96,681 matches
-
alcătuit în 1946 de un coleg, pus în circulație în câteva exemplare multiplicate la linotip și pregătit mult mai târziu, în anii '50, de Ștefan Baciu pentru a fi tipărit în Argentina la Editura Cartea Pribegiei, dar manuscrisul s-a pierdut. Mircea Popa face aceste completări în noua sa ediție, dar nu exclude posibilitatea de a mai fi descoperite texte inedite sau colaborări deocamdată necunoscute.Ca și Teodor Scorțescu, Grigore Cugler este un diplomat cu pasiunea literaturii, rătăcit în exil imediat
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
Scorțescu își începe cariera diplomatică în 1920, evoluând de la posturi modeste la Istanbul, Atena, Ankara, Riga, Praga, Berna, până la acela de ministru plenipotențiar în 1944 în Italia, unde se va căsători cu o italiancă și va rămâne în exil, aproape pierzându-i-se urma, fără a se mai integra în viața culturală a exilului. Cugler își începe cariera de diplomat în 1927, trecând pe la Berna, Oslo și Stockholm, unde se căsătorește cu o suedeză, împreună cu care se stabilește după 1947 tocmai
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
a funcționat și o intuiție teribilă a lui Constantin Chiriac, o depistare a celor în plină afirmare, pe care i-am văzut mai întîi la Sibiu și pe urmă, de pildă, la Avignon. O dată cu ramificarea și diversificarea festivalului, s-a pierdut ceva aici, la ștacheta înaltă a spectacolelor invitate. S-a dat o anvergură fenomenului, certă, fără discuție importantă, care a stat la baza opțiunii, de pildă, de a declara Sibiul Capitală europeană a culturii în 2007. Asta este sigur și
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
opțiunii, de pildă, de a declara Sibiul Capitală europeană a culturii în 2007. Asta este sigur și inatacabil. Fără existența acestui festival și fără dimensiunea lui, n-am fi avut îndrăzneala să sperăm așa o minune. Undeva, însă, s-a pierdut nivelul ridicat de selecție al montărilor. A contat mai mult cantitatea decît calitatea. Festivalul s-a lățit, s-a dezvoltat pe orizontală, au apărut secții și secțiuni, o mie de activități pe zi, de spectacole și spectacolașe, de întîlniri și
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
întîlniri și conferințe, bursa de spectacole, ziarul festivalului, concerte, animații de stradă. Trebuie, după părerea mea, și o înălțare pe verticală. O tendință de aliniere la munții din jur, o creștere sistematică a valorii montărilor selecționate. La unele ediții, a pierdut teatrul. A cîștigat, însă, orașul. Și, sînt sigură, vom primi înapoi ceea ce merităm. Pe măsura unei Capitale europene a culturii. SPECTACOLE DE AUTOR Dacă citești programul, urmărești orele, locurile și spectacolele, te pierzi în hățiș și riști, ca spectator onest
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
valorii montărilor selecționate. La unele ediții, a pierdut teatrul. A cîștigat, însă, orașul. Și, sînt sigură, vom primi înapoi ceea ce merităm. Pe măsura unei Capitale europene a culturii. SPECTACOLE DE AUTOR Dacă citești programul, urmărești orele, locurile și spectacolele, te pierzi în hățiș și riști, ca spectator onest, să nu mai vezi nimic. Cum am experiența și febra altor și altor festivaluri, cum nu doresc să devin ubicuă și exhaustivă, cum nu mi-am propus să cultiv varza, fie ea și
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
aș accepta cererea. Din cauze de strategie politică. Un om de al nostru, la cârma Bisericii, ar fi un pas pozitiv. Va rog să mă credeți că regimul comunist va fi impus, iar noi vom ajunge prin pușcării. Dacă vom pierde alegerile ar trebui să ne refugiem pe unde vom putea, deoarece, altfel, vom cădea victimele nevinovate ale celor care au decis deja soarta lunii !” Se așternu o liniște bolnavă. Unii ar fi vrut să riposteze, alții să-l susțină, dar
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
Mincu, maestrul alimentației științifice de pe vremea lui Ceaușescu. În treacăt fie spus, profesorul Mincu nu protestează nici măcar retrospectiv împotriva sistemului utecisto-medical de pe urma căruia s-au umplut facultățile de cetățeni care predau ceea ce nu știu. Ca să fim siguri că nu se pierde această tradiție, facem concursurile pentru preparatori potrivit principiului "noi cu ai noștri". Nu care cumva să ne încurce socotelile ăștia care nu sunt în cărți și să ne strice pasiența cu protestele lor. Cunoscătorii sistemului afirmă că organizarea concursurilor pentru
Noi cu ai noștri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12821_a_14146]
-
