1,378 matches
-
Mostra parțială trebuie apoi întinsă pe o masă cu o pensetă sau o spatulă din corn și trebuie extrase semințele sparte, alte cereale, semințele încolțite, semințele atacate de dăunători, semințele deteriorate de ger, semințele în care germenul este decolorat, semințele pestrițe, semințele străine, cornul secarei, semințele deteriorate, semințele putrede, păstăile și dăunătorii vii și insectele moarte. Dacă mostra parțială cuprinde semințe care se află încă în păstăi, ele trebuie decojite cu mâna, păstăile obținute fiind considerate bucăți de păstăi. Pietrele, nisipul
jrc4683as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89849_a_90636]
-
boabe 2. Impurități constând în boabe (altele decât cele menționate la punctul 3) din care: (a) boabe șiștave (b) alte cereale (c) boabe atacate de dăunători (d) boabe în care germenul este colorat (e) boabe încălzite în timpul uscării 3. Boabe pestrițe și/sau afectate de fuzarioză, din care: - boabe afectate de fuzarioză 4. Boabe încolțite 5. Impurități diverse (Schwarzbesatz), din care: (a) boabe străine - nocive - altele (b) boabe deteriorate: - boabe deteriorate prin încălzire spontană sau încălzire extremă în timpul uscării - altele (c
32006R1572-ro () [Corola-website/Law/295533_a_296862]
-
potențiale sunt scăderea suprafețelor cu condiții staționale temporar favorabile speciei și lipsa de informare și conștientizare a publicului privind importanța acesteia. Harta cu distribuția speciei curechi de munte - Ligularia sibirica este în Anexa nr. 8 la Planul de management. Laleaua pestriță - Fritillaria meleagris este o specie prevernală, în sit fiind observate 10 exemplare. Specia bulbuci de munte - Trollius europaeus este prezentă în sit, cu o populație medie. Habitatul speciilor Fritillaria meleagris și Trollius europaeus este constituit din pajiști joase, microdepresionare, cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Specia bulbuci de munte - Trollius europaeus este prezentă în sit, cu o populație medie. Habitatul speciilor Fritillaria meleagris și Trollius europaeus este constituit din pajiști joase, microdepresionare, cu fenomene de înmlăștinire cel puțin în perioada de primăvară. Amenințările pentru laleaua pestriță și bulbucii de munte sunt: potențiala schimbare a climatului, scăderea regimului hidric, înțelenirea pajiștii și restrângerea suprafețelor înmlăștinite, colectarea speciilor, precum și insuficienta cunoaștere a valorii lor conservative de către comunitatea locală. Specia izvorașul cu burtă galbenă - Bombina variegata, este menționată în
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
de stejar de 189 hectare. Parcul Crâng ocupă 10 hectare din această pădure care constituie principala zonă verde a Buzăului. Ea nu este desemnată ca arie naturală protejată, dar pe teritoriul ei sunt protejate câteva specii de plante, ca laleaua pestriță, laleaua de crâng și stânjenelul de baltă. În comunele învecinate Țintești și Costești se află alte resturi din Codrii Vlăsiei pădurile Frasinu, respectiv Spătaru. În curtea aflată la intersecția între strada Crizantemelor și strada Tudor Vladimirescu, în dreptul parcului din fața Colegiului
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
este adaptată condițiilor de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, Oltului și a celorlalte pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Pe lângă aceste vertebrate, fauna cuprinde
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
prin puternica transformare antropică a vegetației naturale. Municipiul Rădăuți prezintă o vegetație intrazonală de luncă, formată dintr-o asociație de plante hidrofile lemnoase (salcie, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, coada calului, izmă). În sud-estul localității crește laleaua pestriță, iar spre vest, dincolo de zonele joase ale depresiunii, apar pădurile cu floră și faună specifice. Aici predomină pădurile de conifere, alcătuite din molid, brad, pin, zâmbru, lariță și mesteacăn. Prima atestare documentară a localității Rădăuți apare într-un hrisov din
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
zonă este adaptată condițiilor de vegetație existența. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri și pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
cap alb ("Oxyura leucocephala"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), notatiță cu ciocul subțire ("Phalaropus lobatus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), resteluț pitic ("Porzana pusilla"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), lebădă mică ("Cygnus columbianus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
