3,039 matches
-
haina de lumină și frumusețe celestă dar a îmbrăcat și cuvântul într-o lumină a divinității, revărsând către noi iubirea sa pentru frumos. Gândurile sale senine au luat forma unor poeme sublime în care doinește recunoștința pentru Dumnezeu, iubirea față de plaiurile natale și față de creație. Condeiul său este deosebit fiindcă scrie cu sufletul iar amprenta pe care o pune fiecărui vers este cea a originalității. Poetul soarbe frumusețile pământești cu ochi precum izvoarele de lumină și își așterne dorurile și aspirațiile
ILARION BOCA ŞI LUMINA DIN CUVÂNT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378353_a_379682]
-
“Artistul aparține operei sale, si nu opera artistului.”~ Novalis Pe-un picior de plai, pe-o gură de răi" trăiește, muncește și crează frumosul în fiecare zi pictorul Mihai Olteanu. Flori, femei frumoase, peisaje nostalgice, lumină, culoare și mult galben, și-au dat cu toate întâlnire pe pânzele acestui prolific pictor român foarte cunoscut
LUMINA SI CULOARE-INTERVIU CU PICTORUL MIHAI OLTEANU de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378888_a_380217]
-
Se leagănă pe câmpuri lanul Sub mângâierea razelor, Doar gândul și-a oprit elanul Răpit de vraja florilor! Pădurea este ca din basme Și ninge iar în luna mai, Noaptea cea plină de fantasme Coboară lin pe-un colț de plai. Peste salcâmi se-așază norii Și vântul parcă s-a oprit, Adorm în cuiburi puișorii, Iar timpul pare împietrit! Referință Bibliografică: Au înflorit sub cer salcâmii / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1964, Anul VI, 17 mai 2016
AU ÎNFLORIT SUB CER SALCÂMII de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379054_a_380383]
-
de țară, care pentru unii a devenit vetustă sau dintr-un univers mort, demagogic, în expresia lui Mosari devine floare la rever, elegantă și de nerefuzat: “România nu o poate scoate nimeni din inima celor care s-au născut pe plaiurile Carpaților. Întâmplător, evreii născuți în România, datorită evenimentelor istorice din secolul XX, au putut emigra în țara lor și atunci a apărut iubirea pentru țara naționană. Nimeni nu poate anula una din aceste două iubiri...” “O Viață în întrebări și
G. MOSARI- PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ DIN ISRAEL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379116_a_380445]
-
de perioade segmentate ale vieții și ale întâmplărilor, ci așa cum sugerează titlul foarte bine ales, parcurge intensități sentimentale, deveniri artistice, metamorfoze sufleteșți, iubiri... Stabilitatea și unitatea romanului constau în revenirea în aceeași albie, între aceleași maluri, locul natal, fixat pe plaiuri râmnicene, acel loc unic unui artist, care-l va inspira și marca toață viața, indiferent de plecări, de părăsiri, de renunțări: “Șirul de plopi cunoscuți, tremurători, din amintire parcă venind, cu lumina filtrată pieziș în palma șoselei, mă întoarce într-
SLALOM SENTIMENTAL- ROMAN- VALERIA MANTA TĂICUȚU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379118_a_380447]
-
Cozia Veche și Turnu. Stațiunea este străjuită la nord de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. De undeva, dintre nori, se ridică semeț Muntele Cozia cu tainele sale și pe țancurile căruia crește floarea de colț și cimbrișorul de munte. Pe plaiurile localităților Călimănești, Sălătrucel, Berislăvești și Brezoi se află Parcul Național Cozia cu o floră și faună bogată din care nu lipsesc ciuta, cerbul și ursul carpatin”. ( capitolul „Un plai de vis din nordul Olteniei” Apoi domnul Ion Nălbitorul ne ia
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
țancurile căruia crește floarea de colț și cimbrișorul de munte. Pe plaiurile localităților Călimănești, Sălătrucel, Berislăvești și Brezoi se află Parcul Național Cozia cu o floră și faună bogată din care nu lipsesc ciuta, cerbul și ursul carpatin”. ( capitolul „Un plai de vis din nordul Olteniei” Apoi domnul Ion Nălbitorul ne ia de mână și ne conduce pe sub munții Olteniei încântându-ne și ochiul și sufletul cu imaginile superbe ale locurilor pe unde ne calcă pașii. În defileul Jiului ochiul și
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
diferite periodice, în care să se publice creațiile literare ale scriitorilor români de pretutindeni a prins viață. În acest context la Orhei, a apărut primul număr al publicației “Agora Literară “, pagina Filialei Ligii Scriitorilor Români, apărută cu sprijinul cotidianului local ”Plaiul Orheian “. În editorialul intitulat”Revenire la tradiția literară “, semnat de Vasile Cocarcea, președintele Filialei Orhei a Ligii Scriitorilor Români, apărut pe prima pagină, se subliniază:”Ziua de 28 februarie anul acesta, este o zi de o semnificație deosebită în istoria
