal. A doua zi dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
În restul timpului, învață să gătească, se întâlnește cu logodnicul ei, merge la filme, pierde timpul... mă rog, se bucură de viață. Midori m-a întrebat cum mă descurc eu. I-am descris casa, grădina și i-am vorbit despre Pescăruș și proprietar. — Te simți bine? întrebă ea. — Nu e deloc rău. — Dar nu arăți grozav, spuse Midori. — E primăvară, ce să fac! — Și porți puloverul pe care ți l-a tricotat prietena aia a ta. Mi-am privit, uimit, puloverul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
să îmi scrii și mie din când în când. La revedere. * În primăvara aceea am scris extrem de multe scrisori: una pe săptămână lui Naoko, câteva lui Reiko și alte câteva lui Midori. Scriam în clasă, scriam la birou, acasă, cu Pescăruș în poală, scriam pe mesele goale de la restaurantul la care lucram, când nu aveam clienți. Scrisorile păreau să-mi susțină viața ce amenința să se sf\râme în buc\ Ți. Lui Midori i-am scris că lunile aprilie și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]