în medie la sfârșitul lunii noiembrie, iar ultima ninsoare la sfârșitul lui martie. Printre plantele care cresc în pădurile de foioase din preajma localității, pe lângă dedițel, ciulin și păducel se numără și mai multe specii de plante rare, între care laleaua pestriță, bujorul de pădure, porumbul cucului, ruscuța de primăvară și crinul roșu de pădure. În această zonă, petrolul există în subsol la adâncime mică, iar apele din subteran au conținut mare de petrol, brom, iod și sare, motiv pentru care localnicii
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
personajul, vede la el atât defectele, neajunsurile modului său de viață, cât și individualitatea, calitățile umane, dar mai ales aspirațiile sale pentru autorealizare, ce rămân firește doar simple dorințe neînplinite. Scris într-o tonalitate dulce-amară, în roman se descoperă lumea pestriță de la sfârșitul secolului al 19-lea din orașul Baia Mare și împrejurimile sale, perioadă în care mica localitate minieră începe să treacă prin etapele traumatizante ale formării burgheziei și disoluției comunităților tradiționale. Stilul abordat este anecdotic-umoristic cu dese răsturnări de situații
Józsi Jenő Tersánszky () [Corola-website/Science/300034_a_301363]
-
cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană, care poartă numele Tăul, este cultivată în general cu fânețe. Atât Tăul cât și Mocira au o valoare deosebită deoarece pe aceste terenuri crește în sălbăticie laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), în denumirea localnicilor zisă Ciubota, precum și narcisa albă sălbatică ("Narcissus"), zisă Cocorată de localnici, și care crește mai ales pe Tău. Animalele sălbatice întâlnite în teritoriu sunt mistrețul, iepurele sălbatic, căprioara și cerbul iar în iernile mai geroase
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
popularității tot mai mari obținută datorită efectelor terapeutice este dezvoltată tot mai mult. În partea de sud a băii, pe un teritoriu de șes cu mlaștini oligotrofe, se află rezervația naturală „Mlaștina cea Mare”. Aici se regăsește planta ocrotită laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), care este o rămășiță a erei glaciare. Remetenii au numit această plantă clopoțel, după forma florii. În aria râului Mureș din zona Remetea se practică pescuitul sportiv, aici găsindu-se diferite specii: știucă, balin, marnă, scobar, mihalț, efectivul
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
din activitatea pastorală, de creșterea animalelor. Generațiile de bătrâni până în secolul XX mai foloseau încă un dialect încărcat în foarte mare proporție cu cuvinte amestecate, cele mai multe maghiarisme și foarte multe nemțești, dar și cehești, slave, etc. Era un grai foarte pestriț, cu multe arhaisme. În prezent au mai rămas în vocabular numai foarte puține cuvinte arhaice care mai sunt folosite tot la vârstnici actuali. Localnicii din Livadia până la jumătatea secolului XX foloseau cuvinte cu caracter strict local, regionalisme, folosite bineînțeles și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
și în văile largi. Vara cântă prin păduri, prin luncă și prin pomii din grădină. Apar de asemenea privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), mierla ("Turdus merula"), cucul ("Cuculus canorus L."), pupăza ("Upupa epops L."), buha ("Buba buba"), turturica ("Streptopelia turtur L."), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopus major"), potârnichea ("Perdex perdix L."), vrabia ("Passer montanus"), coțofana ("Pica pica"), cioara neagră, stăncuța ("Corvus monedula"), uliul, rândunica, porumbelul, gaița, grangurul, sticletele, barza, gâsca sălbatică, care migrează din primăvară până în toamnă în aceste locuri, unde găsește optime posibilități
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
în , în , colocvial "Szentpéter") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea Sânpetru este situată la poalele dealului Lempeș (704 m) și face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Înspre Hărman, cresc lalele pestrițe ("Fritillaria meleagris"), declarate monument al naturii. Localitatea este atestată documentar din 1240, cu numele "Mons Sancti Petri". A fost înființată însă mai devreme, în timpul stăpânirii Ordinului cavalerilor teutoni, și anume de "„grupul celor o sută”" de prejmereni. Tot din secolul
Sânpetru, Brașov () [Corola-website/Science/300967_a_302296]
