82,518 matches
-
daca este, ne tolerează și ne numără pe de-a rândul. Deci copacul acesta pretutindenian are rădăcini și În jos și În sus, fiindcă noi nu ne-am dumirit Încă ce este verticală și dacă stăm În cap sau În picioare. “trec printre copaci și le sărut iasca de sub umbră miezii-noapte și-o alint cu palma că pe-un scut ce le-ascunde murmurul de șoapte. Neclintirea lor, atât de goi, Le descântă-n aer măreția Și-mi alunga gândul Înapoi
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Și-ntr-o zi măicuța mea s-a dus. Unde... niciodată nu mi-a spus. Am văzut cum a urcat la cer Într-un car de foc și lerui-ler Și-acum cred că mama-n sfanțul Soare Spală Dumnezeul pe picioare. Eu mă scald În lacrimi uneori Și aștept din Paradis, scrisori, Dar, din infinitul sau abis Îngeri buni mi se coboară-n vis, Mă vestesc să ard cuptoru-n curte Și să-mpart la lume vin și turte.” (Poem pentru Mama
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
poeții sunt cei mai mari păcătoși prigoniți din rai, din EDEN, deci, să cânte suferind pasurile altora, să-i mintă pe oameni că ei respira Într-un Parnas, când de fapt poeții, alături de SISIF, urcă mereu pe o GOLGOTĂ, spre picioarele lui IISUS și El suferind etern pentru păcatele altora. Și mă Întrebi despre o ANIVERSARE... Dar ce este aceea? Se joacă cu vorbele Poetul. Este secretul lui. Știe, că nimeni altul să aprindă luceferi În silabe. El știe că este
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
centrele comerciale din oraș. El se prezenta peste tot drept “iubitul Monei”, Însă ea Îl trata, mai degrabă, ca pe un prieten influent decât ca pe un iubit. Mona era de o frumusețe răpitoare și ar fi putut avea la picioarele ei, cu o simplă zbatere de gene, orice bărbat din România. Dovada erau mașinile luxoase care se perindau prin fața casei ei, Îmbrăcămintea de lux, excursiile dese În străinătate și cadourile pe care le primea zilnic de la admiratori. Nu o convinsese
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
dăm cît de puțin cuvîntul, însuși autorului (în partea intitulată: Ritmica și metrica, pagina 47, din manuscris). „Legătura și înrudirea ritmicei și metricii din microregiune” (e vorba de microregiunea Bicaz) „cu formele metrice antice, ne-a determinat a folosi încadrarea picioarelor metrice și ritmice în aceleași tipare pe care le foloseau poeții: Homer, Anacreon, Plaut, Seneca și metricienii: Hefestion și Quintilian. Aceasta ținînd seama de faptul că în dans succesiunea spondeilor, anapeștilor, dactililor, iambilor, troheilor, proceleusmaticilor etc. determină transpunerea perfectă a
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
fi valabilă fără sprijinul unui sistem orînduitor. În muzică - deoarece, grație creației revelatoare a Maestrului Gh. Popescu-Județ, tot ce se poate spune relativ la metrica muzicală și poetică este aplicabil și la joc - întîlnim, în muzica de dans în special, în locul „picioarelor” măsurile, bazate pe principiul valorilor de note și al accentului tonic. Astfel, avem măsura de două pătrimi, de pildă, corespunzătoare unui spondeu. Prin subdivizarea celei de a doua pătrimi în două optimi, căpătăm un dactil. Operînd subdivizarea asupra primei pătrimi
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
muscă subțire și ageră”, care „se așază pe ochiul lui Fric, Își Înfige trompa În albul lui”, sau perspectiva din care tânăra Orjen „s-a apropiat și l-a privit și a știut că e mort, pe degetele lui de la picioare se prinseseră melci multicolori, iar mațele pe care le spăla apa erau ciugulite de peștișori-sabie”. Dimensiunea organico-scabroasă În care sunt reliefate toate stările și trăirile personajelor nu poate duce nicidecum lectorul mai departe de zona trivialului sau a respingătorului. Punctul
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
câteva piese pentru frizerul care Îl ajutase să-și recapete părul, În lagărul În care fusese deportat. Copil fiind, scriitoarea fusese atrasă mai ales de regii jocului de șah, „burtoși În față și gheboși la spate, de-a dreptul informi. Picioarele li se Împleticeau, deoarece coroana le stătea pieziș pe cap și era mult prea mare”. Șahul, emblema ludicului, a jocurilor din copilărie, este ireversibil metamorfozat În semnul dictaturii comuniste, a cărui povară Înfricoșătoare va acționa asemenea unei imense forțe de
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
