22,633 matches
-
planuri de seducție diabolice și nu tocmai ortodoxe ? Totuși, dincolo de a fi un excelent scriitor (și stilist), Vladimir Nabokov e un redutabil cititor.Iar când vine vorba despre o preferință sau alta, nu cel care scrie Invitație la eșafod (de pildă), ci acela care citește cu o minuție aproape maniacală e în drept să se pronunțe. Până la Nabokov nimeni nu încercase să afle în ce fel de gândac se metamorfozează Gregor Samsa. Cum ar fi dacă nuvelele licențioase ale lui Hasdeu
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
pe fereastră dar se și așează exact pe paharul în care încă mă așteaptă câteva înghițituri de PADDY old irish triple distilled de îi zic stimată și adorată mozart că așa am botezat-o fă bine și mută-te de pildă pe această castanus castaniferus mâine știi bine e zi de jonatan nici o mișcare la care mă inervez ei bine de într-adevăr ești regina mozart n-ai cum să nu te miște asta și bag simfonia 25 începe să zboare
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
sfidând pizma și răstălmăcirea colegilor geologi intrigați de dublul său statut. Ion Lazu nu-și dezminte nici în această carte vocația de perpetuu biograf și documentarist al realului întors pe toate fețele: tipologic, profesional, etnic, semantic, ambiental. Tentat deopotrivă de pilda morală și de aforismul indus de irepetabile ,clipe de viață", Ion Lazu excelează printr-un profund sentiment al naturii, învederându-se un neîntrecut senzor al peisajului montan și păduros, sălbatic și necontaminat; care, alături de câțiva oameni (mai cu seamă protagonistul
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
și fluidul uman, și deci aptă să gireze atât de râvnitul spațiu al libertății autorului. Dat fiind că cea mai mare parte din cele peste patru sute de pagini ale cărții au fost scrise sub trăire directă (a se vedea, de pildă, descrierea întunericului, a liniștii și a apei din subteran) și poartă deci herbul autenticității, se poate spune că scribul și-a făcut datoria. Și-a dat întreaga măsură de narator-cronicar, decis să renunțe la prezumția de literaturizare și romanesc. A
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
stil maieutic de sorginte livrescă. Capitole paralele și totuși interferente cu romanul de dragoste și ieșire din marasm a contemplativului Ștefan aduc în scenă încă trei cupluri: Wolfi-Slavița, Wolfi-Sanda, Magda-Ștefan, personajele feminine reușind să întrupeze o tipologie credibilă. Slavița, de pildă, agrează idila și confesiunea telematică, fiind ea dezamăgită de perversiunea realului și năzuind, pe cale de consecință, spre virtual și castitate, spre o relație onirică asexuată. Sanda, în schimb, este femeia coaptă și divorțată, care vrea să-și trăiască plenar și
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
551 de note, mărturisiri, obsesii (cum le-am putea defini?) cuprinde o serie de eseuri critice despre cărți și autori. Referindu-ne la prima parte a volumului, am putea să-l considerăm un jurnal fragmentat de idei, evenimente biografice (de pildă - împlinirea a opt decenii de viață și a circa șase decenii de activitate scriitoricească), evaluări în domeniul culturii și al vieții înseși. Al. Sever ni se înfățișează ca un om ce caută să-și învingă dezamăgirile, vârsta, îndoielile, este fragil
Un înțelept contemporan by Boris Marian () [Corola-journal/Imaginative/11719_a_13044]
-
și-a cam pierdut în vorbirea curentă proprietatea, datorită ingerințelor ideologice comuniste, care în definițiile incluse în enciclopediile și dicționarele noastre a introdus raționalitatea unde n-are ce căuta; mistificare care s-a menținut până azi (a se vedea, de pildă, DEX-ul, ediția de după 1989, aflată pe piață). Sensul nedeturnat al conceptului, pe care mi-l însușesc, este cel aflător în Larousse du XX-čme sičcle, vol. IV, literele I-M, Paris, 1931, pag. 96, prima coloană din stânga, ultimul paragraf de
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
pare astăzi aproape imposibil de conceput în "cazul Eliade", întrepătrunderea vârstelor biologice cu etapele vieții intelectuale, Pietro Angelini neomițând ceea ce numește, cu ironie abia disimulată, "il suo poco chiaro passato rumeno" (prea puțin limpedele său trecut românesc). Acesta este, de pildă, invocat și interpretat - fără intenții agresiv minimalizatoare - numai în scopul definirii contextului complex al îndelungatei elaborări și al controversatei receptări în Occident a Tratatului de istorie a religiilor, supus uneori răstălmăcirilor în cu totul alte scopuri decât cele științifice. Premisa
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
