2,913 matches
-
însăși, nu sînt liniare. S-ar putea afirma că știința politică contemporană este, pînă la urmă, capabilă să facă față complexității sistemelor politice contemporane. Pornind chiar de la această simplă constatare, se poate realiza un tablou de ansamblu al disciplinei astăzi. Pluralitatea tezelor În primul rînd, diversitatea perspectivelor și a contribuțiilor se relevă mai mult ca un element benefic, ca un pluralism necesar, decît ca fragmentare a cîmpului analitic și teoretic. Absența unei paradigme predominante face posibilă menținerea unei dezbateri intelectuale, a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mai mult ca un element benefic, ca un pluralism necesar, decît ca fragmentare a cîmpului analitic și teoretic. Absența unei paradigme predominante face posibilă menținerea unei dezbateri intelectuale, a unei continue provocări de idei, care se anunță fecundă [Panebianco 1989]. Pluralitatea cercetărilor În al doilea rînd, extinderea cercetărilor, mai ales a celor predominant operative, face posibilă dobîndirea de noi informații și elaborarea de noi ipoteze. Expansiunea politicii, a prezenței și afirmării ei, e contrabalansată de extinderea cîmpului științei politice și deci
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
empirică a grupurilor s-a confundat repede cu perspectiva teoretică a pluralismului și a fost pusă chiar la baza existenței, funcționării și reproducerii regimurilor democratice. Urmînd o tradiție care, de altfel, îl precede pe Bentley, cercetătorii anglo-saxoni au sesizat că pluralitatea grupurilor și competiția dintre ele ar fi elemente esențiale pentru manifestarea, menținerea și transformarea democrației. Mai mult, ei au subliniat importanța pe care o capătă într-o democrație procesele de afiliere suprapusă a indivizilor la grupuri (overlapping membership). Indivizii care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și greuta-tea lor cresc, atît în funcție de structurarea sferei politice în jurul modelelor de funcționare consolidate, cît și ca urmare a proceselor inevitabile de birocratizare. Asociativă Pînă la urmă, procesele de modernizare, de diversificare, de fragmentare socială au scos la iveală o pluralitate de interese. Acestea se organizează pentru a se autoproteja și a se autostimula, dînd naștere unor structuri specializate, care au ca sarcină fundamentală valorizarea exigențelor și preferințelor propriilor membri. Asociațiile profesionale de orice tip, asociațiile culturale, sindicatele constituie deci grupuri
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cu mari posibilități de participare internă și deci mai reprezentative pentru cererile membrilor lor, capabile să rezolve mai bine provocările derivate din acordurile neo-corporatiste [ Lange 1983]. În general, deși termenul este oarecum "forțat" pentru a interpreta și a cuprinde o pluralitate de fenomene, inclusiv la nivel sistemic, neo-corporatismul are o întrebuințare și o utilitate mai mare în analiza politicii intereselor și a activității grupurilor. El apare ca un corectiv util, nu neapărat o alternativă complexă la o concepție strict pluralistă a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
guvernului local. 6. SISTEME DE REPREZENTARE PROPORȚIONALĂ Se vorbește frecvent despre reprezentarea proporțională la sin-gular, dar existența unei multitudini de formule proporționale utilizate și utilizabile pentru echivalarea voturilor în locuri ne obligă să ne referim la sistemele electorale proporționale în pluralitatea lor. În realitate, există nu numai numeroase mecanisme proporționale pentru atribuirea locurilor, dar și numeroase clauze care acționează asupra acestei atribuiri și deci numeroase variante de sisteme electorale proporționale [variantele sînt răspîndite și în sistemele electorale aplicate în alegerile municipale
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
proporțională. Proporționalitatea și multipartidismul În concluzie: în general, sistemele electorale proporționale sînt asociate sistemelor multipartidiste. Această asociere, deci, este deseori rezultatul alegerii făcute să favorizeze reprezentarea proporțională în contextul în care diferențele socio-politice au stat sau stau la originea unei pluralități de partide. Fără a neglija forța unei astfel de asocieri, sintetizînd, se poate afirma, alături de Sartori, că "și sistemele proporționale permit efecte reductive chiar dacă minore și greu de prevăzut proporțional cu propria neproporționalitate; și, mai ales cînd sînt aplicate în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de clasă, cu caracter de mase. Acest tip de partid a fost receptat drept un produs organizațional destul de bun pentru a garanta cetățenilor participare și influență politică, o competitivitate electorală și programatică, un guvern eficace și pentru a cîștiga alegerile. Pluralitatea tipurilor de partid Astăzi, după tot ceea ce s-a întîmplat, ne putem da seama că nu numai că nu era ușor și nici practic să imiți organizațiile de partid de mase, dar și că fiecare partid (și mai ales partidele
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