-mi placă două limbi străine în același timp. Și deja mi-e clar că franceza e de mine. Nu știu de ce, cum nu știu de ce m-am tuns. Ceilalți nu prea vorbeau cu proful, nu prea, adică deloc. Dădea din picioare de se clătina catedra. Trebuie să fi fost un tic, unul foarte ciudat, de altfel. Când nu stătea la catedră se uita pe geam. Se pare că lui îi plăcea oarecum toamna, pentru că atunci când cădea câte o frunză, fie ea
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
m-aș fi așteptat. Pentru tristețea din ochii mei, motanul m-a răsplătit - în acea dimineață - cu câteva înțepături în plus, dar fără nici un rezultat. Am ieșit împreună din bloc, eu încă sperând. Câteva străduțe mi s-a împiedicat de picioare, apoi a luat-o la goană. L-am pierdut din ochi, dar - straniu - parcă amorțisem... Am continuat să mă plimb de una singură, așa cum obișnuiam înainte. De data aceasta, orașul mi se părea prea viu, aș fi vrut să se
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
meu, îți pot anunța marea veste, că triumful meu de la Scala, zilele trecute întrece tot ce am realizat până acum și toate așteptările mele. Din capul locului, pot să-ți confirm lucrul pe care îl doreai atât: am dirijat în picioare și bineînțeles fără partitură. Dar asta nu trebue să te mire, căci o fac de când sunt în Italia la toate dirijările mele. Îți trimit criticile toate, din care vezi că nici una nu m-a atacat, nici una nu a făcut nici măcar
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
neobservat, Scaliștii se supără sau te consideră incapabil și atunci ai pierdut partida. Dar cînd le ceri ceva în execuția unei fraze, sînt fericiți a mai adăuga ceva la perfecțiunea - bineînțeles cu condiția ca ceeace spui să aibă cap și picior - și apoi ei se întrec cu ambiția pentru a-ți demonstra ție dirijor, că și ei sînt capabili de orice fineță. Dragă Lubache, aceste lucruri sînt superbe, nu am trăit nici o dată momente mai frumoase în repetiții de orchestră. La
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
afară de suflători, prin forța lucrului. Ei bine, nu există repetiție, nu există spectacol, fie el de gală, de premieră, de obișnuit, popular sau matineu, fie Tristan, fie Traviata, fie Fledermaus, fie cine știe ce să nu fie toată formația de coarde în picioare. E un lucru minunat! Pricepi ce de repetiții splendide poți face în felul acesta! Poate și asta contribue la impresionanta disciplină ce o găsești la Scala, pentru că în felul acesta nu se întâmplă enervări la repetiții, când dirijorul trebue să
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
pagini cu bareme și puncte de penalizare. Profesorii de română de azi penalizează literatura în necunoștință de cauză. Nu poți acuza elevul că nu pune mâna pe o carte când profesorul său nu pune mâna pe o carte nouă și piciorul la o lansare de carte. „Dedicarea" profesorului de română nu trebuie să fie, din păcate, doar spre elevi. Ci (mai ales) spre bucuria comunicării, împărtășirii. Câți profesori de română își încep ora prin a întreba: „Știți ce am citit nou
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
adverse. - Sub tratament conservator (antibioterapie orală, pansamente cu rivanol) leziunile fesiere au evoluție trenantă și ulterior se extind treptat la nivelul întregii fese drepte. La examenul clinic se observă următoarele modificări: Tegumente: la nivelul gambei stângi, pe fața dorsală a piciorului și perimaleolar extern: două ulcere superficiale, bine delimitate, cu margini neregulate, cu fundul acoperit de țesut de granulație și detritus, înconjurate de dermoepidermită; cicatrici atrofice, retractile; hipo- și hiperpigmentări (fig. 1-3); la nivelul toracelui posterior și pe brațe: papule escoriate
Revista Spitalului Elias by O. A. ORZAN, C. I. NISIPAŞU, L. G. POPA, M. NICHITA, C. GIURCĂNEANU () [Corola-journal/Science/92043_a_92538]
-
și sensibilitățile lor spirituale speciale, caracterul extatic al patrimoniului muzical african. Muzica era responsorială, de tip tradițional african, ceea ce a permis o mare libertate de exprimare, fiind pe loc improvizată. Acompaniamentul era realizat prin bătăi din palme sau loviri din picioare. Muzica religioasa (spiritual song) a albilor era formată din melodii foarte cunoscute la care erau adaptate texte biblice, iar la strofele care se repetau, adăugau un scurt refren: Glorie, Aleluia. Dansul era de asemeni partea centrală a ceremoniei. În curând
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