mare număr de personalități creatoare, sub privegherea benefică, s-ar zice, a unui geniu fast al locului". Cu toate că Brăila nu s-a ilustrat întotdeauna ca un centru științific și cultural asemănător altor orașe ale țării, ca Iașiul și Clujul, de pildă, totuși aici, printr-o insondabilă alcătuire a naturii, a peisajului și a atmosferei specifice, a plămădirii ființei umane, în tainicele ei structuri spirituale și morale, s-au creat căile de afirmare a "rasei brăilene", a numeroșilor oameni care au întrupat
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
de la demolare, printre alte clădiri, 12 biserici din București. în prezentarea unor personalități literare și artistice, Toader Buculei nu se hazardează în a emite judecăți de valoare, ci introduce cu subtilitate, în context, aprecierile unor comentatori de indiscutabilă autoritate. De pildă, Fory Etterle releva că actrița Lilly Carandino era "un temperament de o natură cu totul aparte, puternic și adânc și, în același timp, de o mare delicatețe, avea o apariție de o paloare stranie, fascinantă, ca și când ar fi iradiat lumină
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
hârtie, fără petele ce deveniseră cu timpul emblema peremptorie a studiului. Am simțit întotdeauna o mare tandrețe pentru lucrurile mici, banale, pentru că în ele vedeam încă de pe atunci munca unor bieți oameni simpli, amărâți, ce își câștigau greu traiul, de pildă a orbilor pe care îi vedeam atât de des prin Vatra Luminoasă. Mă minunam cât efort putea să intre în confecționarea unui simplu penar și cu câtă grijă era el lăcuit și fățuit pentru niște zurbagii de elevi ca mine
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
păcate, nici măcar celelalte șase cazuri enumerate în scrisoare nu se regăsesc în Lunatecii sau în Venin de mai sau în diverse texte rămase în arhiva lui, pentru a le putea confrunta cu episoade cît de cît echivalente din Cronică. (De pildă, în "istoria complotului de la Iași", Vinea a fost direct implicat, fiindcă făcea parte, alături de N.D. Cocea, prin 1918, dintr-un "comitet revoluționar republican". Povestea complotului se află, în Cronică, în partea a X-a, Augusta sau Marșul nupțial, dar urmele
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
de fuga din țară a lui Dumitriu. Dar nu cred că Vinea și-a distrus o parte din manuscrise din cauză că, la o eventuală percheziție, s-ar fi descoperit similitudini între ele și unele pasaje ale autorului Cronicii. Dovadă că, de pildă, n-a distrus paginile despre "leoparzi". Dovadă că a păstrat în mape pînă și proba incontestabilă a complicității sale cu "transfugul": traducerea lui Hamlet: "Există în arhiva lui Vinea, ne precizează Constandina Brezu, întreg Hamlet-ul transcris de mîna lui, în
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
amestec de inconsecvență morală, de cruzime viscerală și de ipocrizie constituțională, toate acestea camuflate îndărătul unor înfățișări de pisici fandosite și viclene, pentru care viața nu poate fi decît o chestiune de perpetuă frivolitate erotică. Oribil, degradant și inacceptabil! De pildă, e inacceptabil modul în care autorul, în Act venețian, își botează personajul principal feminin, dovedind un dispreț de o aiuritoare indiferență față de sexul frumos: Alta, un nume ce lasă de înțeles că oricare alta ar fi fost în locul Altei, dezamăgirea
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
exploziv și destul de solidar curînd după 1960 ca fiind comparabil de valoroși ca antemergătorii lor. Nu ezit nici o clipă în a reafirma (mai era nevoie?) că socotesc cu totul superlative înfăptuirile din anii care precedă și urmează lui 1930 - de pildă, ale celor care gravitau în jur de Criterion, de Zburătorul sau de Gîndirea. Mai mult, discuția ar deveni și mai fascinantă dacă am adăuga (ceea ce pentru moment pare nițel prematur istoricului literar mai prudent) și cei numiți încă de pe acum
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
scriitori în funcție de modul în care se leagă, se raportează, se întretaie dialectic cu acest nivel central, producător de sens. Vom observa cu mai multă ușurință raportări pozitive sau negative, apropieri mai intime sau mai distante, sporiri și micșorări "canonice". De pildă. Constatăm că "generația de aur" nu se prea raportează la cea antebelică. Celor mai mulți dintre ei "criterioniștii" le rămîn indiferenți: nici ostilitate, nici îmbrățișare. Steinhardt și Paleologu se apropie de Noica, dar numai spre a se distanța de el. La fel
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
neauzite". De la pagina 37, rîndul 44, din varianta lui Dumitriu, și de la pagina 244, rîndul 41, din varianta Vinea, cele două texte redevin, în mare, identice. Dezvăluind doar, din cînd în cînd, mici variațiuni stilistice pe aceeași temă. Ca de pildă: Vinea, p. 245, r. 38-39: "pe ăsta nu l-a făcut un armăsar cu o iapă, ci cu vîntul!" - Dumitriu, p. 38, r. 23: "pe ăsta nu l-a făcut iapă cu armăsar, ci o iapă cu un vînt turbat