zic, dar buna lor memorie nu desființează adevărul prejudiciabil că numele lui Lucian Raicu e evocat tot mai rar. Veniți de curând spre literatură, intrați de curând în biblioteci, tinerii nu-l aud și n-au cum să afle ce pierd. Totuși, în primii doi, trei ani după 1990 când, potolindu-se întrucâtva vâlvătaia postrevoluționară, literatura a fost redescoperită și au început totodată să se producă redistribuiri pe scara de valori, Lucian Raicu, aflat dinainte foarte sus, a mai urcat. Atunci
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
scos în 2000 o antologie din aceleași reflecții ea n-a interesat tot atât. Aceasta pentru că, din păcate, deschiderea către opera lui Lucian Raicu n-a durat. A intervenit o lege implacabilă a erei informaționale - cine nu e mediatic se pierde în ceață - și una specifică epocii de tranziție: nu există cine e absent. Lucian Raicu nu mai e prezent nici prin scrieri actuale (a fi de față personal e și mai performant). Stabilit la Paris în 1987, el s-a
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
Franța, i s-a tradus eseul despre Gogol, apărut la editura L'Age d'homme. Previzibil, cu puțin ecou. Spun previzibil fiindcă Lucian Raicu e la fel de greu de trecut în altă limbă ca un poet. în versiunea franceză s-au pierdut efectele infinitezimale ale unui stil de o supremă subtilitate și semnele discrete ale tensiunii spirituale. în lipsa acestora, fraza sună mut. Mai promițătoare e colaborarea recentă cu Dominique Ilea, în traducerea căreia tocmai s-a publicat în "Revue des Deux Mondes
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
salonul roșu cu bere și lilieci/și arlechini și căpcăuni și balerine pe fototapete/și un urs de faință între măsuțele cu brichete./ acolo, lîngă ursul de faianță,/ne-am dat întîlnire eu, tudor jebeleanu și dan goanță/ca să nu pierdem după-masa de luni/cam goală acum, după desființarea cenaclului de luni." Biografism? Se prea poate, dar și pe acesta îl citim acum altfel...Poemul face parte din ciclul Momente, cuprins în volumul Totul, din 1985. Dintre volumele lui Mircea Cărtărescu
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
și să-I ducă unde trebuie. Asupra traseului se poartă negocieri, mai tari decît cele cu taximetriștii. Vorba ceea: du-mă la Urgență, măi Salvare, că taxi-ul e scump! Oameni și fluturi Cine nu citește revista Apostrof, are ce pierde. În ultimele numere, nu merită nimic ratat. Recenzia-confesiune a Martei Petreu la cartea lui Gabriel Dimisianu, Amintiri și portrete literare este savuroasă. Finalul reușește să facă o schiță de portret delicatului critic și, totodată, să ne amintească haosul în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
a trăit între străini vrăjmași știe și poate simți și prețui cu adevărat nostalgia cea mare și copleșitoare. N-am găsit iubirea pe care o aduceam eu de-acasă. M-am uitat împrejur și am văzut, și multe speranțe am pierdut din cele frumoase. M-am retras în ungher, umil, irosindu-mi visurile ca un sihastru. Și anii au trecut peste mine și m-au călcat în picioare și mi-au înăbușit glasul. Ce mai putea rămâne din visurile de odinioară
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
film de acțiune asiatic cu tentă de western, această parte a doua e un western spaghetti cu tentă de kung-fu". în partea a doua, Tarantino își pigmentează sadismul cu irizații sentimentale demne de un roman de secol 19; ceea ce se pierde în ritm se cîștigă în profunzime. Ucigătoarea, la propriu și la figurat, Uma Thurman, în volumul 2 plînge de fericire, cu privirea iradiind dragoste, și nu doar dorință de răzbunare. Actrița mărturisea, la conferința de presă, că s-a inspirat
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
de euro. Nevastă-mea mulțumește pentru informații și se întoarce sus. Cum să plătești comision băncii 50 de euro pentru atâta lucru?! Să te coste comisionul cât taxa de participare? Pune mâna pe telefon și ia băncile la rând. Nu pierde vremea cu detalii, întreabă direct cât e comisionul. Peste tot pe unde a sunat, același răspuns - 50 de euro. Își aduce ea aminte că are cont deschis la o bancă, parcă și în valută. Sună repede la filiala din cartierul
Cum ajung 50 de euro la Budapesta by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12843_a_14168]
-
Tacit; era sigur că teroarea instaurată este suficientă pentru descurajarea oricărei tentative de complot împotriva sa. Și totuși situația nu era chiar atât de favorabilă pe cât credea; succesele reale sau imaginare repurtate l-au îmbătat și l-au făcut să piardă simțul realității. Helios îi transmitea rapoarte alarmante în Grecia, unde împăratul participa la concursuri artistice în care, invariabil, era declarat câștigător, susținând că "se pregătește la Roma ceva împotriva sa". Nero nu acordă atenție avertismentelor, dimpotrivă îi replică lui Helios
