3,569 matches
-
proiecte ale lui Castaing și N. Șuțu, după cum se vede, nu depășesc nici ele stadiul experimental al încercărilor din acea perioadă. Principalul accent este pus, pe de o parte, pe navigația fără motor, iar pe de altă parte, pe înlăturarea piedicilor create de proprietarii moșiilor riverane: poduri, iezături, mori etc. Nu este vorba de executarea unor lucrări mari și necesare de dragare, diguire etc. Cum podurile ca și morile constituiau una din sursele principale de venit ale boierilor, aceștia nu voiau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la ele pentru crearea unor mijloace și căi probabile de transport. Opoziția lor a fost atât de îndârjită, încât la 13 iulie 1851 s-a votat o lege, care declara libertatea de navigație pe Bistrița și Moldova cu specificația ca piedicile mai sus amintite să rămână neatinse, urmând a fi reduse continuu. Cu alte cuvinte, se confirma încă o dată dreptul proprietarilor de a construi și deține mori și poduri pe râurile țării, ceea ce contravenea unor interese majore. Încercările de navigație pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
telegrafice care porneau din Piatra, Bacău și Fălticeni. În luna iunie 1856, biroul telegrafic din Bacău a intrat în funcțiune. Au urmat, în ordine cronologică, biroul din Roman și cel din Fălticeni. La Fălticeni s-a ivit pe neașteptate o piedică serioasă. Populația orașului a privit cu atâta neîncredere această noutate tehnică, încât ea a refuzat categoric să subscrie în vederea cumpărării celor necesare unui oficiu telegrafic. S-a recurs atunci la instalarea biroului telegrafic în acest oraș, în mod provizoriu, doar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trimițând sau primind corespondență, ale cărei taxe s-au ridicat la suma de 51.286 piaștri și 20 parale, sau 7.598 florini. Neajunsurile, provenite din însăși situația pe care o crea regimul politic cu reziduri încă feudale, au constituit piedici nu mai puțin dificile în organizarea bunei funcționări a acestei instituții. Edificatoare, din acest punct de vedere, este organizarea pazei liniilor telegrafice. Funcția de revizori pentru liniile telegrafice a aparținut, până la 22 noiembrie 1856, unui număr de zece epistați, plătiți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ivit însă cazuri mult mai grave, care întăresc cele mai sus afirmate. În această privință, sunt cât se poate de edificatoare manevrele austriece în jurul privilegiului acordat, pentru înființarea unei bănci, prusacului Nulandt, directorului băncii din Dessau. Consulul Prusiei, întâmpinând mari piedici în acțiunea de sprijinire a compatriotului său, a cerut telegrafic instrucțiuni la Berlin. Austriecii, stăpâni pe telegraf, au întârziat cu două ore transmiterea telegramei, timp suficient pentru ca o contrapropunere austriacă, făcută în numele împăratului Franz Ioseph, să ajungă de la Viena la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rând, Moldova oferea condiții naturale excepționale pentru dezvoltarea industriei chimice (prelucrarea țițeiului de pildă etc.). Valorificarea imenselor avuții naturale, cu care era înzestrată Moldova, era însă departe de a se desfășura într-un chip și într-un ritm satisfăcător. Principala piedică în calea creării și a dezvoltării unei industrii mecanice de prelucrare o constituia menținerea unor puternice rămășițe feudale în economia țării, a lipsei de credit, starea deficitară în care se aflau căile și mijloacele de transport, concurența străină etc. Statul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
întreaga perioadă de care ne ocupăm. Și dacă ne-am oprit ceva mai mult asupra lor, aceasta am făcut-o pentru a arăta că întreprinzătorii aveau de luptat nu numai împotriva lipsurilor mari, ci și împotriva a o sumedenie de piedici mărunte de genul celor de mai sus. În afara încercării izbutite a lui Goldner, întâlnim în acea epocă și alte inițiative de fondare a unor fabrici de prelucrare a cărnii de vită. Una aparține hamburghezului Johan Krodop, care, în septembrie 1847
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cerea isprăvniciei Bacău să extrădeze „9 fabricanți austrieci” de la sticlăria din Grozești. Fără îndoială că proprietarul fabricii avea de luptat cu foarte mari greutăți, provocate de „neîndemânările acestui Principat” și de concurența străină. Nicolaie Suțu, referindu-se în 1849 la piedicile pe care le înfruntă întreprinzătorii din domeniul industriei în Moldova, scria că ei, fiind „obligați prin forța împrejurărilor să locuiască departe de centrul afacerilor lor (este vorba de întreprinzătorii mari proprietari funciari - n.ns.) și lăsându-se pe mâna unor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din Transilvania, unde caracterul feudal rigid al breslelor era mai pronunțat decât dincoace de Carpați. Totuși, nu se poate susține că meșteșugarii lucrători și calfe din orașele și târgurile Moldovei nu mai aveau încă mult de luptat până la înlăturarea tuturor piedicilor și îngrădirilor feudale. După cum am văzut, relațiile feudale, care predominau în economia Moldovei, ocupau încă poziții însemnate și în industrie. Cum e și firesc, o mare parte dintre meșteri, cu excepția celor legați prin puternice interese materiale de organizarea feudală a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
