1,296 matches
-
1980. Playing in speech. Michaels L., și Ricks, Cristopher, ed., The state of the language. Berkeley: University of California Press, pp.202-212 [258, 260]. 1988. The beginnings of social understanding. Oxford: Blackwell [258, 326]. Dunn, Judy, și Wooding, Carol 1977. Play in the home and its implications for learning. Tizard, Barbara, și Harvey, David, ed., Biology of play. London: Spastics International Medical Publications, pp.45-58 [261]. Dupré, Ernest Pierre 1905. La mythomanie: étude psychologique et médico-legale du mensonge et de la fabulation
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
of California Press, pp.202-212 [258, 260]. 1988. The beginnings of social understanding. Oxford: Blackwell [258, 326]. Dunn, Judy, și Wooding, Carol 1977. Play in the home and its implications for learning. Tizard, Barbara, și Harvey, David, ed., Biology of play. London: Spastics International Medical Publications, pp.45-58 [261]. Dupré, Ernest Pierre 1905. La mythomanie: étude psychologique et médico-legale du mensonge et de la fabulation morbides. Paris: J. Gainche. (citat în Eck 1970; p.78) [134]. Durandin, Guy 1972. Les fondements du
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
British Academy 69:137-168 [109, 235, 342]. Exline, Ralph V., Thibaut; John Hickey, Carole B., și Gumpert, Peter, 1970. Visual interaction in relation to Machiavellianism and an unethical act. Christie and Geis 1970, pp.53-75 [266]. Farb, Peter 1973. World play: what happens when people talk. London: Jonathan Cape [107, 292]. Farber, Leslie H. 1974. Lying on the couch. Review of Existential Psychology and Psychiatry 13:125-135 [233]. Feldman, Robert Stephen, și Custrini, Robert J. 1988. Learning to lie and self-deceive
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Preface. Uphaus, R.W., ed., The idea of the novel in the eighteenth century (Studies in literature, 1500-1800, no.3). East Lansing, Mich.: Colleagues Press, pp.vii-x [289]. Valentine, Charles Wilfred 1938. A study of the begining and significance of play in infancy. British Journal of Educational Psychology 8:285-306 [258]. Van den Berghe, Pierre Louis 1967. Research in South Africa: the story of my experiences with tyranny. Sjoberg, Gideon, ed., Ethics, politics, and social research. Cambridge, Mass.: Schenkman, pp.183-197
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
variate, comportă perspective de abordare diferite. R. Nisbet identifică 5 regimuri funcționale ale ideii de comunitate, sau cinci modalități de analiză și de utilizare a conceptului de comunitate (Nisbet, 1967: 47-106): 1. comunitatea morală (La Comte); 2. comunitatea empirică (Le Play); 3. comunitatea ca tipologie (Tönnies și Weber); 4. comunitatea ca metodologie (cadru de analiză, la Durkheim); 5. comunitatea moleculară (Simmel). Comunitatea nu poate fi cunoscută în absența acestor unghiuri de vedere, care surprind fiecare o fațetă a ei. Pornind de la
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
morală, delimitată empiric, având o semnificație tipologică și reprezentând un cadru metodologic adecvat pentru studiul unor chestiuni precum: moralitate, lege, contract, religie, spirit uman, etc. Comunitatea mijlocește accesul nostru la nivelul molecular al societății. (Bădescu, 2002: 140) Comte și Le Play se disting de ceilalți gânditori asupra fenomenului comunității prin aceea că nu abordează comunitatea în manieră tipologică. Astfel, la Comte, comunitatea are sens de "comunitate morală", bazată pe puterea puterea spirituală (inițial definită de Comte ca inteligență, apoi ca iubire
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Comte, comunitatea are sens de "comunitate morală", bazată pe puterea puterea spirituală (inițial definită de Comte ca inteligență, apoi ca iubire), pe coeziune. Principiul pe care se bazează comunitatea în viziunea lui Comte este forța morală și afectul. La Le Play, comunitatea este întâi de toate un fenomen empiric, de la care trebuie să pornească studiul societății. Ceilalți teoreticieni clasici abordează problematica comunității mai ales în maniera opozițiilor polare: ceea ce realizează Tönnies este continuat apoi de Max Weber, Karl Marx, Emil Durkheim
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
22 de regiuni de acest fel, anticipând diviziunile regionale din secolul al XX-lea. Vidal de la Blache a găsit 17 regiuni diferențiate prin caracteristicile economice și geografice. Fournier de Flaix a propus 19 regiuni, iar economistul și politehnicianul Frédéric Le Play a venit cu 13 regiuni drept context al reformelor sale sociale. Rolul pe care l-au jucat geografii în crearea unei conștiințe regionale urma să devină foarte important, după cum vom vedea în opera lui Jean-Francois Gravier, a cărui lucrare Paris
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