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
multă vreme nu mai auzi pe nimeni spunînd la t.v. ori nu mai citești în ziare flagrant delict. Expresia, juridică la origine, compusă din adjectivul flagrant, care indică modul surprinderii faptului, și substantivul delict, care indică infracțiunea, și-a pierdut unul din termeni. "A fost surprins în flagrant", spun aproape toți crainicii ori scriu aproape toți ziariștii. înjumătățită, expresia este incorectă și face dovada inculturii celor care o folosesc. O altă expresie greșit interpretată este corpul delictului, devenită corp delict
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
ori sensibilitatea pentru a mai putea discerne și a fi solidari cu adevăratele drame ale tranziției. Pentru mulți, visurile din decembrie 1989 s-au transformat într-un vis de groază. Cei mai mulți, aflați în plină maturitate în momentul revoluției, și-au pierdut vechile locuri de muncă. Unii au început să vîndă lucruri din casă (dacă nu chiar casa) pentru a încerca să ofere copiilor șansa unui viitor. Ajunși la maturitate, mulți dintre acești copii au părăsit țara în căutarea unui destin mai
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
e mai inteligent decît ea, el e primul care simte cînd ceva nu e în regulă și care dă alarma înainte ca mintea ei să decanteze limpede, precisă, netă, conștiința acelei nereguli: respinge mîncarea, somnul - sau se îmbolnăvește și își pierde vlaga" (pp. 130-131). În Sumbria nu există destine fericite. Singurătatea, eșecul, deziluzia, nefericirea sînt înscrise în gena locuitorilor acestui ținut. Drama lor este cu atît mai mare cu cît fiecare poartă în suflet amintirea paradisului pierdut: anii copilăriei, în care
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
propagandă timp de peste șaptezeci de ani în "bastionul comunismului", Uniunea Sovietică, și aproape cincizeci de ani în celelalte țări ale lagărului socialist. Omul nou trebuia să fie lipsit de simțul proprietății, al ierarhiei axiologice și al valorii personale, să-și piardă dreptul la opțiune în atingerea scopurilor proprii; și chiar să nu aibă scopuri proprii într-o societate a "egalilor", într-o lume nediferențiată. Eșecul comunismului este, de acum, istorie, iar cauzele căderii lui sunt cunoscute. Dar, desfășurarea "experimentului" a lăsat
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
asistă, în cunoștință de cauză (a studiat în Rusia sovietică) la spectacolul unic al regăsirii identității unui popor, al prăbușirii falsei "religii" ce i-a fost inoculată și al reconectării la valori odinioară definitorii. Problemă complicată, pentru că, fără a-și pierde imensitatea, spațiul rus s-a micșorat, mulți cetățeni regăsindu-se nu numai orfani de tătucul-stat, atotputernic și organizator, ci și rupți de patria-mamă, în afara granițelor ei, în comunități ce abia își descoperă identitatea națională, diferența față de spiritul rus, independența de
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
din presă, chiar dacă ne contrazicem. Tonul pe care se discută este important și polemicile nu trebuie să atragă dușmănii. Ea crede în prietenia literară. Ioana Pârvulescu a susținut că discuția despre conflictul generațiilor urmărește să legitimeze generația care simte că pierde teren, iar categoria de public pe care o invoca N. Breban este în curs de dispariție ( "deces "). În ce o privește, ea nu se simte dependentă de nici o generație. Acesta nu e un lucru posibil, a spus N. Manolescu în
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
fie fraier, poate să fie un om inofensiv - deși e greu de imaginat, totuși există (...) -, dar, în general, proștii sînt obraznici, răi, ticăloși, savurează răul făcut altora, sînt deranjați de binele altora". Apare apoi un elogiu al mediocrității (eseistul nu pierde prilejul de-a surprinde, de-a frapa), întrucît inteligența n-ar fi specifică exclusiv celor "strălucitori": "Eu am o mare stimă pentru așa-zișii mediocri. Care nu sînt chiar mediocri. Dar au o condiție mediocră în existență. Aceștia sînt un
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
ăn scris, ăn repetarea unor litere pentru a indica lungirea sunetului: "valeuuuu, oameni buni, stimați telespectatori, dragi cetățeni, din motive de exprimare, ăntrerupem aici emisia, e posibil să ne mai vedem și mâine seară, pentru că altfel, nici nu știți ce pierdeți... Zdrang! Auuuu! " (VL = Viața Liberă, 3733, 2002, 1); "huoooo, nu-ți este rușine, domnule, de cei care te-au votat? " (VL 3733, 2002); "sssstttt, oameni buni, am revenit ăn direct " (VL 3733, 2002); "Eiiii, la noi p-acilea să caută
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]