decât cu foarte mare greutate din starea de țăran pentru a intra în cea de meseriaș sau de orășean. Este adevărat că meșteșugarii au dreptul să se strămute, dar strămutarea se putea obține numai după depășirea a numeroase dificultăți și piedici mai mult sau mai puțin artificiale. Din această cauză, deși mulți dintre ei își deschid în orașe și târguri dugheni și ateliere, continuă să rămână săteni. În articolul 127, capitolul al III-lea, secția a VII-a a Regulamentului Organic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este o dovadă grăitoare a înapoierii economice a Moldovei. Acele fabrici n-au format nucleul unor mari centre industriale, ci doar premise firave pentru dezvoltarea și întărirea industriei mecanice care-și făcea loc în economia țării în luptă cu numeroasele piedici și greutăți interne și externe. În raport direct proporțional cu înzestrarea și echipamentul tehnic al industriei se afla numărul și pregătirea specialiștilor și a muncitorilor. Inginerii, tehnicienii și lucrătorii calificați erau aduși din străinătate „cu grele cheltuieli”; la ei se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
carne, băuturi, iluminare) era instituit monopolul eforiilor. Imigrarea țăranilor în orașe era împiedicată prin prevederile restrictive ale Regulamentului Organic și, ulterior, prin așezământul din 1851. În pofida principiilor proclamate prin Regulamentul Organic, circulația oamenilor precum și a mărfurilor se lovea de numeroase piedici (taxe de intrare în orașe, taxe asupra desfacerii în piețe a bunurilor de schimb, taxa răvașelor de drum impusă birnicilor, brudina care se plătea la trecerea apelor curgătoare ș.a.). Mijloacele bănești nu luau întotdeauna o destinație firească. Investițiile productive în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu luau întotdeauna o destinație firească. Investițiile productive în orașe, formarea capitalului industrial deci, erau lente și se făceau în proporții mici, în orașe dominau capitalul comercial și cel cămătăresc. Și la noi, ca pretutindeni, regimul feudal constituia o mare piedică în calea dezvoltării orașelor. Cu excepția orașelor Iași, Galați, Bacău, Focșani și a târgurilor Neamț și Piatra Neamț, care, toate la un loc, aveau câteva făbricuțe cu un număr total de lucrători ce nu depășea cifra 300, în restul orașelor și al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
imposibilă strămutarea, căci pe umerii lor apăsa toată greutatea cislei și numai ei asigurau într-o măsură mai mare decât restul consătenilor achitarea ei. De cele mai multe ori, încercările Vistieriei rămâneau infructuoase, căci țăranii „fruntași” dispuneau de mijloacele necesare pentru înlăturarea piedicilor din calea strămutării. Cealaltă categorie de țărani, „codașii”, vedeau în strămutarea în orașe principala cale de ieșire de sub jugul clăcii și al numeroaselor datorii și obligații, cale pe care în cazuri extreme nu ezitau să apuce. De cele mai multe ori, o dată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
boieri proprietari de prăvălii își aveau mai toate prăvăliile arendate, și, mai devreme sau mai târziu, arendașii deveneau și proprietari. Până atunci însă, o bună parte din profit revenea celor dintâi și, din acest punct de vedere, ei constituiau o piedică în calea acumulărilor bănești în mâna burgheziei. Ar fi o greșeală să extindem caracterizarea situației economice și sociale a marilor boieri din orașe asupra întregii boierimi, căci marea majoritate a boierimii nu avea comun cu boierii mari decât rangul. Cei mai mulți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a trupelor sale în sudul Dunării și spre Constantinopol, să-și fi tăiat cu propriile mâini terenul de tranzit al legăturilor sale cu slavii de sud. Dimpotrivă, Rusia era interesată să-și fortifice influența în Principate pentru a degaja de piedici propriul ei drum la capătul căruia se afla anexiunea. Acest ultim țel a fost și formal avuat în proiectele lui Panin de împărțire a Imperiului Otoman; a fost însă repede abandonat din cauză că era imposibil de realizat. Iată de ce Petersburgul a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mare măsură ca, de pildă, relația Polonia - Principate. Suntem încredințați - scriau boierii - de râvna Rusiei „pentru slobozirea tuturor celor de o lege creștini și mai ales a acestor două țări, Țara Românească și Moldova. Pentru aceasta și noi imputăm toate piedicile care au mijlocit până acum, întâiu, păcatelor noastre și, al doilea, împrejurărilor. Oare nu s-ar putea găsi un mijloc, încât cu mulțămirea obștească a celor ce se împotrivesc slobozirii creștinilor să se stirpeasă aceste piedici ? Oare Țara Românească și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și noi imputăm toate piedicile care au mijlocit până acum, întâiu, păcatelor noastre și, al doilea, împrejurărilor. Oare nu s-ar putea găsi un mijloc, încât cu mulțămirea obștească a celor ce se împotrivesc slobozirii creștinilor să se stirpeasă aceste piedici ? Oare Țara Românească și Moldova și oricealta, adăugându-se pe lângă Lehia cu privilegii și scutiri, așa precum sunt astăzi ale Curlandei, nu ar fi o precumpănire îndestulătoare a celor ce s-au rupt și se vor mai rupe din Lehia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
