6,847 matches
-
Pufăi ca o locomotivă. În sfârșit scap din mâinile lui... Mi se dă un fel de halat de culoarea vântului turbat pe care trebuie să-l îmbrac cu nasturii-n spate. Apoi mă trimite să îmi fac o radiografie la plămâni... Desigur nu pe picioarele mele, ci tot pe rotile... Nu, nu pe patine cu rotile! De data asta într-un scaun cu rotile împins de o bătrânică... Atât de bătrânică încât îmi vine să cred că o fi vreo soră
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
Se adună la fruntarii, Au gânduri de prădăciune. Minciuna-i unsă cu„miere”... Lunecăm cu ea la vale. Simt cum al său gust de fiere, Amărăște totu-n cale. Dezbinatu-s-au românii Depănând fuiorul urii, Ce le-a otrăvit plămânii, Și le-a coclit cerul gurii. Prinsă-n dansul ei besmetic A înebunit trădarea. Prin urletul său profetic, Naște-n suflet răzbunarea. Cu petice măsluite, Cârpită-i economia. În comisii învechite, Și-a găsit loc corupția. Am așteptat un miracol
NE DAU OCOL HOITARII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376833_a_378162]
-
pescărușilor ca pe o chemare? - Da, mi se pare și mie cald și desigur că pe malul mării este mult mai răcoare ca aici, oricât de bine ar funcționa aparatele de aer condiționat. Acolo există aerosolii marini care îți purifică plămânii și apoi e atâta libertate... - Da, vreau să mă eliberez de această încorsetare a prezenței unei mulțimi ce-mi inundă intimitatea sufletească. Vreau să fiu liberă cu mine însămi și cu dorințele mele de libertate. - Atunci să plecăm. O luă
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului ...Simțeam, până la a ști, că nu mai este, în lume, loc de frumusețe, de artă expiatoare și de răsuflare lină-a luminii, din inima și din plămânii mei cei sufocați de-amintire - dacă nu se preface lumea mea într-un fulger, într-o limbă unică, ieșită dintre toate dualitățile preschimbării și transfigurării, ca și de sub toate tăcerile morilor pustiurilor arabe și nababe, donquijotești, de tăcere frazată - limbă
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
și... „Vai! Fetița... botezul... Jos din pat!” Deschise ochii și sări drept în picioare. Soarele strălucea într-un răsărit superb plin de viață, aruncând raze vesele printre jaluzelele de la geam. Emanuela deschise fereastra larg. Aerul curat al dimineții, invadându-i plămânii și chipul, a înviorat-o și a încărcat-o de energie. Pe crengile plopilor din fața geamului, vesele și neobosite privighetori își susțineau concertul matinal într-o minunată simfonie a bucuriei. Ascultându-le trilurile, devenind și ea veselă, Emanuela așeză ibricul
ÎN MÂNA DESTINULUI...( 2 ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377006_a_378335]
-
pietruita, plină de frunze veștede , si bolta în care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți. Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi pătrundă în nări, adânc, până în plămâni. Apoi a văzut nucul înalt, pe urmă dudul din fața șopronului și colțul casei .Dar rămânea pironita, si nu se satura de aer, de aer, de aer..... Tuta și bărbatu-său Vasile , au trecut pe lângă ea,încet, cu brațele pline de
ASTEAPTA-MA , IOANE..... de MIRELA PENU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377940_a_379269]
-
mediul ambiant de aici, salin și cu temperatură constantă, fiind ideal acestui scop. Da, era un mediu în care m-am simțit foarte bine. Respiram mult mai ușor. După alergarea de pe terenul de sport aveam senzația că mi se umplu plămânii de aer, că mi s-au desfundat căile respiratorii. Cred că oricare fumător are această senzație, mai ales cei ca mine, cu vreo cinzeci de ani vechime în fumat... Am mers mai departe, fără să coborâm, pentru a vedea o
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
alerga spre tine! Mă eliberasem! Eram liberă să te privesc, să-ți vorbesc, să te îmbrățișez ! Scăpasem de lanțurile care m-au ținut captivă atâția ani ! Eram liberă, frumoasa, fericită și ...îndrăgostită! Mereu îndrăgostită de tine, dragul meu! Îmi umpleam plămânii de aerul libertății și al dragostei! Mă născusem a doua oară! Și te căutăm! Te căutăm , te așteptăm, te visăm... Cu disperare și cu speranță! Te căutăm printre prieteni, printre necunoscuți, printre case și străzi. Îți auzeam vocea venind de
IUBIRE NESFARSITA... de MIRELA PENU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377946_a_379275]
-