caută să scoată în evidență, chiar din punct de vedere organizatoric, particularitățile lor față de partidele concurente și să-și exploateze punctele forte pentru a-și atrage, menține și, eventual extinde electoratul. În diferite sisteme de partide persistă, așadar, prezența unei pluralități de tipuri de partid, fiecare înclinînd să exploateze pozițiile cîștigate și consecințele acestor poziții. Pentru a le înțelege mai bine, devine indispensabilă analiza naturii și dinamicii sistemului de partide. 3. SISTEME DE PARTIDE Pentru a începe în mod eficient analiza
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
politice cu alegere directă a șefului executivului, cu cît sistemul de partide este mai organizat, cu atît vor exista mai mulți candidați la funcția de șef al executivului, care să reprezinte partidele singure sau coalițiile de partide. În cazul unei pluralități de partide ce fac parte dintr-o coaliție, rămîne deschisă problema alegerii candidatului. De altfel, este plauzibilă ipoteza după care coalițiile se formează în jurul figurii unui candidat acceptat de toți, pentru că acesta este desemnat și pentru presupusa sa capacitate de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
echipă; 2) încercînd să-și impună controlul asupra întregii puteri politice; 3) bazîndu-și pretențiile de legitimitate pe succesul electoral [Katz 1987, 8]. Partinitatea societății Trebuie amintit că party government de care se vorbește caracterizează situații de competiție democratică între o pluralitate de actori partinici. Așadar, "controlul asupra întregii puteri politice" se referă la puterea specific politică, este strîns și democratic legat de victoria electorală și rezistă numai atîta timp cît partidul rămîne la guvernare, deci pe o perioadă de timp limitată
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ceilalți actori care contribuie la procesul de realizare a politicilor publice; uneori ei se situează la un nivel subordonat. Aceste deducții ar trebui să fie supuse unei verificări empirice în timpuri, locuri și sisteme politice diferite, cu referire la o pluralitate de politici publice. Este vorba despre deducții care, evident, nu pot constitui punctul de plecare al analizei generale, dar care ar putea reprezenta rezultatul unei analize privitoare la o anume politică publică într-un anumit context. Modelul party government În
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care un lider, sau uneori un mic grup, își exercită puterea în limite slab definite în plan formal, dar în fapt mai degrabă previzibile". Pluralismul limitat Așadar, în aceste regimuri, pluralismul politic (dar ar fi preferabil să vorbim despre o pluralitate de organizații) apare limitat din mai multe puncte de vedere: organizațiile autorizate care mențin și exercită puterea politică sînt puține; sînt legitimate de către lider; au sfere de autonomie recunoscute, într-o oarecare măsură circumscrise; nu intră sub nici o formă în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
trebui să fie mai mic sau să fie mai bine orientat. În realitate, există nu numai o mentalitate democratică bazată pe toleranța pentru diversități și pe acceptarea competiției reglementate și a rezultatelor sale, a conflictelor și a compromisurilor între o pluralitate nelimitată de actori politici, dar și o ideologie democratică. Nefiind impusă de sus, supusă variațiilor dorite de cetățenii săi și unei continue reformulări, ideologia democratică se formează în jurul unor valori ca libertatea, egalitatea, solidaritatea [se recomandă studiile lui Martinelli, Salvati
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
totalitare); în al doilea rînd, că diferențele specifice între diverse regimuri fasciste depind, deocamdată, de măsura în care ele își manifestă caracteristicile distinctive ale autoritarismului. Totuși, asemănările între diferite regimuri autoritare, și, în mod special, între regimurile fasciste, raportîndu-se la pluralitatea limitată a organizațiilor tolerate, slaba și rara mobilizare politică, la persistența mentalităților tradiționale care nu ajung ideologie formală, la puterea discreționară dar nu total neregulată a liderului, sînt net superioare diferențelor, cel puțin celor care derivă dintr-un grad de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
să eșueze cînd se produc schimbări pozitive, cînd are loc o dezvoltare socioeconomică, mai ales dacă nu este dorită de regimul autoritar. Atunci încep tensiunile care vor duce la tranziție, pentru că nedoritele schimbări socio-economice creează condițiile, printre care apariția unei pluralități de grupuri și de asociații, pentru o depășire a pluralismului limitat. Regimurile comuniste, în schimb, au ca obiectiv constitutiv pro-ducerea schimbării, crearea dezvoltării economice, transformarea societății, de cele mai multe ori prin industrializare și alfabetizare forțate, atingerea bunăstării. Dacă nu reușesc toate
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
democratice Modalități de guvernare "a poporului" "pentru popor" Unitate de referință cetățeni autorități publice participare accesibilitate competitivitate responsabilitate receptivitate Sursă: Schmitter [1983, 389] Acceptînd ca esențial acest principiu constitutiv, calitatea unei democrații merită să fie apreciată prin raportarea la o pluralitate de indicatori care vizează mai curînd raportul dintre cetățeni și autoritățile publice, decît producția de politici publice (cu toate că există, totuși, un raport între politicile publice și participarea / satisfacția cetățenilor). Firește că, în funcție de cultura politică precumpănitoare într-un sistem politic, vor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