-
sens este reprezentată de unitățile de cazare, sătul nedispunând de o bază hoteliera sau de pensiuni agroturistice. Bobota este un sat cu un bogat trecut istoric și cultural. Zestrea istorică, etnografica, resursele naturale, izvorul sulfuros, izvoarele feruginoase și prezența lalelei pestrițe, biserica, Centrul Cultural, Fântână lui Șincai, Cimitirul Eroilor, Masa Pinti și toate celelalte locuri încărcate de istorie constituie reale și valoroase oportunități pentru dezvoltarea în zonă a agroturismului. Sigur că marile perspective agroturistice pe care le are îi conferă satului
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
în cele de pășune sunt grupări de măr pădureț (Malus silvestris), porumbarul (Prunus spinosa), sîngerul (Cornus sanguinea), alunul (Corylus avelana). Primăvara în pădurile noastre înfloresc plante ierboase : păstița (Anemone ranunculoides), brebeneii (Corydalis solida), fragii (Fragaria vesca), vioreaua (viola sp.), laleaua pestriță. La fiecare pas dai de ciuperci de marimi, forme și culori diferite. Cele comestibile: hribul (Botelus edulis), gălbiorii (Cantharellus cibarius), iuțiarii (Lactarius piperatus), vinețica (Russula vesca); iar cele de care ne ferim: hribul țigănesc (Rubroboletus sin. Boletus satanas), scuipatul dracului
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
измаил) și Chilia (Kилия), cunoaște un proces de urbanizare, tîrgurile moldovenești transformîndu-se în orașe rusești mărite, legate prin calea ferată de portul Odesa prin care se exportau cerealele produse în gubernie. În timpul stăpânirii rusești, populația guberniei a devenit mult mai pestriță din punct de vedere lingvistic și religios, prin schimburi de populații (Turcii și Tătarii din Bugeac au plecat în Dobrogea, de unde au venit, în locul lor, Bulgari și Găgăuzi) și prin afluxul unui mare număr de Ruși, Ucraineni, Germani, Evrei și
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
de 400 de specii de vertebrate. Preponderent specii care apar de asemenea și în România și Ucraina, și în Balcanii de Est. În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari. Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
au fost înlocuite cu roți monobloc unii dintre velites purtau coifuri graiul goralilor aparținător dialectului malopolon are unele influențe din cultura ciobanilor vlahi pompe de abur și injectoare abdomenul păsării este albicios iar pe flancurile corpului penajul este de culoare pestriță brună conviețuirea are loc fără conflicte totuși fiecare familie păzește numai cuibul său peisajele lungi de nisip și golfurile singuratice sunt frecvente însă relieful insulei este dominat de masivele muntoase antanta nu părea că are suficiente trupe în zonă pentru
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
în prima divizie și cupele europene aceasta este realizată din lemn de stejar si este împrejmuită cu un gard din beton capul este de culoare gri gâtul negru partea inferioară este de culoare albă cu partea de deasupra ce culoare pestriță e obsedat de roboți aceștia luptând în locul lui fiindcă el habar nu are să se bată difuzia electronilor rezultând un curent electric numit curent de difuzie ziua bună de dimineață se arată ei au produs un protocol care furniza capabilități adiționale
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
inventator bătrân căsătoria reciprocă între conducătorii ei era un mijloc de supraviețuire o parte din români au aderat la revoluția burgheză maghiară zona este de asemenea predispusă la furtuni frecvente în special vara în concluzie cărbunele se folosește erau trupe pestrițe ușor înarmate mai slab instruite pe care se putea baza în mai mică măsură mulți dintre locuitori au ales să se sinucidă mai degrabă decât să fie cuceriți de către cartaginezi organizațiile de stânga concepeau campanii împotriva autocrației având suport popular
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
a suferinței este atras de ideea sinuciderii ca idee care ajută supraviețuirii ei au fost ținta ale furiei cehilor mai mult decât atât distrugerea pădurilor tropicale reprezintă un pericol pentru speciile pe cale de dispariție precum urangutanul ele pot fi transparente pestrițe de culoare galbenă maronie neagră etc penajul unui individ imatur este maro pestriț devenind maro uniform la adult probabil nici un alt factor nu a fost prost apreciat de planificatorii germani ca evoluția vremii în timpul invaziei nefiind tentat să cedeze imperativelor
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]