dumnezeu, fără ajutorul lui Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu a luat trup de om ca să repare greșeala celui dintâi; în Eden a scrâșnit acel pom din care rupt Eva fructul, pe Golgota s-au auzit bătăile de piroane în mâinile și picioarele Domnului; prin femeie (Eva) a intrat păcatul în lume, tot prin femeie (Maica Domnului) ne-am mântuit de păcat; acolo (în Eden) vedem mândrie, pe Golgota însă numai smerenie, scuipări, bătăi, piroane etc.; prin păcatul lui Adam a trecut moartea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
dumnezeu, fără ajutorul lui Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu a luat trup de om ca să repare greșeala celui dintâi; în Eden a scrâșnit acel pom din care rupt Eva fructul, pe Golgota s-au auzit bătăile de piroane în mâinile și picioarele Domnului; prin femeie (Eva) a intrat păcatul în lume, tot prin femeie (Maica Domnului) ne-am mântuit de păcat; acolo (în Eden) vedem mândrie, pe Golgota însă numai smerenie, scuipări, bătăi, piroane etc.; prin păcatul lui Adam a trecut moartea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
pe care inima mea i-a simțit că vor prețui lucrul manual făcut cu mare chibzuință. Nu spun acest lucru la întâmplare ci o spun pentru că eu ca și alți colegi de distracție ca să zic așa, avem mușchii mâinilor și picioarelor paralizați, aceasta paralizie, fiind survenită în urma unei afecțiuni a celulei nervoase. De aici încolo să socotească fiecare de ce și eu, dar și cei ca mine, mai dorim să ne facem utili nouă dar și societății. Să îmi fie cu iertare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
de Lumină. Am să las o poezie să vorbească despre acest lucru. Copil am fost și eu - Pe când copil am fost și eu, / M-am tot rugat la Dumnezeu, / Din mine să facă om mare, / Să calc tot greul în picioare./ Și-odată mare m-am făcut, / În brațe rolul mi-a căzut, / Iar Domnul Sfânt mă tot ajută / Să car povara mult cerută. Și-am pus pe mine port nebun, / Îl port și-n Paște și-n Crăciun, / Dar un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
să mirosim cele patru anotimpuri? Sau ne-am pierdut în vâltoarea alergăturii de la o potecă, la alta, cautând linia de sosire? Am trecut peste munți și oceane, am poposit în poienițe bând apa rece de izvor, ne-am cufundat tălpile picioarelor obosite în nisipul deșerturilor timpului și ne-am unduit figurile de Fata Morgana în apa oazelor. Am cules grâul din câmpii ți l-am transformat în bucata de pâine caldă de lângă strachina cu lapte proaspăt. Ne-am trezit odată cu răsăritul
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
mână mi se umple sufletul de fericire și îmi doresc să aflu mai multe detalii despre cum a început relația lor. Iubirea există dar asta depinde doar de noi dacă îi facem loc în viața noastră sau îi dam cu piciorul. În primul rând depinde de fiecare om, pentru că fiecare om este răspunzător de modul în care valorifică fiecare persoană din viața lui și dacă alege să iubească sau sa nu iubească. În secolul în care trăim s-au format anumite
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93804_a_95096]
-
că ești un As. Dar spune-mi, cura aceasta de vulgaritate nu ți-a atrofiat langajul poetic și îngerii metaforelor tale n-au amuțit?! -Experimentul meu este foarte dificil, dar cu perseverență devine aplicabil -Mai convingător... -Ai stat vreodată cu picioarele în două ligheane...unul cu apă rece ca ghiața iar celălalt cu apă clocotită? -Sincer...nu. Încearecă scriitorule - și vei vedea nevăzutul! -Cum crezi că va fi cotat noul tău volum în rațiunea actuală a cititorilor? Precum un letopiseț. M-
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
că mi se arată un vid sufletesc. E greu după atâta timp învestit, atâtea emoții și trăiri să mai fac diferența între viața mea obișnuită, înainte de 2009, și prezent. Momentan sunt prinsă în întregime, în acest proiect, din cap până-n picioare, din inima până-n creier, din instinctele cele mai joase până în înălțimile sufletului. Dan BOANȚĂ: Cărui segment de public vă adresați? Ecaterina CÂMPEAN: Ne adresăm tuturor vorbitorilor de limbă romană! Și nu numai! Căci o muzică bună românescă poate să asculte
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
aproape de cer, numai că promovarea sa de către autorități lasă de dorit. Traseul începe din Lerești, iar la barajul Râușor se face stânga, pe drumul forestier care ocolește lacul, în urcare ușoară pe lânga râul Râușor. Ascensiunea se face pe Portăreasa, piciorul exterior al potcoavei masivului de unde se iese în golul alpin. Continuăm apoi acelși drum pe culmile Cernatului și Danciului până sub vârful Iezerul Mic la Crucea Ateneului. De aici, priveliștea este absolut fantastică pentru că ne aflăm deasupra Lacului Iezer și
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]