un fel, cunoștința dobândită prin gândire este una veritabilă, în vreme ce aceea dobândită prin simțuri este părelnică.16 Prin "aporiile" lui Zenon, discipolul "dialectician" al lui Parmenides, dar și prin cele câteva zeci de argumente care vizează dificultatea de a gândi pluralitatea, construite de același, reflecțiile "ontologice" și "metafizice" ale maestrului sunt justificate logic. Reflecțiile în cauză, așadar, au îndreptățire, căci pot fi dovedite printr-un demers ce are șanse de a fi acceptat de orice subiect al cunoașterii. Nu eleații însă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
suspendate și s-ar ajunge astfel la ceea ce Paul Ricoeur numește "comunicare fără limite", fără constrângeri, fapt ce este specific, potrivit filosofului francez, "criticii ideologiilor", nicidecum ideologiei ca atare. Tocmai datorită ființei sale judicativ-constitutive, condiția de existență a ideologiei este pluralitatea; corect ar fi să spunem "ideologii", nu "ideologie". Pluralitatea semnifică distribuirea prin împărțire a discursului către "locurile" semnificative ale orizontului ideologic de aplicație și prezența "activă" a regulilor "locale" ale acestuia; semnifică, în fond, natura judicativ-constitutivă a ideologiei. Încrâncenarea cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Ricoeur numește "comunicare fără limite", fără constrângeri, fapt ce este specific, potrivit filosofului francez, "criticii ideologiilor", nicidecum ideologiei ca atare. Tocmai datorită ființei sale judicativ-constitutive, condiția de existență a ideologiei este pluralitatea; corect ar fi să spunem "ideologii", nu "ideologie". Pluralitatea semnifică distribuirea prin împărțire a discursului către "locurile" semnificative ale orizontului ideologic de aplicație și prezența "activă" a regulilor "locale" ale acestuia; semnifică, în fond, natura judicativ-constitutivă a ideologiei. Încrâncenarea cu care ideologia își exercită sarcinile proprii poate constitui, totuși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mod original și sintetic : ei multiplică perspectivele pentru a cir cumscrie contururile unui obiect care rămîne imposibil de perceput și alătură cuvinte cu sensuri incompatibile (vechii gramaticieni numeau oximoroane aceste construcții). Am putea adăuga miturile, pentru că fiecare mit admite o pluralitate de variante. Cu ajutorul unor imagini diferite și adesea contradictorii, aceste variante încearcă să facă perceptibilă o structură care scapă eforturilor directe de descriere. Așadar, gîndirea științifică sub forma ei cea mai modernă ne îndeamnă să recunoaștem că, în limbaj, probabil
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
dat Înapoi până În epoca de piatră, chiar mai Înapoi, când strămoșii s’au certat cu verișorii simieni, coborând din copac, dar Într’o hoardă. Și tot hoardă am rămas, chiar dacă astăzi respectând o constituție... Păi Roma a Înghițit, uniformizând, o pluralitate de popoare. Negentropia pluralității a devenit entropia unicului, o degradare deci. A compensat Însă, cu ideea de imperiu, noutatea progresistă a epocii, chiar dacă peste două milenii imperiul devenea simbolul răului. Esența lui, adică unicitatea, era entropie, În acord cu starea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de piatră, chiar mai Înapoi, când strămoșii s’au certat cu verișorii simieni, coborând din copac, dar Într’o hoardă. Și tot hoardă am rămas, chiar dacă astăzi respectând o constituție... Păi Roma a Înghițit, uniformizând, o pluralitate de popoare. Negentropia pluralității a devenit entropia unicului, o degradare deci. A compensat Însă, cu ideea de imperiu, noutatea progresistă a epocii, chiar dacă peste două milenii imperiul devenea simbolul răului. Esența lui, adică unicitatea, era entropie, În acord cu starea societății, deci cu șanse
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
inclusiv atunci cand îmbracă formă "indiviziunii forțate și perpetue" la care se referă legea supusă controlului de constituționalitate, nu este o formă de proprietate al carei exercițiu ar fi supus unor îngrădiri. Indiviziunea, ca formă a proprietății comune, are în vedere pluralitatea subiectelor dreptului de proprietate, iar nu conținutul acestuia, si anume prerogativele pe care le conferă. Atunci când există diferențe între formele de proprietate comună ori între acestea și proprietatea exclusivă, în ceea ce privește exercitarea unora dintre atributele dreptului de proprietate, aceste diferențe corespund
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
punctul precedent din prezentele norme-cadru, intervine în cunoștință de cauză în plata cambiei pierde dreptul de regres împotriva acelora care ar fi fost astfel eliberați de obligațiile cambiale pe care și le-au asumat în legătură cu titlul respectiv. Capitolul X DESPRE PLURALITATEA EXEMPLARELOR ȘI DESPRE COPII ---------- În temeiul art. 83 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin: "Cambia poate fi trasă în mai multe exemplare identice. Aceste exemplare trebuie să fie numerotate în însuși textul titlului; lipsind aceasta
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]