decât o recunoaștere a simplului individ izolat aparținând liberalismului clasic.39 Pe partea extremă dreaptă, Charles Maurras (1868-1952), chiar dacă era naționalist și în același timp întemeietorul Acțiunii Franceze, a fost inspirat de ideile lui de Maistre, de Boland și Le Play și a publicat în 1898, o carte intitulată L'idée de la decentralisation*. Toate aceste mișcări, cu excepția celei a lui Proudhon, aveau în comun ideea că Revoluția Franceză fusese dezastruoasă pentru Franța și că statul-națiune, căruia i se asociase sistemul democratic
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
behind form'. Under the novel form, one would surely guess the outline of theatre. In his emotion odyssey, the writer makes nothing less than endlessly multiplying those pathetic scenes, actualizing the one and the same model provided by the boulevard play. Similarly, melodrama infiltrates as a subtle code, apt to lead and feed the narrative machine; matter of factually, the novel assembles as a sum of mises en scènes of reduced dimensions. Once entered in the intimacy of this particular poetics
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
the dramatic situations curdled in the brief form of short stories, they shall serve as a recycling narrative matter, able to sustain the bigger enterprise of novel writing. For instance, what had served initially as a subject for an autonomous play, it is used subsequently as a pure 'anecdote', in a long-spun chain of similar anecdotes. Repetition lies in the core of E. Lovinescu's poetics, as one of its main values. What provides a reason for it? Wherefrom comes its
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Treaty was a good opportunity to speak about perceptions and traditions, starting from an interesting and tempting pleading by Ian Ward ("Bill and the fall of the Constitutional Treaty"), whose excellent pretext was the London success of " The Schuman Plan" play. The author makes also some critical remarks on the Romania lack of initiative in negotiations and about the ratification of the Treaty. Finally, the article presents some of the new provisions of the Treaty as compared to the current European
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a apropiat parlamentarul David Atkinson. M-a îmbrățișat, bătându-mă pe spate și spunând: "Very well done, congratulations". A fost pentru mine o mare surpriză, dar și o mare satisfacție, din partea unui demnitar străin, care a făcut-o din fair play, așa cum britanicii sunt în stare. I-am mulțumit, adăugând: "Am fost foarte încurajat de convorbirile noastre anterioare și de atmosfera deschisă din Comisie. Sper să fie de bun augur. Vă mulțumesc". Ne-am despărțit, strângându-ne cu căldură mâinile. Aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Arthasatr; trans. R. Shamasastry (Mysore: Mysore Printing House, 1960). Also în History of Dharmasastra, ed. P.V. Kane (Poona: Bhandarakar Oriental Research Institute, 1969). Mah³bh³rata, The, Books 1-5, trans. J.A.B. van Buitenen (Chicago: University of Chicago Press, 1978-80). : A Play; adapted by J.-C. Carriere, trans. from French by Peter Brook (New York: Harper&Row, 1985). Manu: Manusmrti, ed. S.B. Yogi (Delhi: Motilal Banarsidass, 1975). Râma Rao Pappu, S.S.: „Detachment and moral agency în Bhagavadgita”, în his Perspectives on Vedanta: Essays
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ibidem. 36. McGuckin, Robert H., van Ark, Bart, „Performance 2002: Productivity, Employment, and Income in the World Economies”, p. 5; „Progress on the Lisbon Strategy”, Comisia Europeană, 2003, p. 2. 37. Honore, Carl, „A Time to Work, a Time to Play: France’s 35-hour Week: Shorter Hours Result in a Social Revolution”, National Post, 31 ianuarie 2002. 38. Trumbull, Gunnar, „France’s 35 Hour Work Week: Flexibility Through Regulation”, The Brookings Institution, ianuarie 2001. 39. „Making France Work”, The Wall Street
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ianuarie 2002. 38. Trumbull, Gunnar, „France’s 35 Hour Work Week: Flexibility Through Regulation”, The Brookings Institution, ianuarie 2001. 39. „Making France Work”, The Wall Street Journal, 10 octobrie 2003. 40. Honore, Carl, „A Time to Work, a Time to Play: France’s 35-hour Week: Shorter Hours Result in a Social Revolution”. 41. Foroohar, Rana (coord.), „Eat, Drink, and Go Slow: The Post-Crash Backlash Against American Taste”, Newsweek International, Atlantic Edition, 2 iunie 2001. 42. „French Law: The Standard French Working
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
of a social unit and, in a similar way, A. Golopenția, who was their correspondent, focused his research on the phenomenological description of social processes. Understood in such a way, Gusti’s monographic research had in common with Frederic Le Play’s family monographs only the name. Suffice it to remember that, limited to the diagnostic study of family budgets and often undertaken by Le Play’s adepts in countries whose language they did not speak, the Le Play monographs did