Bolnav de febră, ne transpiră pulsul. Secundele din noi intimidează o fobie neclară în pătrunsul tablou cu alge putrede-n amiază. E vânăt cerul, poate violet. În sânge însereaz -a primăvară. Invoc-o rugăciune un ascet în deghizata zi, suicidară. Plămânii s-au încins cu fantezii, Să nu răcească-n ploaia abuzivă de muguri și petale-n simfonii compuse într-o notă aluzivă. Fecunde clipe, estompează trapa din sânul unei veri alambicate. O vânătaie își închide pleoapa, De-atâtea înserări premeditate
ÎNSERĂRI PREMEDITATE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378021_a_379350]
-
pietruita, plină de frunze veștede , si bolta în care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți. Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi pătrundă în nări, adânc, până în plămâni. Apoi a văzut nucul înalt, pe urmă dudul din fața șopronului și colțul casei ... Citește mai mult Tușa Anica stătea în fața porții, cu o mână sprijinită pe baston și cu cealaltă în dreptul inimii, încercând să-și potolească bătăile năvalnice din piept
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
dos încât nu pot articula o vorbă. Aflăm de la medicul navei că pacientul este destul de grav. A înghițit multă apă și a suferit un șoc hipotermic sever. - Ce puteți face? întreabă Ingrid palidă. - Ne străduim să-i scoatem apa din plămâni, apoi să-l trecem pe antibiotice puternice. Este extrem de agitat și cred că îl vom seda! - Putem vorbi câteva clipe cu dânsul? întreb. - Doar câteva clipe. Îl găsim luptându-se cu personalul medical, proferând înjurii și amenințări. Vederea nostră îl
DRUMUL APELOR, 55 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376313_a_377642]
-
pe mal. Între timp venise Mărin Stoica, militar în termen, care, se afla în permisie de câteva zile. Era încorporat la Marina militară, la Costanța. Era bine pregătit. S-a aruncat în apă. Mai ieșea la suprafață, să-și umfle plămânii cu aer. Toți priveam înmărmuriți. Numai profesorii, mai alături, șușoteau ceva cu șoferul. - Dați-vă la o parte, să mă arunc, să mor lângă el. Nu mai am pentru cine trăi, țipa maică-sa. Câțiva oameni au apucat-o de
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
repezeau în stuf și rupeau vârfuri fragede de papură. Ugerele atârnau grele, pline cu lapte. L-am invitat pe ciurdar la o cutie cu bere și un sandvici cu friptura de pui. Aveam destulă. Era o desfătare să simți cum plămânii ți se încarcă cu oxigen. Aerul curat (chiar dacă mai simțeai din când în când și miros de fripturi sau pește prăjit), îți dădea puteri noi. Auzeai cum natura se trezește la viață. Vedeai cum stolurile de grauri zburau pe deasupra bălții
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
rezolvat prin zborul din vis. Este acel vis care ne transmite mesajul pozitiv de reușită și care ne insuflă încrederea în propriile forțe, în subconștient mai întâi, acolo unde-L avem pe Dumnezeu însuși, care face ca inima să bată, plămânii să respire, într-un cuvânt să viețuim, firesc, natural, fără efort conștient, impus de voință. Așadar existența, în complexitatea ei, ne oferă situații pe care corpurile noastre subtile, fizic, eteric, astral și mental le rezolvă prin puterea pe care în
TU POȚI! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376793_a_378122]
-
hățișuri să-l găsească; Se simte-adulmecat de orice fiară Și știe că toți vor să-l căsăpească... Ridică-te, podoabă a naturii! Ridică-te, fă-ți arcuri omoplații! Ca să le sfarmi la dușmani colții urii, Umple-ți cu cer arterele, plămânii, Prăvale-n coarne peste ei Carpații, Și-atunci, din somn, se vor trezi românii! CERBII Ca-n vis plutesc prin ierburi de poiene Cu herbul coarnelor înveșmântate-n rouă, Ieșind în tainici nopți de sânziene, Mugindu-și doru-n raza lunii
POEME CU CERBI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375190_a_376519]
-
vocal. Concertul se încheie așa cum a și început, în sunet de toacă, parcă într-un ritm mai intens și mai susținut ca la început, ceea ce ridică sala în picioare. Remarc însă cum corul își umflă iar piepturile, trăgând aer în plămâni și numai îi aud intonând ” Cu noi este Dumnezeu!", cu ajutorul celor din sală, ce murmură și ei, la unison. Un cuvânt la sfârșitul concertului ne aduce aminte că în această seară ni s-au prezentat piese rare de muzichie compuse
CÂNT DIVIN de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375290_a_376619]
-