}N REPUBLICA MOLDOVA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379915_a_381244]
-
editorialul intitulat”Revenire la tradiția literară “, semnat de Vasile Cocarcea, președintele Filialei Orhei a Ligii Scriitorilor Români, apărut pe prima pagină, se subliniază:”Ziua de 28 februarie anul acesta, este o zi de o semnificație deosebită în istoria literară a plaiului orheian. În această zi a avut loc Adunarea de constituire a Filialei Orhei a Ligii Scriitorilor Români cu sediul în Cluj-Napoca. Ne-au susținut și apreciat talentele literare orheiene, frații noștri de peste Prut și în primul rând poetul și publicistul
}N REPUBLICA MOLDOVA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379915_a_381244]
-
acolo se pierdeau din privire imaginile ultimelor case din valea în care coborâsem. Mi-am luat rămas bun de la moș Bursuc, pe care l-am îmbrățișat și i-am urat ani mulți și multă sănătate. Apoi am pornit-o pe plaiul pe care urcasem prima oară. Mergând încet pe drumul coborâtor, la un moment dat aud zgomot de roți în urma mea. Mă întorc și zăresc o căruță gonind la vale cu un om șezând pe lavița din față. Când s-a
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379958_a_381287]
-
1067 din 02 decembrie 2013. Sunt un trecător spre eternitate, flamand de iubire, de iubirea divină, de iubirea de viață; viața această care mi-a fost dată într-o zi de iunie, în urmă cu aproape 52 de ani pe plaiurile dobrogene, într-o familie de oameni creștini, unde temelia tuturor lucrurilor era dragostea. În trecerea mea am fost însoțită de o sete nestăvilita de cunoaștere și pot să spun că această dorință de a cunoaște, încă este prezentă în sufletul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
cu iubire ... ... Citește mai mult Sunt un trecător spre eternitate, flamand de iubire, de iubirea divină, de iubirea de viață; viața această care mi-a fost dată într-o zi de iunie, în urmă cu aproape 52 de ani pe plaiurile dobrogene, într-o familie de oameni creștini, unde temelia tuturor lucrurilor era dragostea.În trecerea mea am fost însoțită de o sete nestăvilita de cunoaștere și pot să spun că această dorință de a cunoaște, încă este prezentă în sufletul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
Acasa > Literatura > Proza > COPIII DIN VECINI Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 2287 din 05 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Copiii din vecini (din volumul "Bucovina - Plai de basm si dor") Toate erau bune, numai că Ionuț nu mai avea stare. Se jucase cu tot ce se putea juca pe lângă casă, și cu motănelul, și cu puișorii de găină, și cu vițelușul. Dar resimțea mult lipsa unui
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
cât ține satul apoi, când ajungi la Casa Pădurarului o cotești numaidecât la stânga, prin pădure și tot mergi pe drumul acela vreo cinci kilometri, până ajungi la capătul drumului... D-acolo mai e dă mers vro trei kilometri prin niște plaiuri de pădure, drept înainte... până ajungi în Poiană... Acolo, cum te uiți în dreapta să și vede Observatorul, pe creasta muntelui... Nu-mi era deloc limpede. Mi-am zis totuși s-o pornesc întâi și apoi voi mai vedea ce-i
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
de creastă. - Acela-i Observatorul? întreb eu. - Da, băiete, acela-i ! Las' că-i vedea mai bine de amu’ înainte!... Trecurăm pe lângă o veche cabană, pe care însă am ocolit-o. Ne abatem apoi spre dreapta, pe un fel de plai neted, pe care roțile carului o luară la goană vesele, după atâta drum greu de piatră. Curând, însă, drumul începu să urce pieptiș. Am înțeles că nu mai era de stat în căruță pe seama bietului animal de la oiște, așa că ne-
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
căruță pe seama bietului animal de la oiște, așa că ne-am dat jos, căci mârțoaga avea și așa mult de furcă trăgând căruța. Ah, ce bine mai era de mers pe jos după chinuitoarea călătorie în căruță! După ce am urcat o vreme, plaiurile începură să se lărgească iar căruța mergea mai cu spor. Începea să se lase întunericul în pădure, însă când am ajuns într-o poiană largă, se lumină iarăși. După puțin mers am ajuns la cumpăna apelor a două văi. Ce
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
pe bunici. Acum hai să mergem în casă, n-am mâncat nimic când am venit din pădure. Mănânci și tu cu mine ? - Da, bunicule ! Vreau și eu o cană de lapte călduț, cu o lingură de miere. (din volumul "Bucovina - plai de basm si dor" ) Referință Bibliografică: Cerul înstelat / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2271, Anul VII, 20 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CERUL ÎNSTELAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379961_a_381290]