străduințele lui Czartoryski de a înlesni închegarea unei alianțe a naționalităților în sud-estul Europei au eșuat în 1848, în vreme ce constituirea unui front antițarist, al cărui pivot să-l formeze Turcia, s-a lovit, din motive lesne de înțeles, de mari piedici. Pe de o parte, alianță cu Turcia, iar pe de altă parte, sprijin popoarelor asuprite de Poartă, în lupta lor pentru emancipare națională, iată o contradicție evidentă. Starea de dezagregare a Imperiului Otoman avea să spulbere iluziile ce se bizuiau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
într-un hinterland al Mitteleuropei. Marile probleme și evenimente interne și internaționale ale Austriei și ale țărilor germane (unitatea Germaniei, relațiile dintre Prusia și Austria, războaiele franco-austriece și austro-prusiene etc.), ascensiunea relativ rapidă a Principatelor Dunărene au constituit tot atâtea piedici în calea realizării proiectelor lui Bruck și Stein. Ideile lor n-au fost însă total abandonate. Ele au fost reluate de vârfurile cele mai reacționare ale burgheziei și aristocrației germane în alte condiții istorice, în epoca imperialismului, iar metodele de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bazându-se pe o concepție istorică înaintată, N. Bălcescu nu a dezmințit așteptările celor care vedeau în el pe marele istoric al patriei. El a avut, din capul locului, o imagine clară, pe de o parte, a greutăților și a piedicilor care stăteau în calea scrierii unei istorii naționale, iar pe de altă parte, a măsurilor ce trebuiau întreprinse pentru crearea și dezvoltarea unei istoriografii moderne. Marele neajuns și deci primul obiectiv, ce se impunea a fi împlinit, era acumularea izvoarelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rus a costat Principatele 150.000.000 de piaștri, fără a socoti imensele pagube pricinuite de jafuri și devastări”. Însă consecințele cele mai grave ale protectoratului au lovit mișcarea națională, care s-a maturizat și dezvoltat, înfrângând mari și numeroase piedici. 2. 1830-1853 Începutul deceniul al IV-lea a fost dominat de trei mari evenimente: revoluția franceză din iulie 1830, independența Belgiei proclamată în același an și insurecția poloneză din 1830-1831. Eliberată foarte scurt timp de complicațiile orientale, fără ca acestea să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de momentul luptei motivelor, care poate avea o valoare mai mare sau mai mică în desfășurarea acțiunii voluntare. Acest moment are valoare mai mare atunci când mai multe impulsuri contrare acționează asupra subiectului, efectuarea acțiunii fiind amânată până la înlăturarea mentală a piedicilor care stau în calea realizării acesteia. Ca rezultat al luptei motivelor, apare un al treilea moment, respectiv deliberarea sau luarea hotărârii. Hotărârea este întotdeauna urmată de cel de-al patrulea moment al acțiunii voluntare, adică realizarea concretă. Aceasta nu constă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
avantaj injust 123? Teoriile care pun accentul pe blamul public ce însoțește pedeapsa reprezintă un punct de cotitură în gândirea penală. În mod tradițional, penaliștii considerau că blamul public care însoțește aplicarea unei pedepse stigmatizează persoanele condamnate și constituie o piedică în calea reintegrării lor în comunitate. De asemenea, acesta era considerat ca fiind și una din cauzele pentru care aceștia continuau să săvârșească infracțiuni. Potrivit noilor teorii însă, dacă se răspunde la actele infracționale prin manifestarea dezaprobării, indivizii sunt încurajați
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
i-au adus o faimă internațională, un prestigiu excelent brandului de firmă și, nu în ultimul rând, o situație materială pe măsura inventatorului.) Fără antecedente penale, datele sale personale n-au fost introduse în evidențele poliției. Ceea ce a reprezentat o piedică serioasă în depistarea lui în ceea ce s-a numit "Afacerea laptopurilor". Păi, cine ar fi crezut că tocmai atât de cumsecadele, atât de capabilul inginer Zacharias Elekos...? Nici măcar comisarului Abraham Puiu Snupf nu i-a venit să creadă, atunci când a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]