mărturisit. „Dacă mai ai și norocul de a lucra în schimbul de noapte, ți se pare că ești suspendat între pământ și stele. Ai impresia că susul cu josul se inversează, de parcă ai imerge într-o o altă dimensiune astrală”. Yosemite, plămânul verde al Californiei, parc al superlativelor, simbol și mit, e locul în care, în ciuda magnitudinii, nimeni nu se simte strivit, ci dimpotrivă, puternic. ----------------------------- Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG Benissa, Spania 31 mai 2017 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG - YOSEMITE / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
privesc zburătăcirea noastră voioasă prin lume nu ca pe un fenomen trist, al înstrăinării forțate de împrejurări, după cum insinuează pervers televiziunile de scandal, ci mai degrabă ca pe un act firesc de respirație, gest reflex de împrospătare a aerului din plămânii națiunii. De când am citit despre bărzoiul care se întoarce la cuibul său din Croația în fiecare primăvară, venind taman din Africa, am priceput în fine că nu pe distanțe, ci pe fidelitate trebuie să pun accentul. Fidel cuibului, precum pasărea
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
dureri mari la oase, dureri de cap ori de șale, dacă, Doamne ferește îți rupi o mâna sau un picior, pui o compresă cu huce și durerea se potolește. E bine să bei borș proaspăt pe stomacul gol pentru bolile de plămâni, dar și pentru boli de stomac. Mă uitam fascinată la bunica și mă minunam câte lucruri interesante știe. - Fugi repede și rupe câteva crenguțe de vișin. Aoooleu, cum era sa uit! Când m-am întors, tocmai se pregătea să răstoarne
ACRU BORȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372586_a_373915]
-
dor oasele am răcit sau rătăcit într-o viață... pe masă zace o sticlă goală,de timp pe jos cioburi din anii ce au venit și au plecat nu am văzut cum au trecut... în tălpi am răni adânci în plămâni fum și mult tutun știu,știu sunt bolnav de mult,de prea mult timp de ce, de ce vrei tu între vorbe și tăceri privind în jos în sus ce văd,nimic la stânga sau la dreapta să mă uit azi nu mai
O VIAȚĂ BOLNAVĂ de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372710_a_374039]
-
pentru a o salva. După o săptămână de terapie intensivă spitalul renunțase la lupta pentru viață, pronunțând cinic sentința definitivă: - Ne pare nespus de rău, dar nu mai e nimic de făcut pentru fetița dumneavoastră! A intrat în comă iar plămânii ei sunt de acum, inutili! Dacă respiră încă, e datorită aparatelor la care a fost conectată! Paula Mareș, mult încercata mamă a micuței, se prăbuși cu un suspin abia auzit în brațele soțului orbit de lacrimi și vlăguit de disperare
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
reuni toată familia mea și a ta, toată omenirea dacă e nevoie, ne vom ruga și gândi pozitiv. Cât e viață, e speranță! - Codruț, dar nu ai auzit că Sofia a intrat în comă și nici nu mai respiră cu plămânii ei? Au condamnat-o deja la moarte! hohoti ea. - Medicii mai greșesc! se împotrivi el. Sunt oameni și nu au puteri nelimitate! Eu sunt sigur că Sofia va supraviețui! Cred asta cu toată ființa mea și tu trebuie să faci
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
ai săi, așa că într-o seară când Alexandru o chemă pe nume ca să-i arate un puișor de vrabie prins în scorbura unui nuc din livadă, deschise ochii și încercă să răspundă la chemarea fratelui. Dar tuburile ce-i străpungeau plămânii și-i astupau căile respiratorii, aproape că o făcură să se sufoce și începu să se zbată înspăimântată. Elena, sora mai mare se repezi să o țină de mâinile care se străduiau să își smulgă tuburile iar Alexandru aproape că
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
umbre. El ține locul tuturor celor care (îi) lipsesc/ golul dintre respirații. Se pare că viața, oamenii, lucrurile dragi, prin lipsa lor creează un imens gol imanent, iar toate acestea se întâmplă între fiecare două respirații. Că aerul tras în plămâni are un aport normal de oxigen doar atâta vreme cât totul există în realitatea imediată a autorului. Condus de ideea cioraniană că „omul este drumul cel mai scurt dintre viață și moarte", poetul scrie o poezie în care ne dezvăluie cine este
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
singurătatea! Ca singur locuitor al sinelui își alege drept locuință propria inimă întrucât nu mai poate locui în inima cuiva inexistent. Tristețea este starea de alb-negru, este cum ai împărți viața pe jumătate cu cineva căruia îi donezi unul dintre plămânii tăi. Mergând printre obsesiile poetului ca printr-o pădure de brazi, dai și peste îmbătrânire. Senzația pe care i-o lasă un astfel de sentiment este frigul absolut, este moartea, răcirea completă și fără întoarcere a ființei și a mediului
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]