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Understood in such a way, Gusti’s monographic research had in common with Frederic Le Play’s family monographs only the name. Suffice it to remember that, limited to the diagnostic study of family budgets and often undertaken by Le Play’s adepts in countries whose language they did not speak, the Le Play monographs did not consider any social unit beyond the family and that, consequently, units such as villages, towns, cities, districts or regions remained unaccounted for; and that
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Frederic Le Play’s family monographs only the name. Suffice it to remember that, limited to the diagnostic study of family budgets and often undertaken by Le Play’s adepts in countries whose language they did not speak, the Le Play monographs did not consider any social unit beyond the family and that, consequently, units such as villages, towns, cities, districts or regions remained unaccounted for; and that they did not examine the set of cosmical, biological, psychological and historical contexts
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
the social will that was behind them; the social units, social relations and social processes; the intricate relationships between all these aspects; or the current trends and the perspectives for change of the social unit considered. While fully acknowledging Le Play’s pioneering merit, Gusti was always careful to underline the differences that made his approach unique. At the beginning of the thirties, Gusti’s system and monographic method were fully developed not only as a result of the time he
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
am apelat la rezultatele obținute de Școala franceză de sociologie. Trei sunt motivele pentru care ne-am oprit asupra ei. Primul este acela că echipa de sociologi francezi coordonată de către Claudine Attias-Donfut (1988, 1995, 2000, 2002) continuă tradiția Școlii Le Play. În al doilea rând, ancheta „Trei generații” este, În momentul de față, cea mai completă și mai recentă cercetare cantitativă și calitativă din sociologia europeană, reușind să construiască un tablou global și sistematic al principalelor transformări ale generațiilor sfârșitului de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
teoria ansamblului perechilor”: spre deosebire de tinerii din trecut, care Își găseau Întotdeauna modele comportamentale În generațiile precedente lor, tinerii de astăzi Își caută Întotdeauna perechea, corespondentul În rândul propriei generații (apud Preel, 2000, 67). O prezentare critică a studiilor lui Le Play și a elevilor săi (Thourville, Demolins, de Rousiers, Pinot, ș.a.) referitoare la structurile de rudenie și la tipurile de comunități familiale pe care le circumscriu a fost realizată În 1994 de către Ilie Bădescu În Istoria sociologiei perioada marilor sisteme (1994
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
internaționale create, constituite din grupări de națiuni în genul Ligii Națiunilor ori al celor atestate de etnosociologia balcanică a lui Paul H. Stahl, de la care se poate face saltul la știința acelei unități sociale numite umanitate - Școala lui F. Le Play, rămasă în memorie drept prima „școală monografică” Metoda este aceea a unui integrism sociologic progresiv, procedeele folosite pentru a integra aceste membra disjecta - cunoștințe disparate despre unitățile sociale - sunt: monografia unităților sociale, metoda studiilor regionale, enciclopedia socială și etnopolitică, filmul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
urmând ca post festum să se conecteze rezultatele, eventual prin elaborarea unor culegeri de studii asupra temei în cauză. O altă moștenire franceză se referă la valorizarea cercetărilor monografice zonale asupra familiilor muncitorilor europeni, efectuate de Școala lui Fr. Le Play (1806-1882). Profesorul Gusti a apreciat (Gusti 1934/1968, 300-302) acest „vast repertoriu de fapte descrise cu îngrijire”, dar s-a delimitat critic de „teoriile foarte discutabile” în lumina cărora au fost comentate datele empirice, de reducționismul metodei monografice practicat de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Profesorul Gusti a apreciat (Gusti 1934/1968, 300-302) acest „vast repertoriu de fapte descrise cu îngrijire”, dar s-a delimitat critic de „teoriile foarte discutabile” în lumina cărora au fost comentate datele empirice, de reducționismul metodei monografice practicat de Le Play, care se centra pe studiul bugetelor de încasări și cheltuieli ale familiilor de lucrători. În al treilea rând, elevul român al lui Durkheim și-a însușit regulile metodei sociologice durkheimiene, dar neîncorporându-le în „micul său tratat de observație (Gusti
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]