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
au fost făcute mai tîrziu, (...) căci se vede intenția autorului de a recupera textul prin rescrierea unor cuvinte care au fost parțial sau total arse". Nu e, însă, singurul manuscris scos din flăcări; pagini din romanul Venin de mai, de pildă, au fost recuperate după ce aproape fuseseră mistuite de flăcări, căci, așa cum ne semnala încă acum patruzeci de ani Constandina Brezu, Vinea "și-a supus propria arhivă celei mai necruțătoare selecții posibile: autodafeul (fapt petrecut între 1960-1964; n-am putut detecta
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
într-o compunere de inspirație ,,matematică" intitulată Poem despre cifra 7, de te apucă ,,rîsu-plînsu". în acești ani aberanți, distanța dintre textele tipărite și poezia sa de sertar devine o adevărată prăpastie: în aceeași lună a lui septembrie 1960, de pildă, cînd îi apare în "Contemporanul" o cîntare a revoluției "exotice", Te salut, Cuba, din care nu este uitat Fidel Castro, el transcrie în caietul lui secret un superb poem premonitoriu, unde e amintită cu totul altă insulă: "56 de ani
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
vizibile pînă în ultima, tragică, perioadă a creației. între poeziile de atunci, rămase în caiete și ,,poemele impersonale" din revistele ultimilor ani sunt infinit mai multe legături decît între versurile primelor sale două volume și cele din Operele imperfecte, de pildă, ori Noduri și semne. Viziunea lor dominantă, sensibil diferită de cea diafan aurorală a debutului oficial, nu era compatibilă cu epoca, poetul scriind astfel într-o sublimă asceză pentru el însuși (și pentru cei cîțiva apropiați), fără gîndul de a
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
figurează o sinecdocă („pars pro toto”) - „doi colți însângerați”, o imagine nocturnă, terifiantă, a sfârtecării - în exterior, a sfâșierii - în interior. Cei doi colți pot fi metafore pentru armele cu care au luptat protagoniștii. Ar putea trimite la spadă, de pildă, pentru tranșarea unui conflict din Evul Mediu, în care dragostea, pe viață și pe moarte, se conjugă cu onoarea, apărată prin luptă, pe viață și pe moarte; ori ar putea reprezenta, la fel de bine, condeiul, dacă s-ar limita la o
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
ambivalent. Cultura umanității valorifică atât aspectele negative, cât și trăsăturile pozitive ale lupului. Animal de temut, dar respectat, lupul este beneficiarul a numeroase culte. La popoarele războinice, accentul se pune pe neînfricarea sa, pe eficiența atacului său. La celți, de pildă, blana lupului, care, așezată peste un instrument de suflat, producea un zgomot înfiorător, era folosită ca stindard de luptă, dar și ca instrument de intimidare a dușmanului. Lupul este consemnat ca animal totemic și la daci. Strămoșii noștri îl puneau
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
oricărui subiect, Poetul valorifică o tradiție culturală de expresii și semnificații, dar își creează și o paradigmă proprie, criptică, în care subiectivitatea de abordare este nestingherită, generând, de cele mai multe ori, un hiatus, care poartă amprenta sa, în fluxul cultural. De pildă, în proza fantastică, lupul Dionis stabilește, prin nume și comportament, relația cu simbolul dacic: poartă nume de zeu și este o călăuză, atotștiutoare și binevoitoare, în destinul protagonistului (Trubadurul Acial). Însă, într-O poveste cu lupi, se relatează cum bunicul
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
Când nu Te iubeam a poetei Dorina Stoica. Fiică a Bacăului (născută în comuna Răchitoasa) scrie de câțiva ani și publică și în rețele pe internet, pe site-uri de specific religios creștin, versuri muzicale, inspirate din rugăciuni, psalmi, sau pildele Noului Testament povestite în stihuri. Cartea, la Editura PIM, în 2014, are un cuvânt înainte al Arhimandritului Ciprian Grădinaru, de la Catedrala Neamului și la sfârșit, note de critică literară ale Cezarinei Adamescu, Petruș Andrei, Cristian Livescu, Livia Ciupercă, Constantin Lupeanu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
Când nu Te iubeam a poetei Dorina Stoica. Fiică a Bacăului (născută în comuna Răchitoasa) scrie de câțiva ani și publică și în rețele pe internet, pe site-uri de specific religios creștin, versuri muzicale, inspirate din rugăciuni, psalmi, sau pildele Noului Testament povestite în stihuri. Cartea, la Editura PIM, în 2014, are un cuvânt înainte al Arhimandritului Ciprian Grădinaru, de la Catedrala Neamului și la sfârșit, note de critică literară ale Cezarinei Adamescu, Petruș Andrei, Cristian Livescu, Livia Ciupercă, Constantin Lupeanu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]