-
Acasa > Literatura > Proza > CU BUNICA LA FRAGI Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 2315 din 03 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cu bunica la fragi (din volumul "Bucovina - plai de basm si dor) Într-o zi de miercuri, pe înserate, bunica dădu o veste grozavă lui Ionuț: a doua zi vor pleca amândoi la fragi. Vestea îl entuziasmă din cale-afară pe copil, care, seara, nici nu putea adormi devreme
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
a dorului-dor. Aud prăvălindu-se în gândurile mele cascadele râsului tău fericit și pe cerul senin al privirii tale nu zăresc niciun nor, nici chiar umbrele gândurilor mele neliniștite. Nu. Nu-mi aduc aminte. Sunt din nou pe piciorul de plai al minunatelor începuturi, pe gura de rai în care ne-am țesut sentimentele într-o superbă maramă pe care ne-a smuls-o apoi cu cruzime prima rafală de vânt. Stau și aștept și sunt sigur că undeva pe aproape
VINO! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380036_a_381365]
-
doresc ca atunci când îmi va veni ceasul să mă culc și să nu mă mai trezesc. Fără să stau bolnavă, la pat, fără să fiu o povară pentru copiii și nepoții mei”. „Printre primele cântece”, rememorează interpreta muzicii folclorice a plaiurilor argeșene Elisabeta Turcu, „pe care le-am iubit și care mi-au lat inima cu ele, ducând-o la cerul iubirii de cântec, sunt cele ale nemuritoarei Lucreția Ciobanu. Sunt sfâșiată de regret. Melosul folcloric românesc închide de azi în
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
doctorat, iar la 30 iunie 1949 își va susține teza cu titlul: “Viața și petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creștin pe Valea Nilului” sub coordonarea regretatului Părinte Profesor de Patrologie și literatură Patristică Ioan G. Coman. Revenind pe plaiurile natale, este numit Profesor suplinitor la Academia Teologică din Caransebeș și după desființarea istoricei Episcopii de aici merge la Timișoara, unde este numit în anul 1949 Secretar, apoi Referent principal la Centrul Eparhial, iar între anii 1952 - 1956 ocupă funcția
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE DR. NICOLAE CORNEANU – ARHIEPISCOPUL TIMIŞOAREI ŞI MITROPOLITUL BANATULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/381855_a_383184]
-
Acasa > Poezie > Imagini > AMINTIRI DIN COLȚ DE RAI Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1927 din 10 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Iar scormone prin gânduri amintirea Când primăvara curge peste plai... Pe culme soarele-și înalță firea Trezind iarăși la viață colț de rai. Privirile îmbracă depărtarea, Cerul se-ntinde peste necuprins, Spre cimitir a înverzit cărarea, Năframe peste garduri s-au întins. Drumuri răsar și privesc în tăcere Către zidiri
AMINTIRI DIN COLȚ DE RAI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381939_a_383268]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > FRAGMENT DE APRILIE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului FRAGMENT DE APRILIE Cântă fluiere și naiuri, Mozaic de flori pe plaiuri, Zdrențele de vată zboară De prin sălcii prima oară. Păpădii cu frunze late Gem în aur îmbrăcate, Panseluțe zâmbitoare Fură razele de soare. Și în plisc, din sud aduce, Ignorând furtuni năluce, Barza, cunoscuta moașă, Un copil hazliu în fașă
FRAGMENT DE APRILIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381957_a_383286]
-
începea să povestească,mereu cu alte detalii,blândețea cu care aceștia propovăduiau binele printre muritorii de rând.Sfaturile ei îmi atingeau mereu sufletul și în nedumeririle mele de copil credeam întotdeauna că buna e cea mai deșteaptă ființă din susul plaiului unde locuia.Mâinile ei croșetau mai abitir decât fulgerul prin cosițele ierbii,împletind coronițe amestecate cu flori de nu-mă-uita și altele pe care știam doar a le mirosi înainte de a le afla și trebuința. ...Deasupra opaițului aprins a înserare o
UMBRA BUNICII... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381961_a_383290]
-
ardeleană, timidă și discretă, sfioasă dar hotărâtă să-și desfacă petalele vocii și să-și dezvăluie frumusețea și bogăția însușirilor sale artistice. Era Maria Stroia! Era la începuturile sale într-ale cântecului transilvan, dar dragostea pentru doina și jocul de pe plaiurile natale ale Orăștiei, sensibilitatea, căldura sufletească și mai apoi priceperea în unduirea vocii căpătată în școală și, mai ales, în frecvent stăruitoarele peregrinări prin satele ardelene, i-au dat conștiința valorii sale artistice de exprimare prin cântec. Printr-o expresie
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]